Pacalitorul pacalit
Dupa luni de negocieri dure cu sindicatele si patronatele, Guvernul a anuntat finalizarea noului Cod al Muncii, un "cod" care preia cele mai avansate modele europene de reglementare a pietei muncii. Prevederile lui reduc arbitrariul patronal, garantand anume drepturi inalienabile angajatilor, dar inlatura si presiunea asupra angajatorilor. Pe scurt, patronii nu-si mai pot concedia dupa bunul plac angajatii, iar acestia trebuie realmente "sa traga" pentru a putea sa-si reinnoiasca contractele la sfarsitul perioadei determinate pentru care au semnat. Codul legifereaza si munca in cazul copiilor si tinerilor, impunand limite normale in exploatarea acesteia. El reglementeaza si conflictele de munca, raspunderea pentru o greva revenind, practic, fiecaruia dintre participanti. Codul ii obliga pe angajatori sa garanteze formarea profesionala a angajatilor si sa le pastreze locul de munca in perioada calificarii sau adaptarii profesionale, cei pregatiti astfel trebuind sa-si onoreze contractul cel putin trei ani. In sfarsit, Codul obliga patronii la acordarea cel putin a salariului minim pe ramura, negociat anual de sindicat. Pe scurt, noul Cod al Muncii, care constituie un fel de cadru pentru viitoarea legislatie in domeniu, este un instrument eficace in mentinerea linistii sociale de care tara si administratia au nevoie. Birocratia muncii primeste o lovitura serioasa prin renuntarea la clasicele "carti de munca" - in care se operau, adesea, date false -, evidenta salariatilor fiind tinuta intr-un registru general.
Nu mi-am propus insa dezbaterea prevederilor acestui nou proiect legislativ. Cum, de altfel, nu si-a propus-o nici initiatorul lui, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Ministrul de resort, d-l Marian Sarbu, a anuntat ca proiectul va fi adoptat prin asumarea raspunderii Guvernului. Or, un asemenea act normativ, extrem de important pentru soarta milioanelor de angajati din Romania, nu poate fi adoptat, pur si simplu, fara o dezbatere a lui articol cu articol. Unii specialisti au inceput deja analiza lui critica. Voci autorizate l-au calificat fie drept "un act de capitalism salbatic" - din cauza prevederilor ce fac posibila eliminarea platilor compensatorii in cazul concedierilor colective din intreprinderile de stat in restructurare -, fie drept o reintoarcere la "dictatura proletariatului" - din cauza reglementarii care interzice patronilor concedierea angajatilor care se dovedesc, dupa incadrarea in munca, incompetenti. Discutarea in Parlament ar fi putut duce la o serie de amendamente care sa nuanteze si sa clarifice riguros aplicarea articolelor proiectului. Adoptarea noului Cod al Muncii prin "asumarea raspunderii" ascunde, in fapt, un act politicianist al guvernului Nastase, un "joc la doua capete" pe care premierul si oamenii lui l-au initiat pentru ascunderea scopului lor real: castigarea definitiva a puterii. Utilizarea unor aparente nobile pentru invaluirea finalitatilor oneroase este un obicei verificat al politicienilor romani.
