Teatru
O intrebare, un raspuns
Mircea Rusu
"Visez sa mi se intample o minune"
- Anul scurs pana acum a fost, pentru deosebitul actor care sunteti, plin de realizari: roluri in teatru, roluri pe micul ecran, premiul Uniter pentru stralucita interpretare a lui Jupan Dumitrache din "Noaptea furtunoasa" a lui Caragiale. Cu ce sentimente asteptati binemeritata vacanta?
- Cu un sentiment de profunda oboseala... Nu-i usor ca pe caldurile astea, in loc sa-ti refaci fortele la munte ori la mare, sa te invarti doar prin jurul Bucurestilor, cu treburi ce nu sufera amanare. Stiti, probabil, ca filmez pentru Televiziunea Nationala, intr-un serial dupa romanul lui Fanus Neagu, "Amantul Doamnei Dracula". Joc un personaj destul de interesant, din anturajul sotilor Ceausescu (la ei se refera actiunea cartii si a filmului regizat de Constantin Dicu), un prim-secretar de judet, inzestrat cu toata siretenia si dobitocenia acestei "specii"... Am filmat deocamdata la Braila si in jurul Capitalei, o sa mai zabovim in zona, pana sa pot intra si eu, in fine, in vacanta. Luca, fiul meu, abia asteapta marea sa se balaceasca, iar Marina, sotia mea, dar mai ales eu, abia asteptam sa ne mai insorim oasele obosite. Pe mine nu munca in sine ma oboseste, am avut noroc de doua roluri importante in stagiunea asta (Jupan Dumitrache si un rol in "Trei surori"), ci gandul ca, din motive pecuniare, concediul mi se reduce la cateva zile de recuperare a fortelor, zile insuficiente pentru a ma reface deplin. Ar trebui sa se inteleaga mai bine ca munca actorului e foarte solicitanta si fizic, si psihic si, cum nu e rasplatita ca lumea, trebuie sa te zbati in permanenta, uneori pana la istovire, ca sa poti asigura un minim de vacanta celor dragi. Si atunci, o oarece blazare pluteste asupra noastra si-ti diminueaza fortele in stagiunea ce vine, iar spectatorul nu intelege de ce cand intri in scena, nu-ti mai apare, ca altadata, acea aura de invingator. Ah, Doamne, si ce frumos incepe totul...
Tare mi-as dori sa apara ceva care sa-mi aminteasca de primii ani cand am intrat la National. Visez sa mi se intample o minune care sa-mi readuca in suflet parfumul anilor de studentie, sa mai retraiesc macar o seara, la un pahar de vorba, cu dragul meu profesor Amza Pellea... Ori sa ma pot intoarce la timpul in care aveam noua ani si stam pe indelete de vorba cu bunica mea. Ce minune ar fi sa mai pot avea din nou patru ani, varsta pe care o are azi fiul meu, Luca, sa mai pot privi viata cu candoarea lui si sa-i las pe cei mari sa se zbata ca sa-mi asigure vacanta. Asta, daca s-ar putea. Daca nu, nu!
Alice Manoiu
Eveniment
S-a nascut o institutie importanta
Institutul Cultural Roman
Dubla sarbatoare estivala
Caldurile atroce abatute in ultimul timp asupra Capitalei i-au gonit pe bucuresteni departe de oras. Care la munte, care la mare, in strainatate ori pe la rudele din satul natal. Orice activitate parea amortita in acest sfarsit de iulie... Si totusi, oamenii de cultura au avut, in aceste zile (24-26 iulie), prilej de indoita bucurie. Una din ele a fost vestea ca Fundatia Culturala Romana, pana mai ieri trasa de urechi de cine stie cine, fara a primi vreun sprijin mai substantial, a devenit Institut Cultural Roman, independent, legiferandu-i-se, in sfarsit, statutul de institutie publica de interes national.
Prima manifestare culturala, in noua sa calitate, a fost desfasurarea unui program de conferinte, organizat impreuna cu Institutul Polonez din Bucuresti, cu titlul "Confluente literare polono-romane".
Au participat profesori universitari, scriitori, traducatori din cele doua limbi, critici literari, ziaristi. Subiectele, palpitante, au avut teme importante, intre ele: problema traducerilor, colaborarea universitara si crearea unor viitori traducatori si cercetatori, pasionati de cele doua limbi si de "canoanele" literaturii romane.
