Intors din transeele politicii, primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, si-a reluat linistit si plin de sine activitatea. Are de cheltuit miliarde de euro imprumutati in numele bucurestenilor, fara sa dea socoteala nimanui, si are de dus la bun sfarsit planurile sale scandaloase de demolare de monumente si case vechi, de taiere de copaci, de amputare a farmecului "Micului Paris". Ales cu naivitate de majoritatea cetatenilor Capitalei, "Regele marmurei" de la Videle si-a pus in gand sa rascoleasca Bucurestiul, mai ceva ca predecesorul sau celebru, Pache Protopopescu. Daca acesta din urma a lasat posteritatii marile bulevarde ce se incruciseaza la Universitate, pedistul Videanu risca sa-si incheie mandatul cu un bilant modest: strazi inca lipsite de canalizare si neasfaltate, borduri de ciment puse in locul celor de bazalt, turnuri de otel si sticla amplasate in zonele istorice. De numele sau s-a legat, deja, proiectul distrugerii Pietei Revolutiei, demolarea teatrului Excelsior, blocul sinistru de langa Catedrala catolica, turnul oribil din coasta Bisericii Armenesti, taierea copacilor pentru a face loc unui concurs stupid de automobile, ignorarea Academiei Romane in luarea unor decizii urbanistice, asocierea cu arhitecti corupti, respinsi de propria breasla. De ce face Adriean Videanu toate acestea? In primul rand, pentru ca asa-i dicteaza interesele personale si lipsa de cultura si gust. In egala masura, pentru ca i se permite. Societatea civila a Bucurestiului este ca si inexistenta. Organizatii care sa monitorizeze activitatea primarului si a consiliului general nu exista. Cu exceptia notabila a "Eco-Civica" si Artrad, nici un Ong nu participa la sedintele de la primarie. In afara de Grupul "Bucuresti" (www. yahoogroups.com), de manifestantii razleti de la catedrala Sfantul Iosif si de proiectul "Case care plang" al studentilor de la Arhitectura, glasul societatii civile n-a ajuns la urechile d-lui primar si ale d-lor consilieri, care profita din plin de faptul ca bucurestenii nu au inca un simt civic dezvoltat, ca multora dintre ei nu le pasa de viata cetatii, nu doresc "sa-si piarda timpul" cu ceea ce nu intra in sacosa lor de cumparaturi. Din acest punct de vedere, bulgarii le-au luat-o inainte. Satui de dispretul cu care ii trata primaria si de activitatea oculta ce se desfasura in dosul usilor inchise, locuitorii Sofiei si-au luat soarta in propriile maini: au infiintat nu mai putin de 100 de organizatii neguvernamentale (Ong-uri), decise sa joace rolul de "sula in coasta" si sa monitorizeze tot ce misca in "parohia" d-lui Borisov, primarul general. La scurt timp, acestea s-au unit in federatia Gos - un fel de consiliu general paralel, unde se pun in dezbatere cetateneasca toate temele discutate in consiliul propriu-zis. Asa a ajuns Gos sa aiba un cuvant greu de spus in treburile orasului, mai ales in domeniile urbanism, sistematizare, spatii verzi si protectia mediului. Pentru mai multe detalii, l-am intalnit, chiar in piata Catedralei "Alexandr Nevski", din capitala vecina, pe arhitectul Dimitar Dimitrov, presedintele Gos, care ne-a acordat un interviu.
"Daca regimul comunist a adaugat cate 40 ha
de spatii verzi in fiecare an, incepand cu 1989,
Sofia a pierdut anual 40 ha de parcuri!"
- In perioada interbelica, Bucurestiul, Capitala Romaniei, era apreciat cu un calificativ maxim de frumusete: "Micul Paris". Si Sofia este o capitala cu pecete interbelica. Cui i se datoreaza aspectul ei?
- In 1936, profesorul Muttman din Germania a castigat concursul de urbanism, iar pana in 1940, cand a inceput razboiul, Sofia devenise un oras european, cu cladiri monumentale inspirate din arhitectura vieneza. A si fost botezata, de altfel, "Mica Viena". Din nefericire, bombardamentele americane au distrus o mare parte din oras. Cum comunistii nu au reconstruit cladirile daramate, terenurile respective au devenit spatii verzi. Astfel a capatat Sofia faima unui oras verde. La aceasta a contribuit si apropierea orasului de muntele Vitosa, un munte impadurit, de o rara frumusete.
