Sa vorbim si despre barbati...Cele 7 "spaime" ale lui Hercules
- Ne-am obisnuit cu totii sa credem ca numai femeile au probleme legate de psihic: tristete, spaima, melancolie. Ca, falnici si verzi ca brazii, barbatii au in ei de la nastere samanta de invingatori. Eroare! Psihologii sunt pe cale sa dovedeasca opusul: capii de familie sunt mai slabi decat jumatatile lor. Proveniti din parinti confruntati adesea cu probleme de cuplu, coplesiti de responsabilitatile pe care le poarta bine inchise in servieta, barbatii traiesc cu mai multa acuitate momentele de nesiguranta si de singuratate, avand mare nevoie de sprijin. Despre spaimele lor si despre modul in care femeile pot si trebuie sa-i ajute, in relatarile de mai jos -
Unii dintre ei, "tipii siguri", fac pe vitejii. Nu stiu ce este frica. Nu se tem de zmei si balauri. Asa spun ei. Atat de des si de tare, de parca ar trebui sa se convinga pe sine ca este asa. Iar si iar. La cealalta extrema se afla barbatii timizi, delicati, feminini. Ei nu se rusineaza de lacrimile lor si plang - uneori - chiar daca n-au nici un motiv intemeiat s-o faca. In fiecare barbat exista cate ceva din ambele tipuri. Orice femeie (sotie, iubita) care vrea sa-si ajute sotul sau prietenul sa-si depaseasca spaimele - de altfel normale - trebuie ca, atunci cand el se incapataneaza sa taca, sa ghiceasca ce se ascunde in spatele muteniei lui.
Problema este ca si atunci cand barbatii vorbesc, nu este limpede daca vorbele lor exprima realmente ceea ce simt. In cazul femeilor, cuvintele coincid mult mai bine cu sentimentele si comportamentul lor. Femeilor le este foarte greu sa ghiceasca daca barbatii lor sunt cuprinsi de temeri. Caci a-ti fi frica nu inseamna neaparat sa tremuri, sa plangi, sa scancesti, sa te treaca fiori. Adesea frica este muta, ea fiind inclusa in limbajul corpului: uneori - intr-o disciplina exagerata, alteori - in umor si autoironie sau chiar in probleme fizice, cum ar fi insomnia, durerile de cap ("migrena barbatilor"), iritabilitatea psihica sau lipsa apetitului sexual - intrerupta din cand in cand de niste accese de dorinta inflacarata.
Toate acestea ascund de fapt niste probleme de care uneori barbatii nici nu sunt constienti. Din fericire insa, in prezent, din ce in ce mai multi sunt dispusi sa vorbeasca despre "spaimele" lor, in special atunci cand reusesc sa desluseasca anumite legaturi logice. Este bine ca femeile sa stie cate ceva despre cele sapte spaime ale partenerilor lor (cunoscute ca cele 7 spaime ale lui Hercules) pentru ca, de la sine, sa poata dirija discutiile spre acest subiect.
1. Spaima provocata de lipsa tatalui
Un numar dramatic de mare de barbati nu au tata sau au crescut in mare masura fara el. Tatii au apartinut generatiei razboiului, generatiei reconstructiei, generatiei carierei, generatiei "ego" sau generatiei divorturilor. Iar fiii sunt orfani de razboi, orfani de cariera sau orfani de divort. Tatii lor nu au avut si nu au timp pentru ei. Si nici pentru fiice, fireste - dar acestea au alaturi de ele o mama, care le seamana, cu care se compara, care reprezinta un model, chiar daca adesea exista neintelegeri. Baietii au si ei nevoie de un model de acelasi sex. Lipsa autoritatii tatalui ii face nesiguri.
2. Spaima de a fi respinsi in dragoste
"Sunt oare un barbat adevarat"? Toti barbatii care au crescut fara tata - sau majoritatea lor - afla raspunsul la aceasta intrebare importanta nu de la un barbat cu experienta, ci de la o femeie. De aceea ei devin dependenti de femei: de mama, de sora, de sotie, iar dependenta nu este o premisa favorabila pentru dragoste. Pentru ca dragostea infloreste si da roade acolo unde oamenii sunt independenti si au drepturi egale. Dependenta ii face nesiguri. El se intreaba neincetat: "Ma mai iubeste?" Iar privarea de dragoste este cea mai cumplita amenintare la care poate fi supus un barbat.
