Si totusi, pentru Delta mai exista o speranta

Romulus Stiuca - Directorul Institutului Deltei Dunarii

"Specialistii romani au solutii de limitare
a consecintelor Canalului Bistroe"

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii are o structura enciclopedica. Se ocupa cu studii si modelare hidrologica, face evaluarea habitatelor naturale, a poluarii, a comunitatilor de pesti, de animale, de plante, a comunitatilor umane, a impactului pe care feluritele actiuni le pot avea asupra Deltei, a migratiei pestilor, de exemplu a sturionilor - o afacere importanta din care Romania castiga 5 milioane de euro pe an. Este Centru de Excelenta al Uniunii Europene in domeniul Deltelor si al Zonelor umede si singurul Institut din Europa care are aceste competente. Greu de presupus ca exista o alta institutie care sa cunoasca mai bine intimitatea Deltei Dunarii, problemele acestui paradis ecologic atat de amenintat.

"Nu vom lasa lucrurile sa evolueze
in directia unui scenariu catastrofic"

- De catava vreme, Delta se afla sub cea mai grava amenintare din existenta ei. Ati facut pana acum vreo evaluare a efectelor pe care le va avea deschiderea canalului Bistroe?
- Da, am facut deja o evaluare preliminara a impactului de mediu si nu numai, pe care canalul ucrainean il poate avea asupra deltei noastre, evaluare pornind de la foarte putinele date care ne-au parvenit dinspre partea ucraineana. Urmeaza un studiu de impact asupra mediului, aprofundat, care va cuprinde toate aspectele ecologice si economice. Noi, aici, estimam efectele cele mai grave ale canalului ucrainean. Desigur, se vor analiza probleme referitoare la habitate naturale, poluare, comunitati de pesti, pasari, plante si animale, cai navigabile existente, dar si efectul asupra comunitatilor umane. Vom face noi, de fapt, ceea ce ar fi trebuit sa faca ei inainte, un studiu complet. Acest studiu, va asigur, va cuprinde si anumite propuneri de masuri ce trebuie luate, pentru ca echilibrele din aceasta zona, atat de sensibila, sa nu fie afectate grav. Aceasta inseamna ca partea romaneasca, specialistii romani, au solutii pe baza modelarii hidrologice complexe, prin interventii ce vor fi efectuate pe teritoriul romanesc, de a limita consecintele acestui canal ucrainean. Nu vom lasa lucrurile sa evolueze in directia unui scenariu catastrofic, asta va asigur.
- Vreti sa spuneti ca exista solutii pentru ca efectele acestui canal sa fie diminuate? Ca putem face ceva pentru ca distrugerea Deltei sa nu fie totala, ca nivelul apei acolo unde sunt coloniile de pelicani si padurea Letea sa ramana constant?
- Exact asta vreau sa spun, ca exista solutii pentru a pastra echilibrul hidrologic prin anumite lucrari si ca o catastrofa va fi evitata. Bineinteles, un asemenea canal va avea consecinte negative enorme, si noi stim asta foarte bine, pentru ca avem o suta de ani de utilizare a Canalului Sulina, care este un canal de navigatie pentru nave mari, de marfuri si de pasageri. Asta vor si ucrainenii sa aiba, un canal mare. Avantajele economice sunt evidente, dar si impactul ecologic si social este enorm. Ce sa mai vorbim despre constructia unui asemenea canal, cand putem sa observam cu ochiul liber ce se intampla la noi, efectele lucrarilor permanente de intretinere a senalului navigabil si al traficului intens de nave pe Sulina. Practic, conditiile de migrare si de inmultire a speciilor de pesti marini si, implicit, de practicare a pescuitului traditional de catre localnici au disparut. Deci, efecte negative ale canalului ucrainean oricum vor fi. Dar le vom limita. Nu vom pierde Delta noastra, asa cum anuntau cele mai dezastruoase scenarii. Oricum, ca sa aveti o imagine, un termen de comparatie pentru efectele unui canal de asemenea dimensiuni, trebuie sa va spun ca de-o parte si de alta a canalului Sulina, din cauza poluarii fonice, a circulatiei navelor, pe o distanta de 10 kilometri, nu s-a instalat nici o colonie de pasari. Asta se va intampla si cu bratul Chilia, in clipa in care el va deveni artera fluviala pentru nave mari, asa cum doreste partea ucraineana. Pasarile vor disparea, iar conditiile pentru pescuitul traditional se vor modifica dramatic.

