Johan KuiperSeful Biroului de Relatii Internationale al Primariei din Deventer, Olanda"Daca vrei sa cooperezi cu parteneri romani, cel mai bine e s-o faci pe termen lung,
ca sa poti intelege ce este in capul lor"
Neam de comercianti pe mare, cu mintea mereu deschisa spre nou, olandezii sunt printre cei dintai europeni care, dupa 1989, s-au interesat de Romania. Lipsiti de prejudecati, dinamici si fara mari pretentii, au inceput cu infratirea oraselor si satelor, precum si cu un adevarat pod de ajutoare umanitare. Curand, au urmat investitiile, Olanda fiind pana mai recent tara cu cele mai mari sume de dolari adusi in economia romaneasca. A fost "invinsa" de Franta, prin programul Dacia-Renault, dar, pentru multi romani, "duch"-ii (duchman=olandez) au ramas cei dintai. Sa fie la mijloc si rezonanta "daca" a numelui lor? (Multi olandezi si danezi cred ca la originea lor se afla si detasamentele dace trimise sa pazeasca granitele vestice ale imperiului roman.) Cert e ca, in anii in care prietenii nostri traditionali, francezii, ne numeau "tigani" prin jurnale, lansand on-line scenele apocaliptice din orfelinate, cultivatorii de lalele nu s-au lasat descurajati si au continuat sa-i vada pe romani ca pe niste europeni normali, cu care poti face afaceri si in care, cu unele exceptii, te poti increde. La fel cum, de altfel, ne vad si francezii in ziua de azi.
Johan Kuiper, functionar la Primaria din orasul Deventer (75.000 de locuitori), este printre cei dintai occidentali care au venit in Romania cu ajutoare, implicandu-se in infratirea dintre regiunea si orasul in care traieste, Deventer-Overbetuwe, si stravechea cetate transilvaneana Sibiu. Descoperind cu uimire plaiurile carpatice si oamenii care le populeaza, a devenit, fara sa-si dea seama, un avocat al romanilor si al proiectelor culturale si turistice desfasurate cu sprijinul celor din Deventer si Overbetuwe. Calatorind cel putin de doua ori pe an in Romania, singur sau insotind grupuri de turisti, d-l Kuiper a ajuns chiar in "miezul lucrurilor", incepand sa inteleaga, pe langa limba romana, chiar mecanismele psihologice ale partenerilor sai din, dupa cum spune, "surprinzatorul spatiu latin al Rasaritului". Johan Kuiper este astazi tot atat de cunoscut de organizatiile neguvernamentale din Sibiu, precum este pe culoarele Primariei din Deventer.
"Cand esti in Romania, nu trebuie sa aplici solutii olandeze, ci solutii romanesti"
- Bine ati venit la "Targul Mesterilor Populari" din Dumbrava Sibiului si la "Festivalul International de Dans Popular" din Sibiu, domnule Johan Kuiper! Am aflat ca sunteti la curent cu toate activitatile cultural-artistice organizate peste an in Sibiu. Ce va atrage in tara noastra? De ce ati ales sa aveti cele mai stranse relatii cu judetul Sibiu?
- Sibiul se afla in centrul Romaniei si iradiaza cea mai puternica fascinatie pentru cine doreste cu adevarat sa-i cunoasca si sa-i inteleaga pe romani. Ca judet, este simbolul traditiei romanesti neintinate, este patria celor mai vechi romani. Langa Sibiu se afla cea mai veche comuna din Transilvania, Rasinari, "cartierul general" al grupurilor noastre. In fine, Sibiul este o fericita sinteza a ceea ce inseamna Romania eterna, Romania puternic europeana, Romania toleranta fata de minoritati. Sibiu, mon amour!
- Care este tipul de relatii pe care un functionar al unei primarii vest-europene si Fundatia Deventer-Romania, cu initiatorii Jan Achtereekte si Monique Peltenburg, il pot stabili cu un oras si un judet din tara noastra?
- Exista trei niveluri de relatii: 1. familie cu familie (1.200 de familii din Deventer si Overbetuwe si 1.500 de familii din Sibiu se viziteaza, isi trimit cadouri, bunuri si scrisori); 2. institutii cu institutii (case de copii, spitale, asociatii, fundatii; cele mai active sunt relatiile cu Astra Studio si Astra Library); 3. primarie cu primarie (Sibiu-Deventer, Rasinari-Overbetuwe etc.). Din fericire, noul primar german al Sibiului, Johannis, ales cu entuziasm de romani, intelege foarte bine munca noastra si ne bucuram de cooperarea sa activa, spre deosebire de fostul primar, cu care am avut destule probleme de comunicare.
- Ajutoare umanitare (medicamente, haine, alimente, aparatura), ajutoare financiare (bani pentru proiecte culturale), schimb de turisti. Iata, daca am inteles bine, liniile principale de infratire dintre judetul Sibiu si regiunile Deventer si Overbetuwe. La care s-ar putea adauga schimbul de experienta in domeniul social, institutional si in sfera societatii civile. Ati ajuns, intr-un deceniu, unul dintre olandezii cu cea mai bogata "experienta romaneasca". Suntem curiosi, d-le Kuiper, ce v-a adus bun si ce v-a adus rau aceasta "aventura estica"?
