Un abonat la turta dulce europeana: Achim Andone

Primarul orasului Macin, judetul Tulcea .

"Ce nu pot Bucurestiul si Braila poate Macinul"

Asezat "peste drum" de Braila, pe malul sudic, plin de rachite al Dunarii, acolo unde incepe teritoriul fantastic al Dobrogei de Nord, Macinul este cea mai veche localitate din Romania, atestata documentar la 14 august 99 d.Cr., sub numele de origine celtica, Arrubium. Desi astazi este putin cunoscut, ca majoritatea localitatilor dobrogene, Macinul a fost - pe toata existenta sa bi-milenara - un loc cosmopolit, locuit de diferite etnii, si unde spiritul european de buna convietuire intre neamuri s-a dezvoltat mai puternic decat in alte zone romanesti. Potrivit statisticilor, la Macin au convietuit de-a lungul timpului 11 natii diferite: romani, turci, lipoveni, macedoneni, greci, aromani, rusi, maghiari, tigani, italieni si ucraineni. Un adevarat Europolis, prezent inca si in ziua de azi, pentru cucerirea caruia s-au purtat nenumarate razboaie de-a lungul timpului. La Macin a fost ridicat primul arc de triumf, pe sub care au defilat trimisii Regelui Carol I si membrii Guvernului, in 1878, dupa reunirea Dobrogei cu Tara. Dar ce-a mai ramas din gloria de altadata a micului si pitorescului orasel, asezat langa muntii al caror nume il poarta? In mod surprinzator, patina de altadata mai supravietuieste in Macin, in stilul rafinat al unor cladiri scapate de furia demolatoare a regimului comunist, in gradinile lui cu vegetatie abundenta, de tip solar, in cafenelele unde se vorbesc in chip natural mai multe limbi deodata, un embrion de europenitate, ce nu a putut fi smuls din constiinta oamenilor, in 60 de ani de izolare de Europa. Ca este asa, o dovedeste si mai marele urbei, Ichim Andone, un primar cu multa imaginatie, pe care integrarea europeana nu-l sperie, ba dimpotriva, a invatat la vreme sa-i foloseasca avantajele, aducand in urbea lui zeci de milioane de euro. Nascut (in 1953) si crescut in Macin, inca student la Facultatea de Planificare teritoriala din Bucuresti (un fel de facultate de primari), e hotarat sa smulga o felie cat mai mare din turta dulce europeana. A castigat deja fonduri substantiale, dar nu vrea sa se opreasca aici: a trimis proiecte de milioane si milioane de euro si asteapta aprobarile. In caz ca i se resping, are oricand altele de rezerva. Nu se lasa. A prins miscarea si a invatat sa lupte cu birocratia Ue, mult mai complicata decat cea de acasa.

"Da-i inainte, Achime!"

