Intre ciocan si nicovala?
Recentul scandal international in care a fost implicata Romania, dupa ce a semnat cu Statele Unite ale Americii acordul pentru neaplicarea prevederilor Curtii Penale Internationale asupra militarilor americani, ne arata limitele suveranitatii nationale de dupa o eventuala integrare europeana. Desi nu este membra Ue, Romania s-a trezit atentionata si avertizata ca un scolar indisciplinat. Altor tari care doresc sa se integreze in Ue li s-a spus: "Nu faceti ca Romania!". Am ajuns oaia neagra a Europei. Romania a castigat, in schimb, un atu crucial pentru integrarea in Nato, in toamna, la Praga. Dupa ce o serie de oficiali europeni au criticat optiunile diplomatiei noastre, au inceput si in Romania manifestarile de antiamericanism. Mai bine spus, au reinceput, pentru ca ele s-au mai manifestat in 1999, cand multi romani simpatizau cu regimul dictatorial al lui Milosevici (care intre timp a fost doborat), cu cauza sarbeasca de agresare a minoritatii albaneze musulmane din Kosovo etc. Atunci, ca si acum, Sua se gaseau insa in razboi.
In presa romaneasca, ca si in diferitele medii politice, s-a vorbit despre faptul ca tara noastra s-a aflat "intre capra si varza" sau "intre Scyla americana si Charibda europeana". Discutiile care se poarta fac abstractie de situatia reala. Parca ne-am afla intr-o perioada de calm absolut, de pace vesnica. Lumea a uitat, dar mai ales occidentalii europeni, de faptul ca dupa 11 septembrie 2001, America a intrat fara voia ei intr-un razboi lung. Atunci tarile europene occidentale au declarat in cor ca "Occidentul a fost atacat" si ca se afla in razboi impotriva terorismului international. Dupa victoria rapida din Afghanistan (care s-a produs impotriva profetiilor de tip antiamerican, chiar si de la noi, unde unii scriau de lupta cu "cataroiul in desert"), aliatii americanilor si-au schimbat parerea cu privire la razboiul dus de americani. Ca o paranteza, din 11 septembrie incoace, europenii occidentali, mai precis serviciile lor de informatii, politiile, sistemele judiciare au strans noi dovezi privind faptul ca o mare parte din baza terorista antiamericana s-a cladit in Europa occidentala, cu privire la grupuri care pregatesc noi atentate. S-au facut noi arestari, semn ca razboiul continua, iar dusmanii Sua (si ai Occidentului) pregatesc noi lovituri. In ciuda faptului ca stiu aceste amanunte, occidentalii europeni ii acuza pe americani ca utilizeaza lupta impotriva terorismului pentru atingerea unor scopuri geostrategice. Cu toate ca americanii se afla in lupta cu terorismul, iar datele existente vorbesc de retele teroriste extinse in peste 60 de tari, cam pe toate continentele, cu toate ca trupele americane asigura pastrarea pacii in zone sensibile, inclusiv in Europa (Bosnia, Kosovo, Macedonia), europenii vor ca soldatii americani sa se supuna prevederilor cuprinse in tratatul cu privire la crearea Cpi.
Amnezia europenilor cu privire la razboiul in care sunt angrenati americanii este un semn al crizei Occidentului. In ciuda prevederilor lui Huntington cu privire la viitoare "conflicte civilizationale" si pe care evenimentele din 11 septembrie 2001 au parut a le confirma, acum asistam la un conflict intracivilizational. Conflictul din interiorul civilizatiei occidentale ameninta chiar existenta Nato. Fara sa stie, Romania s-a plasat in menghina conflictului. Ca sa nu intre lumea in panica, ar trebui totusi adaugat ca mai degraba asistam la o tensiune puternica, cu un anumit potential de conflict, dar ca pe viitor sunt multe alte argumente care spun ca Occidentul isi va reface unitatea. Nato ramane si pe viitor un pilon de baza al securitatii. Totusi, ramane in suspensie intrebarea daca am asistat sau nu la o eroare diplomatica a Romaniei, prin semnarea acordului cu Sua, privind protectia trupelor americane.
Manifestarea patriotismului eurocentrist in tara noastra, in conditiile in care orizontul integrarii in Ue este indepartat, este o reactie irationala si cam ridicola. Sunt foarte putini oameni la noi care au avut puterea analitica si curajul moral de a examina critic problema integrarii in Ue. Romania s-a apucat prematur sa discute cu Uniunea Europeana o eventuala negociere. Noi negociem cu Ue capitole de integrare, dar nu o viziune. Adica, inainte de a ne integra, trebuie sa raspundem la intrebarea: "Cu ce fel de Romanie vrem sa ne integram?". Romania si-a exprimat optiunile de integrare europeana inainte de a-si fi clarificat problema propriei sale identitati, a propriilor sale optiuni de dezvoltare. Inainte de a fi parte din ceva, noi nu am reusit sa ne definim ca intreg. Iar reactia Ue fata de optiunea noastra de politica internationala ne arata ca europenii occidentali se comporta fata de noi ca si cum am fi acceptat deja principiul suveranitatii partajate sau al suveranitatii limitate. Deocamdata, Romania inca mai are suveranitate deplina in chestiunile de politica internationala, a semnarii tratatelor si intelegerilor. Daca ne vom integra in Ue, aceasta libertate va fi sever limitata. Iar interesele nationale vor fi subordonate intereselor europene.
De fapt, cearta care s-a declansat este binevenita. Este o ocazie buna ca sa ne clarificam optiunile. Poate ca interesele nationale ale Romaniei ne cer sa fim mai apropiati de Sua decat de Ue. Romania poate juca un rol important in Balcani, in regiunea Marii Negre, ca pod de legatura cu Caucazul si Asia Centrala, in zona bazinului dunarean si a granitei cu fostele state sovietice. Este si o zona de maxim interes pentru Sua. In aceasta zona, Romania poate deveni o putere regionala. Ea are un potential economic, industrial, agrar, de prelucrare a petrolului si gazelor naturale, de comert, cu mult superior fata de rolul modest pe care ar urma sa-l joace in interiorul Ue. Putem sa ne dezvoltam in continuare relatiile comerciale cu tarile Ue, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne si supunem conditiilor extrem de dure care decurg din inchiderea tuturor capitolelor de negociere. Cetatenii romani inca nu sunt constienti de sacrificiile si costurile enorme care decurg din integrarea europeana. Cu siguranta, taranii din Romania nu stiu ce li se pregateste. Fata de ceea ce urmeaza pentru toti taranii din tara noastra, pentru toate zonele rurale, Rosia Montana este doar un fleac. Umbrela de securitate Nato este suficienta pentru Romania. In rest, ea nu are nevoie sa devina un protectorat al Europei occidentale. Mai bine ramane un partener important al acesteia. Punerea la zid a Romaniei de catre Ue, pentru faptul ca a semnat tratatul cu Sua, este o magarie. Este semnificativ faptul ca imediat dupa semnarea tratatului cu Sua au urmat acordurile cu institutiile financiare internationale care au sediul la Washington D.C. In premiera nationala, a venit semnalul de la Fmi cu privire la acordarea transelor doi si trei din acordul stand-by, iar acum, Banca Mondiala a anuntat noi acorduri. In mod cert, Romania are ocazia in aceasta perioada de a face o politica internationala din care sa decurga numai avantaje. Cu conditia sa faca optiuni clare. Sa nu ramana intre capra si varza. Sa nu stea intre ciocan si nicovala.Dan Pavel
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