"La pescuit, impactul va fi teribil,
iar pasarile vor pleca"

- O viziune apocaliptica. Ati putea s-o descrieti cu ochiul unui specialist?
- In primul rand, constructia si operarea pe canal vor schimba regimul hidrologic al Deltei, vor activa circulatia apei pe canalul Bistroe in detrimentul celorlalte brate, cu repercusiuni asupra ecosistemelor limitrofe. Astfel, in anumite zone ale Deltei Chiliei, micile canale de legatura vor disparea si nivelul lacurilor va scadea. Lipsa circulatiei apei va duce la transformarea zonelor umede actuale in pajisti, aspect care va influenta negativ cea mai importanta functie a Deltei: biofiltrarea. Aici, in zona regimului hidrologic, va spuneam ca exista niste solutii romanesti, dar care, desigur, costa. Un alt impact asupra zonei va fi poluarea, caci un canal navigabil inseamna intotdeauna risc de poluare. Din punctul de vedere al comunitatilor de pesti, operatiunile de constructie si navigatie pe canal vor cauza daune habitatului si bazei trofice a majoritatii speciilor de pesti ce vietuiesc in aceasta zona, inclusiv 7 specii care sunt mentionate in Lista Rosie Europeana si 16 specii mentionate in Lista Rosie Ucraineana. Aceste liste rosii cuprind speciile amenintate si protejate. Rezultatul estimat al unei asemenea distrugeri a bazei trofice este acela ca pestele de apa dulce capturat anual ar putea scadea cu vreo 19 tone, iar cel marin cu vreo 80 de tone. Aici, la capitolul pescuit, intr-adevar, impactul va fi teribil. De exemplu, migratia de reproducere a scrumbiei de Dunare se face si prin canalul Bistroe, iar existenta acestui canal va periclita dezvoltarea naturala a populatiei acestei specii. Capturile s-ar putea reduce cu circa 90 de tone. Lucrarile permanente la canal pentru intretinerea sa vor impiedica dezvoltarea puietului de peste, inclusiv sturionii si scrumbia, iar indiguirile vor distruge zonele lor de reproducere.
- Dar pasarile, pentru care Delta este faimoasa in intreaga lume?
- Pai, ca sa intelegeti despre ce vorbim, va spun ca in Rezervatie sunt 257 de specii de pasari, dintre care 9 sunt pe Lista Rosie Europeana si 42 pe Lista Rosie Ucraineana, si ca zona afectata de canal reprezinta habitatul a mii si mii de pasari. Pe bancurile de nisip, zona principala de impact a traseului navelor, sunt 223 de specii de pasari, dintre care protejate sunt 36 de specii. Constructia si navigatia pe canal vor conduce la distrugerea zonelor de cuibarit, la disparitia locurilor de hranire si de iernare. Pasarile vor disparea, vor pleca. Delta Dunarii este un punct important si pentru ca se afla pe una dintre marile cai de migratie, pe unde trec specii care cuibaresc in centrul si in nordul Europei. Sunt 331 de specii de pasari de mare importanta faunistica europeana, care sunt trecute pe listele diferitelor conventii internationale ce se ocupa cu protectia si conservarea speciilor si care utilizeaza acest culoar pentru migratie. Toate acestea vor fi afectate. Orice interventie a omului conduce la modificari ale habitatelor naturale, dar amenajarile hidrotehnice sunt cele care au cele mai grave consecinte si afecteaza intregul biom al Deltei, pentru ca toate ecosistemele sunt legate intre ele. Nu poti sa zici: vor fi afectate numai populatiile de peste, nu si pasarile sau plantele. Amenajarea canalului Bistroe va antrena transformarea habitatelor, nu numai in vecinatate, ci in intreaga Rezervatie. Zonele de protectie ecologica integrala de la Letea, Rosca-Buhaiova, ostroavele Babina si Cernovca vor fi primele afectate. Toate componentele biodiversitatii sunt in pericol. Delta nu va mai fi ceea ce a fost inainte.

"Totusi: inainte sa ajunga la ucraineni,
Dunarea trece pe la noi prin casa..."