- Intr-adevar, am vazut si eu Sofia in timpul comunismului si m-a impresionat multimea parcurilor. Cum sta capitala dvs. astazi la capitolul spatii verzi?
- Daca regimul comunist a adaugat cate 40 de hectare de spatii verzi in fiecare an, din 1989 situatia s-a inversat: Sofia a pierdut anual 40 de hectare de parcuri si zone verzi! S-a ajuns, astfel, la peste 1000 de hectare verzi distruse pentru a face loc vilelor, cartierelor de lux si cladirilor de birouri. Ideea lui Muttman, de a crea o legatura verde cu muntele, pentru a permite curentilor de aer curat sa intre in oras, a fost abandonata sub presiunea grupurilor de interese ale investitorilor. In acest timp, primaria si-a vandut 96% din intreaga sa avere, terenuri si cladiri, clientilor politici, la numai 10% din pretul de piata. Dupa aceasta isprava, in urma cu patru ani, consilierii si primarul au dorit sa stearga urmele, incercand sa creeze o bruma de legalitate pentru tot ce facusera in afara legii, pentru toate smecheriile. Atunci a fost momentul cand zeci de comitete de cetateni s-au organizat in asociatii civice de cartier, declansand lupta cu primaria. Aceia pe care i-am ales cu destula naivitate au avut ocazia sa vada, cu uimire, de cata forta sunt in stare membrii societatii, cand se simt dispretuiti si mintiti pe fata. La inceput, au cautat sa ne paraziteze activitatea, infiintand organizatii fantoma, asa-zis neguvernamentale, care beneficiau de fonduri mari, inclusiv de la americani (care si-au construit o noua ambasada, in cel mai frumos parc din Sofia), si cu care au dorit sa prosteasca lumea. Nu le-a mers, asa ca n-au avut de ales decat sa ne ia in seama, sa dialogheze cu noi.
- Primaria din Sofia dialogheaza cu ecologistii?
- Da, pentru ca si activitatea noastra a evoluat de la "Nu" cu orice pret, la "Nu, dar uite cum vedem noi lucrurile". Gos a cooptat specialisti care nu numai ca se opun, dar ofera si solutii. Inca un amanunt esential: primaria a fost fortata sa inteleaga ca transparenta nu doare, ca adevarata rezolvare a problemelor nu se poate face in dosul usilor inchise, ci in vazul tuturor.
"La Sofia, construirea de vile in spatiile verzi,
demolarea cladirilor vechi si ridicarea de turnuri
- Cum a evoluat relatia de bunavointa dintre primarie si Gos?
- Primul pas important a fost acreditarea reprezentantilor nostri la sedintele de Consiliu General, unde participa in permanenta, dar fara drept de vot. Cand a fost nevoie, am folosit toate instrumentele democratiei, de la conferinte de presa, la demonstratii de strada si la consultarea Avocatului Poporului. Mai mult, in semn de solidarizare cu lupta noastra, Agentia oficiala de stiri a Bulgariei s-a oferit sa preia si sa difuzeze pe fluxul ei, in mod gratuit, orice comunicat al Gos. Asta a pus o puternica presiune pe primarie si chiar pe guvern, deoarece toate ziarele si televiziunile bulgare sunt abonate la stirile agentiei. Pe scurt, sofiotii au aratat alesilor ca sunt o forta nu numai la urna de vot, ci si in viata reala. Ca urmare, construirea de vile, benzinarii si blocuri de afaceri in locul spatiilor verzi, distrugerea parcurilor, demolarea cladirilor vechi si construirea de turnuri de sticla in zonele istorice ale orasului a fost stopata. Arhitectul sef al capitalei are, la randul lui, un rol important in aceasta evolutie pozitiva. Asociat cauzei noastre, care este si cauza sa de profesionist cinstit, el a contribuit la schimbari de optica si in parlament, unde s-au votat legi in favoarea cetateanului, nu numai a investitorilor.
- Sofia, ca si Bucurestiul, nu are o sosea de centura moderna. Care este pozitia Gos fata de aceasta situatie?
- Primaria a facut deja un proiect care a fost discutat in Consiliul General. Prezenta la sedinta a oamenilor nostri a determinat schimbari esentiale: in locul defrisarii a 3 hectare de padure, consilierii au acceptat sa mute traseul, chiar daca ar urma sa fie demolate cateva case si depozite urate si fara importanta urbanistica. Intelegand ca soseaua este o necesitate, noi am spus: decat padurea, mai bine casele. Si s-a acceptat solutia noastra. Practic, statul a dat banii, primaria a venit cu proiectul, iar Gos a avut ultimul cuvant, in numele cetatenilor. Astfel s-au evitat nu numai distrugerea padurii, ci si crearea unei bariere artificiale intre oras si munte. Va fi, in orice caz, o sosea pe gustul publicului, obtinuta prin negocieri directe cu beneficiarii.