Calculul d-lui Nastase este urmatorul: daca asumarea raspunderii va fi amendata printr-o motiune de cenzura sustinuta de un numar suficient de parlamentari, Guvernul va demisiona, trecand la organizarea alegerilor anticipate. "Anticipatele" sunt, cum se stie, o obsesie a premierului-lider de partid. Daca motiunea de cenzura nu va reusi, Guvernul isi va cumpara pacea sociala, "codul" fiind, in litera lui, mult mai favorabil angajatilor decat angajatorilor. In ambele situatii, "gruparea Nastase" ar fi castigatoare. Premierul a gandit o adevarata "lovitura de maestru", mai ales ca, in urma criticilor venite din toate partile, inclusiv de la Palatul Cotroceni, anuntase ca "anticipatele" nu mai sunt o tema de actualitate. D-l Hrebenciuc, unul dintre fidelii sai, a declarat - pentru derutarea adversarilor - ca Psd-ul va discuta oportunitatea organizarii noilor alegeri abia dupa Anul Nou, prin februarie-martie. Dar, ca sa-si tina colegii in priza, a adaugat ca 70-80% din parlamentarii partidului se vor regasi pe noile liste electorale. D-l Hrebenciuc a vrut sa-i asigure premierului-lider un control ferm asupra partidului, control ce se va vedea la votul motiunii de cenzura, cand s-ar putea, "cu voie de sus", ca unii parlamentari Psd-isti sa "ajute" la caderea Guvernului. Nu are rost sa revenim asupra dorintei d-lui Nastase de a provoca alegerile anticipate. Dincolo de plasarea "pe val" a partidului sau in urma invitarii Romaniei la Nato, premierul vizeaza inlaturarea ultimului obstacol din calea spre o dominatie singulara a tarii: presedintele Iliescu. Prin anticiparea alegerilor, acesta ar fi scos din joc atat in plan guvernamental, cat si partinic. Presedintele a afirmat de mai multe ori ca, dupa incheierea mandatului sau, nu se va retrage din viata politica, ci se va consacra restructurarii Psd-ului, partid pe care il conduce actualmente premierul. Revenirea d-lui Iliescu in fruntea Psd ar fi imposibila daca partidul ar castiga triumfal noile alegeri.
"Lovitura" vizata de d-l Nastase pentru 9 decembrie (cand se produce "asumarea raspunderii") a fost imediat inteleasa de partidele din opozitie. Acestea au avut de optat intre initierea motiunii de cenzura si acceptarea, fara dezbatere, a proiectatului "Cod". Opozitia nu doreste alegeri anticipate pentru ca, in ciuda "defectelor" guvernarii, Psd-ul se afla intr-adevar "in top". Un vot masiv i-ar asigura majoritatea absoluta in Parlament si, din perspectiva admiterii in Ue, pastrarea puterii si dupa 2007. Declarand motiunea drept un act impotriva coruptiei, Traian Basescu, presedintele Pd-ului, a luat taurul de coarne anuntand ca partidul sau va initia motiunea, tocmai pentru a verifica sinceritatea Guvernului in privinta alegerilor anticipate. "Ramane ca, in acelasi timp, sa constatam daca Guvernul Adrian Nastase este serios cand spune ca vrea sa cada, pentru a se organiza alegeri anticipate. Il chemam la un test pe Adrian Nastase, sa-i puna pe cei care-l sustin in Parlament sa semneze pe motiunea noastra de cenzura", a declarat senin d-l Basescu, speculand dorinta premierului de provocare a noilor alegeri. Or, oricat si-ar dori d-l Nastase acest eveniment, el nu-si poate indemna colegii sa sustina o motiune care ii defineste cabinetul drept "profund corupt". Ar fi ca si cum si-ar lovi stangul cu dreptul. Valul de popularitate pe care doreste sa-l fructifice inainte ca euforia romanilor pentru primirea in Nato sa se stinga, s-ar degonfla rapid si alegerile ar putea produce surprize. S-au mai vazut cazuri, cum spunea si d-l Iliescu, ca alegerile anticipate sa fie pierdute de cei care le-au organizat in credinta unei victorii facile.
Ca d-l Nastase si oamenii lui au sesizat "viclenia" liderului Pd nu este nici o indoiala. Reactia nervoasa a d-lui Cosmin Gusa, secretarul general al Psd-ului, spune totul. "Basescu se tot antreneaza la perete pentru momentul in care va ajunge prim-ministru, dar nu este in stare sa castige alegerile. Pentru ca in partidul sau nu gaseste oameni, se uita in gradina Psd", a afirmat el. D-l Gusa nu recunoaste insa ca "viclenia" liderului Pd a dejucat planul caderii Guvernului cu sustinerea unor parlamentari Psd-isti, opozitia neputand aduna numarul de voturi necesar. Romanii se vor pricopsi cu un nou Cod al Muncii, iar "strategii" Psd-ului vor trebui sa caute alte cai pentru provocarea "anticipatelor".Toma Roman
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