Au fost relevate, cu luciditate, spinoasele diferente de receptie dintre cele doua culturi, literatura romana bucurandu-se de mai putin interes din partea publicului polonez decat cea poloneza, iubita de romani.
Profesorii universitari au subliniat dificultatile apostolatului lor. Lipsa unor lucrari originale, romanesti in Polonia si poloneze in Romania, care sa le usureze studentilor studiosi munca, sau lipsa actuala de interes a tinerilor din cele doua tari pentru profesia de cercetator sau traducator de literatura, in schimbul orientarii acestora catre domenii mai "practice": lumea afacerilor, turism etc.
Profesori din Bucuresti, Timisoara, Iasi, Cracovia sau Varsovia au cautat impreuna cai de pastrare si continuare a traditiei umaniste, de formare a unor tineri intelectuali impatimiti de litere, de mirifica lume a Cartii.
Masa rotunda cu tema "Canoanele literaturii romane" a fost o sustinuta dezbatere, un schimb de argumente incitante asupra existentei unor canoane de care scriitorii romani ar trebui sa tina seama.
Au fost prezentate noi aparitii, "Lacrimi si sfinti", de Emil Cioran, recent aparuta in Polonia (traducator Ireneusy Kania), "Europa mea", de A. Stasiuk si I. Andruhovici (traducator C. Geambasu) de la Editura "Polirom" si "Cum am devenit scriitor", de A. Stasiuk (traducator I. Petrica) de la Editura "Paralela 45".
In cele doua zile petrecute la nou infiintatul Institut Roman de Cultura, Cartea si Literatura au sters pentru o clipa din mintile participantilor greutatile vietii de intelectual confruntat cu nesfarsita tranzitie, abatuta in mod egal asupra polonezilor si romanilor.
Pornita cu dreptul, speram ca activitatea Institutului Roman de Cultura va fi, si mai departe, un binevenit triumf al Culturii.
Sanda Anghelescu
Muzica
Vara basarabeana
In valul de trupe moldovenesti de dincolo de Prut ce a invadat plaja muzicii romanesti se afla si Millenium: niste adolescenti romantici si sensibili, scoliti la Conservatorul de Muzica din Chisinau, si aflati deja la cel de-al doilea album al lor. Intitulat "Fata sihastra" si produs la Intercont, casa de discuri care i-a si lansat, albumul se bucura deja de o vanzare foarte buna, chiar daca a fost distribuit doar cu o luna in urma. Piesa care da titlul albumului a fost extrasa pe single si intens promovata la radio si televiziune, videoclipul ei fiind semnat de regizorul Cristian Dumitru. Infiintata din 1997, trupa promoveaza o muzica combinata din mai multe genuri (rock, jazz, funk), sustinuta si de instrumente traditionale (fluier, caval, dramba, cobza, vioara), abordate intr-un mod neasteptat, de mare efect. Vocea solistei, puternica si dramatica, rafinamentul orchestratiilor, melodia elaborata sunt atuurile Millenium. In cei cinci ani de cand canta impreuna, Nadin Trohin (voce, clape), Igor Buzurniuc (chitara, vioara, voce), Marin Cebotari (instrumente de suflat - caval, fluier, sax, clarinet), Alexandrin Calancea (bass, voce), Lucian Rusu (tobe), Alexandru Gorgos (keyboard, voce) si Olesea Tucan (back vocal) au castigat numeroase premii nationale si internationale (Marele Premiu la Festivalul Cantecului Francez - Chisinau, 1997; Marele Premiu la Festivalul Constelatia tinerelor talente - Minsk, 1998; Premiul I la Concursul Slaveanskii Bazar - Vitebsil, 1999; Premiul I la Concursul Rotdestvensrie Vstreci - Talin, 2000; Premiul Iii la Festivalul "Cerbul de aur" - Brasov, 2002), au sustinut concerte in Moldova si Romania, cu un repertoriu foarte variat - de la doine si balade pana la colinde -, intr-un aranjament modern.