- Intocmai ca Bucurestiul, Sofia sufera mult din cauza aglomeratiei infernale de pe strazile ei. Ce propuneri are Gos pentru reglementarea blocajelor din trafic?
- Pe langa realizarea rapida a centurii, propunem dezvoltarea retelei de metrou si construirea de pasaje subterane. Exista o portiune din centru unde sugeram coborarea tramvaiului, a masinilor si a parcarii in subteran, pe doua niveluri, pentru a lasa locul liber pentru pietoni si biciclete. Dupa discutii intense intre specialistii nostri si cei ai primariei, ideea noastra a fost acceptata. Am propus, de asemenea, crearea unei sosele expres prin centrul orasului, fara semafoare, dupa modelul Atenei si al multor orase occidentale. Tot dupa proiectele noastre s-a elaborat si prima hotarare de consiliu privind crearea zonelor speciale pentru biciclete.
"Lucram din dragoste pentru Sofia,
s-a vazut ce inseamna sa stai si sa
privesti cum iti distrug altii orasul"
- Daca v-ar auzi edilii Bucurestiului! Acolo numai dansii taie si spanzura, dupa cum le dicteaza interesul personal sau de grup. Cine va plateste?
- Membrii federatiei noastre lucreaza voluntar, fara nici un fel de salariu. Fiecare are slujba lui, dar isi face timp sa munceasca si in folosul comunitatii, caci s-a vazut ce inseamna sa stai si sa privesti cum iti distrug altii orasul. Lucram din dragoste pentru Sofia, pentru viitorul copiilor nostri aici, nu aiurea, in capitale straine. Am inteles ca noi, cetatenii, putem avea o putere enorma, daca ne pasa de ceea ce se intampla in jurul nostru si actionam fara complexe. Imi face placere sa va relatez despre un alt succes, i-as zice epocal, al organizatiei noastre: de doi ani, guvernul a acceptat ca bugetul primariei Sofiei sa fie discutat public. Fiecare banut este justificat in fata Ong-urilor, astfel ca primaria nu mai poate dispune de fonduri dupa cum vrea primarul sau consilierii. Daca se fac imprumuturi de la banci straine, noi trebuie sa stim pentru ce, sa analizam daca se justifica, daca sunt oportune. La presiunea organizatiilor Gos, fondurile pentru mediu si spatii verzi, ca sa dau un singur exemplu, au crescut an de an: 1,5 milioane de leva in 2004, 4,5 milioane in 2005 si 6 milioane in 2007. Nu e mult, dar e o crestere evidenta.
- Este limpede ca nu sunteti prea iubiti in cadrul Consiliului General. Cum va intelegeti cu consilierii?
- Fiecare consilier apara, chipurile, interesele a 30.000 de cetateni. In realitate, ei nu-si apara decat interesele proprii, ale rudelor si partenerilor de afaceri. Practic, 99,99 la suta din activitatea lor o reprezinta hotararile privind schimbarea proprietatii, de la stat la particulari. Indeosebi in preajma alegerilor, activitatea lor devine extrem de febrila, atunci pun la cale ultimele mismasuri si dau ultimele tunuri. De aceea, Gos a propus ca in ultimele sase luni dinaintea alegerilor, Consiliul General sa nu poata lua nici un fel de hotarare sau, daca totusi ia, sa fie declarata nula de drept. Propunerea a deranjat cumplit, dar credem ca parlamentul va fi de partea noastra. Ce inseamna sase luni fara consiliu? Orasul poate exista si fara acest conclav de domni pusi pe capatuiala cu orice pret.
- In toamna veti avea alegeri locale. Nu candidati la functia de primar?
- Nu, noi dorim altceva: candidatul nostru va fi arhitectul sef si suntem siguri ca va castiga. Stim deja in ce oras dorim sa traim, d-l arhitect stie de asemenea. Cele o suta de Ong-uri membre ale Gos au astazi o audienta enorma, cuprind sute de mii de cetateni care isi vor demonstra forta electorala. Ei isi vor alege nu numai primarul potrivit, ci si consilierii necesari luptei pentru o capitala europeana, pe bazele ecologiei si in respectul urbanismului la dimensiuni umane.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
