Teatru - Un nou succes la Nationalul bucurestean

Gandirea, de Leonid Andreev, in regia lui Felix Alexa.

Aflata in plina efervescenta, vestind, parca, apropierea Craciunului, prima noastra scena ne ofera un "insira-te, margarite" de premiere, una mai valoroasa ca alta. Printre ele, si remarcabila adaptare scenica, facuta de Felix Alexa dupa o nuvela a scriitorului rus Leonid Andreev. Fiu al unui inginer hotarnic si al unei poloneze - fiica de mosier scapatat -, tanarul Leonid Nicolaevici isi dovedeste foarte curand talentul de a scrie si cel de-a picta. "Era fecund ca un Rubens, nu lasa pensula din mana cate o zi intreaga", spun contemporanii. Ca literat e remarcat, inca din 1898, de chiar Maxim Gorki, cel ce vede in el "un talent literar de exceptie". Ba chiar il si ajuta sa fie luat in seama de cercurile literare influente ale vremii. Drept multumire, Leonid Andreev ii dedica lui Gorki volumul de debut, intitulat simplu: Povestiri. Se casatoreste de tanar, are o viata literara zbuciumata, este arestat pentru "un nimic", ramane vaduv foarte curand. Scrierile ii sunt interzise de cenzura, rand pe rand. Se recasatoreste, are 3 copii, calatoreste mult. Scrie cu fervoare. In 1914, ii apare nuvela Gandirea, iar in 1916 Valsul cainilor (piesa care s-a jucat si la noi, in urma cu cativa ani, prilejuindu-i lui Alexandru Repan o creatie de referinta). Din nefericire, spre sfarsitul vietii Leonid Andreev se cufunda intr-o saracie cumplita. Exilat in Finlanda, nu mai primeste nici un ban pentru cartile vandute si nici pentru piesele jucate. Moare in 1919, in urma unui accident cerebral.
...Contemporanii sai mai povestesc ca era intr-o continua efervescenta, ca era uluitoare la el o neincetata schimbare la fata, ca se cauta, intruna, pe sine, ca era un personaj de natura dostoievskiana, zbatandu-se intre "maxime elanuri" si "caderi in bezna cea mai intunecata".
Tot acest zbucium al autorului se regaseste in nuvela lui,Gandirea, adaptata pentru scena in mai toate capitalele culturale ale lumii. La noi, rolul principal, cel al doctorului Kerjentev, a fost interpretat mai intai de Ion Manolescu, in 1933, si de Gheorghe Storin, in 1937. Indraznet, asadar, demersul lui Felix Alexa, atunci cand a atacat acest teritoriu "bantuit" de predecesori ilustri. A facut-o, plin de incredere in talentul sau, certificat de numeroasele premii obtinute.
In rolul zbuciumatului doctor Kerjentev, Mircea Rusu construieste un personaj cutremurator. O face in maniera actorilor rusi, as zice, din tuse fine, dar si cu accente puternice, pasionale. De altfel, toata distributia este bine alcatuita. Si Serban Ionescu, si Lamia Beligan, si Marius Manole sunt acolo, la locul lor, in acest vartej al pasiunilor si dramelor omenesti. Intr-un rol de 5 minute, si anume in personajul Semionov, marele actor Mircea Albulescu face o creatie-bijuterie. Felicitari!