- Daca ar fi, ca intr-un vis, sa va trezeasca in puterea noptii un comisar european si sa va intrebe, generos si amabil: "Ce doresti tu de la noi, mai Achime?", ce i-ati raspunde, fara sa clipiti?
- Podul, domn comisar european! i-as spune fara sa stau pe ganduri. Dati-ne bani pentru podul peste Dunare si veti ridica toata fata Dobrogei de nord, veti face zeci de mii de oameni fericiti. E un pod numit dorinta, din prima mea zi de scoala primara. Dar este si podul care i-a trimis pe multi in Parlament in ultimii 17 ani, a ridicat multi mincinosi la rang de primar sau de consilier, a facut si a desfacut cariere, a impletit destine, a ridicat munti de promisiuni. Cum au trecut alegerile, adio! Cu podul s-a petrecut ca in cantec, a venit apa mare a uitarii si l-a luat. Fara el, investitorii straini ne ocolesc, se feresc de trecerea cu bacul, care inseamna timp si bani pierduti. Dar sunt hotarat: de data asta, nu plec din primarie, pana nu vad lucrarile incepute.
- Se spune ca sunteti "primarul strategiilor", tintas maiastru de fonduri europene, omul care intra pe geam, dupa ce l-ai dat afara pe usa. Cum ati planuit sa ridicati la nivel european un orasel in aparenta scapatat, ce traieste din amintiri?
- Prin... strategii. Am inceput cu baza, cu lucrarile care nu se vad: centralele termice. Gerurile iernilor de anii trecuti inghetau Macinul la propriu, bagau in spital oamenii cu zecile. Deci, strategia numarul unu: modernizarea centralelor termice. Proiect, aprobare, bani: 11 miliarde de lei. Trei centrale care incing azi orasul, la preturi de cost foarte mici. Ma striga oamenii pe strada: "Mai moale cu caldura, Achime, ca ne sufocam". Cea mai scumpa intretinere platita anul trecut in Macin n-a depasit 1,4 milioane de lei pe luna. A doua strategie a vizat apa. Alte miliarde. Pompe noi, filtre noi, costuri de cinci ori mai mici: de la un miliard pe luna, am ajuns sa platim uzinei de apa, in luna de varf, august 2006, numai 200 de milioane. Oamenii au simtit la buzunar si mi-au zis: "Da-i inainte, Achime, si nu uita de pod!". Cum sa uit, pacatele mele? Podul este scopul suprem al vietii mele. Dar pana atunci, n-am stat degeaba: am depus un proiect de 6 milioane de euro pentru inlocuirea conductei de apa pe 64 km, pentru refacerea canalizarii pe 24 km si pentru o statie de epurare a apelor uzate. Fac prinsoare ca vom avea aceasta statie ultramoderna, inaintea Bucurestiului. Ne inconjuram de o centura ecologica, caci suntem inclusi in proiectul european "Natura 2000".

"Cu fondurile astea europene,
trebuie sa ai rabdare si tutun.
Este imposibil sa nu reusesti pana la urma"

- Plimbandu-ma prin oras, am observat ceva ce numai la Viena sau la Budapesta mai poti vedea, cate trei pubele diferite pentru gunoi: una pentru gunoi menajer, una pentru plastic si sticla si una pentru hartie. Inscriptionate, numerotate, puse bine in evidenta. Nici in Grecia, in Insula Salamina, nu exista asa ceva!
- Noi, la Macin, ardem etapele. Ne permitem: avem idei si suntem un oras mic. Ce nu pot Bucurestiul si Braila poate Macinul. Am depus proiectul privind colectarea selectata a gunoiului anul trecut, la Agentia Sud-Est Braila, nu numai pentru Macin, ci si pentru zece comune apropiate. Cu fondurile astea europene trebuie sa ai rabdare si tutun, cum se spune, sa ai ambitie si nervii tari. Ca este imposibil sa nu reusesti pana la urma.
- In Macin traiesc un mozaic de etnii, o comunitate europeana in miniatura. Are vreo importanta traditia acestei convietuiri in perspectiva integrarii europene?
- Daca vorbim de buna intelegere intre natii diferite, Macinul este un model pentru intreaga Europa. Pana la varsta mea de 54 de ani, n-am auzit vreodata sa existe vreun conflict etnic cat de mic intre macineni. Turcul n-are nimic de impartit cu rromul, lipoveanul nu poarta dusmanie grecului, aromanul nu se cearta cu italianul, romanul nu se uita urat la rus. Familiile mixte sunt la ordinea zilei, iar diferentele dintre ortodocsi si musulmani, dintre catolici si protestanti nu exista. Fiecare are biserica sau geamia lui, casa lui de rugaciune, iar impreuna trec drept dobrogeni cu frica lui Dumnezeu. La ultimul recensamant, doar un singur locuitor al Macinului (din peste 16.000) s-a declarat ateu!

"Puneti Macinul la panoul fruntasilor,
ca stim ce avem de facut"

