Cultura

Folclor. Tinutul Padurarilor nu moare.... 23 aprilie 2002. Cuvinte mari, promisiuni - atunci toate pornite din suflet - insoteau cantecul spre neuitare. Tensiunea clipei, impodobita doar cu lacrimi si flori, a facut curand loc intrebarilor... Fara Dragan va mai exista Sarbatoarea Padurenilor? Daca ga...

Folclor

Tinutul Padurarilor nu moare...

23 aprilie 2002. Cuvinte mari, promisiuni - atunci toate pornite din suflet - insoteau cantecul spre neuitare. Tensiunea clipei, impodobita doar cu lacrimi si flori, a facut curand loc intrebarilor... Fara Dragan va mai exista Sarbatoarea Padurenilor? Daca gazda a plecat, ramanem cu inima cernita sau cantam si ne veselim? Ca intotdeauna, padurenii au privit spre cer convinsi ca Dumnezeu ii vegheaza si ii indruma spre bine... Au gandit si au zis: "Fie voia lui Dragan"...
Mi s-a parut straniu acum cativa ani, cand un mester din Obarsa a inscris aceste vorbe pe toate oalele pregatite pentru targul din Padureni, de pe Dealul Cornetului. Am zis atunci ca e totusi prea mult, pentru ca noi, din mosi stramosi, ne-am invatat sa spunem doar atat: "Cum o vrea Dumnezeu". Am incercat sa inteleg, sa patrund sensul acestor vorbe, vorbele unui om care nici macar nu era padurean. Care a fost voia lui Dragan? Cantecul amintirii adunat in casa parinteasca, intr-un mic muzeu, drumul pietruit asteptand oaspeti, Caminul Cultural din Poenita Voinii, care acum ii poarta numele, indemnul de a aduce lumina pentru eroi langa troita, la margine de sat... Doinele lui... Si sarbatoarea, mai ales sarbatoarea, care vine din vremi de departe, continuand si contopind nedeile de odinioara, din satele padurenesti. Acum se tine, ca toate sarbatorile noastre, cu lume multa, cu fripturi, cu mici si bere, dar, dincolo de influentele lumii moderne, se petrece ceva cu totul aparte la Poenita Voinii. De cativa ani buni, nu mai vin aici doar padurenii. Se aduna din toate tinuturile romanesti oameni care s-au regasit in doinele lui Dragan si s-au lasat in voia dorului... Vin oaspeti in Dealul Cornetului, cu masini, se aseaza cu corturi, pregatiti sa ramana si sa petreaca macar trei zile, ca-n povestile de demult.


"Dragan a fost pentru noi cum ar fi un rege pentru o tara..." (din cuvintele unor padureni)

Ma gandeam cu teama ca anul acesta nu vor mai fi oaspeti, nu va mai fi sarbatoarea... sarbatoare. Fara Dragan Muntean in Padureni? Ma bucur ca m-am inselat. Venind dinspre Ghelar, am vazut lumea de pe lume, costumele padurenilor infloreau locul, iar colegii si prietenii lui Dragan au adus si acum cantecul adevarat din toate tinuturile romanesti si, asa cum el si-a dorit, "Mostenitorii" si
"Mugurii de Tezaur" ii continua cantecul.
Oficialii judetului Hunedoara, oameni de cultura si mari iubitori de folclor, au adunat ganduri bune pentru locuitorii acestui tinut binecuvantat de Dumnezeu, pentru Dragan al lor, iar vremea a fost dupa sufletul oamenilor. O editie speciala a revistei "Semne" a fost dedicata lui Dragan Muntean.

E bine sa lasi urma pe pamant...

Avem noi un fel aparte de a ne bucura. Asa am invatat, asa stim de la cei batrani ca in momente de mare sarbatoare, dar si in clipe de cumpana, cei plecati se intorc langa ai lor. Padurenii stiu. Padurenii cred. Si, de fiecare data, de sarbatoarea lor, intai merg la slujba, ii pomenesc pe cei morti, aducandu-le lumina, si abia apoi canta si se veselesc.
La slujba de duminica, bisericuta din Poenita Voinii a devenit neincapatoare... Padurenii si oaspetii lor, familia, prietenii si colegii de scena si-au adunat toata puterea gandului pentru a mai ajunge macar o data in lumea lui Dragan si cu dragostea lor sa-i insoteasca drumul spre lumina. S-au spus vorbe frumoase, iar florile care l-au insotit pretutindeni in luminile scenei s-au impodobit acum cu roua de nepretuit.
A avut Dragan prieteni multi, i-a apropiat prin cantecul lui, chiar atunci cand anumite convingeri erau parca facute sa-i desparta. Aflam uneori tarziu cat pretuieste omul de langa noi... Credeam ca stiu multe, dar mai sunt atatea de spus despre Dragan Muntean, despre padurenii lui... Din cuvintele Parintelui dr. Ioan Octavian Rudeanu, acum diriguitorul culturii in judetul Hunedoara, am aflat ca la slujba din acea zi Sfanta Impartasanie s-a aflat in Potirul daruit de Dragan bisericutei in care a fost crestinat... ca si odajdiile preotilor... si multe altele pe care bunul- simt al fiului de taran le-a tinut tainuite.
Intre zambet si lacrima a fost totusi Sarbatoarea Padurenilor. In 2002, cu voia lui Dumnezeu si asa cum ar fi dorit Dragan Muntean, lumea de pe lume, prietenii si colegii au venit la Poenita Voinii... si sarbatoarea a durat mai multe zile, ca-n povesti...Marioara Murarescu
18 august 2002, Poenita Voinii