Toti membrii trupei sunt interpreti performanti, dar pata de culoare este solista, Nadin Trohin, care, pe langa vocea de exceptie, stie sa isi exprime pe scena personalitatea exploziva intr-un show ce incendiaza publicul, cu atat mai mult cu cat ambitia trupei este sa cante doar live. Faptul ca fiecare are preferinte muzicale deosebite si, in plus, toti au studii de specialitate se reflecta atat in muzica lor, cat si in textele cantecelor, un pic cam dulcege pentru gusturile noastre de regateni inacriti (va-nchipuiti "Fata sihastra", e o tanara inselata in dragostea ei, care-si plange soarta si rataceste prin lume, ba chiar o bate gandul sa se calugareasca, sa plece in sihastrie... si asa mai departe, deh, ce sa-i faci, moldoveanu-i nascut "poiet"). Trebuie sa precizam ca "nasul" grupului este Misu Cernea, care i-a vazut intr-un turneu pe litoralul romanesc in 1998. "Ne-am adunat sa facem muzica, nu sa ne imprietenim, dar atunci cand nu e vorba de muzica, suntem cei mai buni prieteni", declara membrii trupei, ca niste artisti ce-si iau in serios menirea. Vom mai auzi de ei!
Corina Pavel
In august, patru zile de Muzica la Sinaia
Sinaia, loc atat de drag lui George Enescu, va gazdui in perioada 16-19 august un minifestival de muzica clasica. De ce a fost ales tocmai acest loc aproape ca e de prisos sa spun, dar iata totusi cateva argumente:
• vila "Luminis", pe care muzicianul si-a construit-o acolo - gazda a muzicii de calitate si a spiritelor elevate;
• importanta pe care Pelesul, implicit familia regala, a avut-o in existenta sa;
• frumusetea nealterata a acestei statiuni si, nu in ultimul rand, existenta unor sali propice muzicii: sala de la Cazino si mica sala de concert de la Casa memoriala "Enescu". Sa nu uitam, de asemenea, ca pe 19 august 1881 se nastea George Enescu, deci data se cuvine marcata prin muzica.
Initiatorul acestui minifestival este violoncelistul de talie internationala Marin Cazacu, pe care il vom regasi in program in dubla sa ipostaza: de interpret si de pedagog al unor tineri instrumentisti, alaturi de care va canta.
Programul este deosebit de tentant:
Sambata, 16 august, ora 18, la sala Cazino, Mozart, Debussy si Enescu, in interpretarea aleasa a lui Valentin Gheorghiu si a Roxanei Gheorghiu. Tot atunci, Athenaeum Brass Quintet va interpreta lucrari de Bach, Vivaldi, Brahms, Mozart. Pentru duminica, 17 august, ora 18, la Casa memoriala "G. Enescu", harpistul Ion Ivan Roncea a inclus in programul sau lucrari de Enescu, Ulpiu Vlad, Albeniz, Jesus Guridi, Torre Bermeja. In partea a doua a acestei intalniri muzicale, lucrari de Paganini, Bartok, Hector Villa Lobos, Loeillet de Grand, Jacques Ibert, Astor Piazzola vor putea fi ascultate in interpretarea lui Corneliu Voicescu - chitara si a Constantei Cazacu - flaut.
Luni, 18 august, la vila "Luminis" va fi organizat un concert in memoriam Iosif Sava. Cvartetul Transilvan va sustine un program Mozart, Haydn, Dvorak, iar marti, 19 august, la Sala Cazino, Michael Abramovici - la pian va interpreta Sonata nr. 3 op. 24 in re major de Enescu si Aida - Paraphrase de Verdi-Liszt. Programul se va incheia cu Vivaldi, Haendel, Beethoven in superlativa interpretare a Cvartetului Cellissimo, din care, alaturi de Alexandra Gutu, Razvan Suma, Olga Manescu, face parte si Marin Cazacu.
Ministagiunea de la Sinaia prefigureaza, pot spune, bucuria muzicii pe care ne-o va aduce Festivalul Enescu la inceputul toamnei. Ideal ar fi ca in fiecare an de aici incolo, in august, sa ne programam cateva zile de concediu la Sinaia, pentru ca acolo se face muzica buna, asa cum se face la Salzburg, de exemplu.
Claudiu Ionescu