3. Spaima de a nu avansa in meserie
Ce-i poate ajuta pe barbati sa scape de "spaime" si sa dobandeasca siguranta de sine? Pe multi dintre ei - serviciul. Sa aiba un serviciu stabil, sa-si intretina familia, sa faca o cariera - iata dorinta sincera a multor barbati. O dorinta pozitiva, folositoare atat familiei, cat si barbatului insusi, pentru ca bucurandu-se de aprecierea celorlalti el se elibereaza de indoielile personale si de frica interioara. Si cu cat avanseaza profesional, cu atat cresc si aprecierile. Serviciul este pentru el locul de confirmare a capacitatilor sale, "campul de onoare". De aceea gandul ca vreodata s-ar putea sa aiba un esec profesional ii sperie permanent pe majoritatea barbatilor.
4. Spaima de insuccesele profesionale
5. Spaima de a pierde puterea
Tocmai pentru ca valoarea lor este strans legata de aprecierea altor persoane, barbatii isi cauta in aceasta apreciere o mai mare siguranta, pe care o considera un fel de "putere".
Un militar cu trei stelute pe uniforma este mai puternic decat unul cu doua stelute. Rangul inseamna putere. Banii inseamna putere. Iar puterea te face mai atragator. Cine are femeile cele mai grozave? Cel care in viata reprezinta ceva. A pierde puterea inseamna a te pierde pe tine insuti.
6. Spaima de impotenta
Pentru barbati, puterea este si un afrodisiac. Puterea ii face mai "iuti". Barbatii care se simt nesiguri au intotdeauna probleme cu erectia si, poate nejustificat, isi fac griji in privinta potentei. Pentru ca lipsa erectiei le pune sub semnul intrebarii virilitatea.
7. Spaima de a fi parasit de sotie
In spatele tuturor spaimelor se afla de fapt aceea ca sotia ar putea sa-l paraseasca. Femeile ii fac pe barbati sa uite de frica, ele sunt cele care le dau sotilor lor un rost, care-i sfatuiesc, care ii fac sa simta placerea. Dar pentru a obtine ceea ce este cu adevarat mai bun de la sotii lor, femeile ar trebui sa accepte o realitate, un adevar: ca barbatilor le este uneori frica. Pur si simplu.
Ce pot sa faca femeile?
Interviu cu dr. Eduard Bote, psiholog
- Domnule doctor, chiar tuturor barbatilor li se face frica la un moment dat?
- Bineinteles, frica face parte din viata. Cei care n-o simt inseamna ca si-au invins-o. La copii, lipsa senzatiei de frica este considerata de catre psihologi indiciul unor dereglari de dezvoltare. Se stie, de exemplu, ca majoritatea oamenilor cruzi n-au cunoscut in copilarie senzatia de frica.
- Daca toti barbatii au "spaime" inseamna ca trebuie sa consulte toti, fara exceptie, un terapeut?
- Nu, cei mai multi dintre barbati reusesc sa se descurce singuri. Nu trebuie decat sa recunoasca fata de ei insisi si fata de ceilalti ca uneori le este frica.
- In cazul acesta, terapeutul "secret" este sotia sau partenera?
- Nu poti sa imparti viata cu cineva si sa joci in acelasi timp si rolul de terapeut. Sotia sau partenera poate, in schimb, sa fie un fel de sfatuitor, de antrenor sau de manager. Adica: sa-l stimuleze in ceea ce este el tare, sa nu-l piseze tot timpul, evidentiindu-i slabiciunile.
- Barbatii trebuie deci ingrijiti ca niste copii?
- Ce e rau in asta? Oricare dintre noi are nevoie de cineva afectuos, iubitor, care sa ne fie alaturi cu trup si suflet - lucru valabil atat pentru barbati, cat, fireste, si pentru femei.
- Este bine ca sotia sa-si ia barbatul de mana si sa-l calauzeasca prin viata?
- Cateodata, da. Doar sa nu-l stranga prea tare, ca el sa nu-si simta libertatea ingradita. Decat daca o doreste el. Corect procedeaza acele femei care isi pun intrebarea: ce-as face daca n-ar fi vorba de sotul, ci de copilul meu? In aceasta situatie, ele sunt intotdeauna foarte inspirate. Dar daca, uneori, ii tratati ca pe niste copii, faceti-o in asa fel incat ei sa nu-si dea seama de asta.Rodica Demian
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