Eveniment

Sarbatoare la Muzeul Taranului Roman
Targul Iconarilor si Mesterilor Cruceri

Traditia populara de zugravire a icoanelor ortodoxe cunoaste in Romania un puternic reviriment. Din dorinta de a oferi realizari artistice de valoare, Muzeul Taranului Roman ne cheama in zilele de 13-15 septembrie la Targul Iconarilor si al Mesterilor Cruceri. Vor participa zugravi de icoane pe sticla si pe lemn, artisti ai icoanelor in mozaic. Nu vor lipsi, bineinteles, nici icoanele de vatra. Vor mai fi expuse pristolnice (sigilii cu care se imprima pe prescuri semnul crucii si initialele rituale), ca si alte tipuri de cruci sculptate.
Surpriza acestui Targ este prezenta unor cruceri din satele Salcia, Scaeni (jud. Dolj) si Pietris (jud. Olt), continuatori ai taranilor artisti din Oltenia, cunoscuti creatori odinioara ai unor pitoresti stalpi si cruci de mormant, troite, cruci de punte, cruci de juramant si crucite de piept.
Adevarate capodopere ale geniului popular, toate aceste obiecte, care vor putea fi cumparate direct de la "sursa", sunt miracole ce poarta in ele taina bucuriei celei adevarate si binefacatoare: Credinta.
Pentru ca in vechime iconarii si crucerii colindau toamna cu carutele prin sate si targuri pentru a-si vinde obiectele, cei de la Muzeul Taranului Roman au hotarat sa organizeze Targul in aceste zile pline de simboluri.
Va fi atunci Ziua Inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), mare sarbatoare bisericeasca, zi in care s-a nascut si cel care "a izvodit" fara seaman Muzeul Taranului Roman, vrednicul de pomenire Horia Bernea. Ne vom afla si in preajma inceputului unui nou an scolar, prilej pentru a darui copiilor icoane ocrotitoare, zugravite dupa bunacuviinta, care sa respecte traditia.
Tot in zilele Targului vor avea loc si cateva evenimente culturale: doua concerte la care vor participa Qvartetul "Domnisoara Pogany" si Grupul de muzica psaltica "Nectaria". Pentru prima data intr-o expozitie vor fi expuse Izvoade, modele/tipare dupa care iconarii isi zugravesc icoanele, si, nu in ultimul rand, in galeria Acvarium, artista Mariana Macri va expune tapiserii, colaje, miniaturi textile cu subiecte luate din sfera sacrului.Sanda Anghelescu

Muzica

Anul Caragiale la Radio Romania Muzical

Postul Radio Romania Muzical marcheaza in stil specific un eveniment la scara nationala: Anul Caragiale. Publicul meloman nu se intalneste des cu creatii muzicale inspirate din opera marelui dramaturg, fiindca scenele lirice nu au fost prea generoase cu asemenea creatii - e drept, nu foarte numeroase -, astfel ca seria de emisiuni difuzate sub acest generic implica si un aspect educativ: apropierea de muzica prin intermediul binecunoscutelor texte ale genialului dramaturg.
Ciclul de emisiuni muzicale dedicate lui Caragiale a debutat pe 21 august cu Cantata pentru cor si orchestra "Mosii", de Adrian Iorgulescu si cu Momente si schite din baletul imaginar "D"ale carnavalului", de Laurentiu Profeta. Pe 27 august, a fost difuzata o inregistrare antologica a operei "Napasta", de Sabin Dragoi, avandu-i in distributie pe Eugenia Moldoveanu, Ludovic Spiess, Nicolae Secareanu, sub bagheta lui Carol Litvin. In luna septembrie, emisiunile vor fi difuzate, de asemenea, in fiecare marti, la ora 16:20. Data de 3 septembrie este destinata operei "Conu" Leonida fata cu reactiunea" (fragmente) de Matei Socor, din distributie facand parte Pompei Harasteanu, Veronica Garbu, Elena Grigorescu, cu dirijorul Carol Litvin la pupitrul Orchestrei Nationale Radio. Pe 10 septembrie se vor transmite fragmente din opera "D"ale carnavalului", de Emil Lerescu, in interpretarea Virginiei Manu, Gerdei Radler si a lui Nicolae Andreescu, Emil Iurascu, Pompei Harasteanu, Adrian Stefanescu, alaturi, si de aceasta data, de Orchestra Nationala Radio, dirijata de Ludovic Bacs. Fragmente din opera "Revolutia", de Adrian Iorgulescu, vor fi transmise pe 17 septembrie. Din distributie fac parte Florin Diaconescu, Steliana Calos, Georgeta Stoleriu. Ultima intalnire din luna septembrie va cuprinde fragmente din opera "O noapte furtunoasa", de Paul Constantinescu, solisti: Gheorghe Rosu, Florin Diaconescu, Mioara Cortez, Irina Sandulescu Balan, acompaniati de Orchestra Nationala Radio, sub conducerea lui Cristian Mandeal.
Prin reunirea acestor inregistrari sub un generic-eveniment, prin reintalnirea cu voci si baghete renumite, initiativa postului Radio Romania Muzical este cu totul exemplara.Claudiu Ionescu