- Puteti trage deci o concluzie?
- Concluzia este aceea ca avem de-a face cu una dintre cele mai grave amenintari care au existat vreodata la adresa Deltei Dunarii si ca aceasta initiativa ucraineana ar putea pune sub semnul intrebarii insasi existenta Rezervatiei Biosferei. Canalul navigabil Dunare - Marea Neagra prin Bistroe, asa cum se numeste de fapt proiectul, va cauza distrugeri grave ale comunitatilor naturale si va inrautati situatia socio-economica de pe partea romaneasca. Nu se va mai putea trai din pescuit. In plus, daca ne referim la caile de navigatie, toate sedimentele transportate de Dunare prin canalul Bistroe vor fi depuse de catre curentii marini in gura canalului nostru, Sulina, facand necesare lucrari de dragare foarte costisitoare. De asemenea, aceste aluviuni vor conduce la schimbari morfologice cu efecte ireversibile in zona de contact Delta - mare. Aceasta inseamna ca forma litoralului se va modifica, si nu in avantajul nostru. Nu mai vorbesc despre pierderile economice datorate pierderii controlului asupra tranzitului la gurile Dunarii. In contrapunct, exista, dupa cum v-am spus, solutii de limitare a acestor efecte. Totusi, Dunarea, inainte sa ajunga la ucraineni, trece pe la noi prin casa, intelegeti? Cred ca avem solutii ca sa pastram ceea ce e al nostru.

Biolog dr. Botond Jakob Kiss,
cercetator la Institutul Deltei Dunarii, ornitolog
"Este nu un pacat, ci o crima"

"Delta Dunarii este o fiinta infinit de sofisticata, de delicata, cu infinit de multe fatete si nuante. Echilibrul natural al unei fiinte ca Delta este de o superba complexitate, dar si de o extraordinara fragilitate. Orice interventie necugetata a omului poate conduce la urmari imprevizibile, consecintele oricarei modificari a acestui echilibru natural sunt greu de prevazut, pentru ca elementele acestui sistem au interdependente despre care nu stim totul. Experienta ne-a aratat ceea ce se poate intampla atunci cand intervii intr-un asemenea sistem si stim ca pierderile pot fi iremediabile. Acest lucru este evident cand e vorba despre o lucrare atat de uriasa cum vor sa faca ucrainenii impotriva tuturor conventiilor internationale si a tuturor regulilor. Delta este un intreg care nu stie despre granita, e un organism care, daca este ranit in partea ucraineana, consecintele se vor vedea in tot trupul sau. Si 90% din Delta este aici, la noi. Nu putem vorbi despre limitarea consecintelor la partea ucraineana. O sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti cat de fin, cat de subtil este acest echilibru, cat de fine sunt conexiunile dintre elemente. Padurea Letea este cea mai veche rezervatie din tara si este una dintre cele mai extraordinare lucruri pe care le avem in Delta. Aceasta padure exceptionala se afla la numai 15 kilometri in linie dreapta de locul in care ucrainenii sapa la canal. Ei bine, in aceasta padure, daca ati vizitat-o, ati vazut ca arborii urmeaza anumite linii, anumite directii alungite pe solul nisipos, care de fapt sunt liniile unor panze freatice. Cand eram stagiar, am stat acolo un timp si erau trei fantani, la distanta mica una fata de alta. Ei bine, dintre acestea, numai una avea apa potabila. Celelalte nu. Apele erau diferite. Va dati seama cat de fin, cat de instabil este regimul acestor panze freatice aflate intr-un asemenea echilibru, incat existenta acestei paduri superbe sa fie posibila. Caci "hasmacele", cum denumim noi copacii acestia grupati, urmeaza cu precizie anumite panze freatice. Imaginati-va impactul pe care canalul Bistroe si, implicit scaderea nivelului apelor in delta noastra il va avea asupra acestui sistem freatic, atat de fin. Consecintele sunt incalculabile. Padurea Letea ar putea disparea, determinand un carusel al catastrofei pe care nimeni nu-l poate prevedea. La Letea, noi am incercat sa extindem fondul forestier si nu s-a putut, pentru ca doi metri mai incolo, nu mai este panza de apa freatica, si padurea nu poate exista. Este nisip gol. Acesta este miracolul acolo. Nu intamplator, zona aceasta, Rosca-Hrecisca-Buhaiova-Letea, a fost clasata ca patrimoniu mondial, pentru ca e unica. Si tocmai aceasta zona, cea mai frumoasa, cea mai spectaculoasa, dar si cea mai sensibila, va fi prima afectata de canalul ucrainean. Este nu un pacat, e o crima. Tocmai din cauza regimului hidrografic foarte special, in aceasta zona avem acea colonie uriasa de pelicani. Plaurii aceia pe care pelicanii isi fac cuiburile nu pot exista daca nivelul apelor scade permanent. Exista pericolul sa pierdem pelicanii, cea mai mare colonie din Europa, si acest lucru nici nu vreau, nici nu pot sa-mi imaginez ca s-ar intampla. Ar fi ingrozitor. De altfel, daca toate acestea se vor intampla, atunci, este probabil ca Delta sa-si piarda statutul Unesco de Rezervatie a Biosferei din patrimoniul mondial. Pentru Romania ar fi ireparabil."

Fotografii de Florin Andreescu (4)