- Dintre miile de probleme cu care se confrunta un primar provincial si sufletist ca dv., care credeti ca ar fi de interes pentru publicul larg si pentru alti primari din tara?
- Asigurarea locurilor de munca pentru barbati. La femei, stam bine, italienii de la firma de textile "Grecale Srl" au dat de lucru la 1400 de femei din oras si din satele apropiate, dar ce facem cu constructorii, tractoristii, soferii, strungarii, mecanicii, sudorii si electricienii ramasi fara lucru? Am ajuns intr-un fel de matriarhat, in care barbatii sunt intretinuti de femei. Multi au plecat in Italia si Spania, circa 4000, dar cei mai multi au ramas. Daca nu refacem structura cooperatiei, unde au fost calificati in cursul anilor trecuti, vom avea mari probleme. De aceea, cautam sa refacem spiritul de mic meserias, de initiativa proprie, in domeniile de mica serie, cerute de noua economie de tip Ue, incercand sa obtinem contracte, independent de conducerea centrala a Cooperatiei, al carei management a fost catastrofal. Daca n-o fac sefii de la Bucuresti, specialisti in pierderea diferitelor "pariuri" (cu agricultura, cu cooperatia, cu industria grea etc.), o vom face noi, cu mijloacele si strategiile noastre.
- Cum veti obtine fonduri europene si mai mari in viitor?
- Vom face proiecte, ca ne-am specializat. Proiectele astea par niste margele colorate, niste oglinzi stralucitoare pentru bancherii Ue care, in schimbul lor, ne dau bani. Daca asta vor, asta le dam. Le invatam limba si le prindem metehnele (cea mai grava fiind birocratia), asa ca nu ne ducem la ei ca viteii la poarta noua, ne ducem ca oameni seriosi, "vaccinati" impotriva stresului asteptarii. Ii aud pe liderii politici cum se plang ca vor ramane miliarde de euro, bani gratuiti, necheltuiti, din lipsa de proiecte. Cum asa? Sa te roage cineva cu bani, doar, doar ai face ceva pentru propria ta dezvoltare si bunastare, si tu sa ridici din umeri? Pai, cate sunt de facut in Macin, fara banii Ue nu s-ar face niciodata. Scriem la Bruxelles ca vrem strazi asfaltate, blocuri renovate, cooperatie renascuta din propria cenusa, canalizare terminata, apa menajera filtrata, gunoaie colectate selectiv; ii spunem ca vrem sa construim un muzeu daco-roman si altele si altele, iar C.E. asta baga mana in sac si trimite la Macin milioanele. Nu-i ca in povesti? Ar mai trebui sa-i cerem sa ne faca mai frumosi si mai tineri, ca in rest ne serveste ca la carte. Daca asta inseamna sa gandim europeneste, atunci puneti Macinul la panoul fruntasilor, ca stim ce avem de facut.

"In 2007, voi atrage de la Ue
aproape 250 de miliarde de lei vechi"

- Pareti exagerat de euro-optimist. Credeti ca veti reusi sa-l induplecati mereu pe... bancherul de la Bruxelles?
- Cum sa nu? Daca anul trecut am atras numai din proiecte circa 18 miliarde de lei vechi, la care s-au adaugat investitiile de stat, obtinute in urma lungilor asteptari pe la usile Prefecturii si ale Consiliului Judetean, in 2007 voi atrage pe putin 7-8 milioane deeuro, adica aproape 250 de miliarde de lei vechi. Punctul forte din acest pachet de proiecte este un sistem de 24 de turbine eoliene, care vor produce curent electric intr-o zona ideala, de 284 de zile vantoase pe an. Curentul intra in sistemul national, dar Macinul, care concesioneaza terenul, va avea parte de o cota bunicica de electricitate gratuita. Asta se numeste afacere in favoarea comunitatii, daca nu zic o vorba prea mare.
- In multe tari din Uniunea Europeana, membrii comunitatilor iau parte la activitatile primariei, la sedintele de consiliu. Cand se va intampla acest lucru si la Macin?
- Se intampla deja, de vreo doi ani. Intotdeauna, la sedintele Consiliului, avem timp alocat rubricii "diverse". Oamenii sunt instiintati prin afise cand sa vina la aceste sedinte, unde se discuta si se asculta pareri si propuneri, astfel ca suntem in pas cu Europa si in aceasta privinta. Cele mai fierbinti teme de actualitate sunt cotele de lapte si fondurile gratuite ale Ue, dar avem in vedere si educatia populatiei in domeniile de interes local. Oamenii stiu ce se discuta la primarie, la noi functioneaza o transparenta totala, fiindca doar asa speram sa fim sustinuti in atragerea de fonduri europene.