- In primul rand, am inteles ca, olandez fiind, atunci cand esti in Romania, nu trebuie sa aplici solutii olandeze, ci solutii romanesti. Cand vii aici pentru prima data, in capul tau e un "computer". Nu trebuie sa folosesti, in relatiile cu oamenii, "computerul olandez" si sa dai verdicte: astia sunt corupti, astia sunt ignoranti, astia sunt ineficienti. Trebuie, in schimb, sa fii curios, sa incerci sa intelegi cum functioneaza "computerul romanesc". Asa le spun olandezilor din grupurile pe care le organizez de doua ori pe an. Pune cele doua "computere" impreuna si e Ok. Inseamna ca vei avea o sedere fantastica aici. De asemenea, am inteles ca, daca vrei sa cooperezi cu parteneri romani, cel mai bine e s-o faci pe termen lung, ca sa poti intelege ce este in capul lor. Nu intamplator, olandezii adusi de mine ca turisti vor neaparat sa revina. Fac presiuni sa se reinscrie pe liste cu un an inainte, impiedicandu-ma astfel sa-i aduc si pe altii, care n-au mai fost. Din pacate, nu am timp pentru mai multe calatorii, fiindca, in loc de 40, as putea usor gasi 400 de amatori. Multi nu stiu nimic despre Romania, nici macar ca e o tara latina, dar sunt atrasi de aventura necunoscutului. Aproape fara exceptie, olandezii mei sfarsesc prin a se indragosti de aceasta tara.
- Se stie, la Bucuresti, ca Romania trece drept un pamant necunoscut pentru multi dintre occidentalii europeni, ca sa nu mai vorbim de cei americani si canadieni. Nu comentam acum cauzele. Ne-ar interesa insa ce recomandati dvs. strainilor cu care va aflati pe aceeasi lungime de unda a comunicarii? Vrem sa stim cum gresesc vesticii fata de romani, ca romanii, fata de vestici, aflam in fiecare zi cum gresesc (uneori, cu ostentatie si cu o tinta anume).
"Cand se va termina cu vizele, vom asista la o crestere a increderii romanilor in valorile occidentale"
- Pledati, asadar, pentru o mai mare "intelepciune" a Vestului in relatiile cu tara noastra. Sa intelegem ca dvs., personal, ati capatat aceasta intelepciune? La ce v-a servit?
- Mi-am dat seama unde se afla oamenii potriviti, stiu deja unde sa-i caut, si anume in organizatiile neguvernamentale, in randul tinerilor. Imediat dupa 89, vesticii nu au intalnit aici oamenii potriviti, fiindca toate structurile erau ocupate de oamenii fostului sistem. Daca ai avut inspiratia sa privesti in spatele lor, ai putut observa un potential enorm de oameni si organizatii constituite cu o mare viteza. Chiar daca si unii dintre oamenii vechiului sistem doresc sa faca lucrurile in mod corect, ei sunt mult prea mult influentati de vechiul mod de gandire. Potentialul societatii civile din Romania este bun, mai bun decat cel din Olanda. Numai in Sibiu sunt 60 de organizatii neguvernamentale, din care peste 30 sunt foarte eficiente. Dar au nevoie de bani. Cu putini bani, totul functioneaza foarte bine, mai bine decat in Deventer si Overbetuwe. In plus, banul investit aici se vede, fiindca nivelul e jos. La un milion de dolari, daca mai adaugi 100.000, se cunoaste, poti moderniza un spital. In Olanda, unde nivelul economic e ridicat, 100.000 de dolari adaugati la un milion nu reprezinta nimic, nu se vad.
- Stiu ca va plac romanii, ca va simtiti bine intre ei. Singura dvs. tinta de vacanta, de 12 ani incoace, este Romania. De ce?
- Oamenii de aici au mintile foarte deschise, sunt foarte receptivi. Mi se pare incredibil cat de multi vorbesc limbi straine; practic, toti cei implicati intr-o munca publica, dar nu numai. Pe la vecinii dvs. nu se intalneste asa ceva, am constatat in repetate randuri. Cred ca daca Romania ar putea sa-si promoveze mai eficient imaginea in strainatate, "ceata" de pe harta acestei superbe tari s-ar ridica o data pentru totdeauna. Si se va ridica, sunt sigur, mai devreme sau mai tarziu.
- Daca va intra, in 7-10 ani, in Uniunea Europeana, care credeti ca va fi contributia majora a Romaniei la sistemul de valori occidental?
- Cred ca Romania are multe de oferit in privinta vietii private, in privinta modului familial de petrecere a vacantelor, in cultura si tezaure naturale. Si in domeniul economic cred ca puteti face dintr-un dezavantaj un avantaj. In ultimii sase ani, dar mai ales in ultimii doi, am constatat o sustinuta miscare in plan economic. E o crestere vizibila. In fine, Romania poate oferi un model de relatii interetnice. Desi nivelul economic este slab, relatiile interetnice nu sunt afectate, tensiunile nefiind mai mari decat in Olanda, unde nivelul economic este superior. E un lucru remarcabil, care vorbeste de la sine despre gradul ridicat de toleranta a poporului roman.
"Veniti in Romania ca sa nu faceti nimic!"
- De 5-6 ani, aduceti in vacanta grupuri de cate 20-25 de persoane, pe care le cazati mai ales in mediul rural. Care sunt, dupa parerea dvs., problemele aflate inca in suspensie, adica nerezolvate, in acest domeniu?
- Lipsa unor pachete de oferte este cea mai vizibila. Agentiile de calatorii ar trebui sa cunoasca mai bine psihologia turistului. Nu poti spune, in brosurile publicitare, "In Sibiu e frumos si sunt multe monumente". E prea putin. Turistul e lenes si instabil, isi poate schimba traseul intr-o clipa. Spune-i si cum se ajunge la Sibiu; arata-i orarul avioanelor, al trenurilor, al autobuzelor. Spune-i pretul biletelor, indruma-l spre soselele cele mai bune pentru autostop (eventual), sugereaza-i unde sa manance, de cine sa se fereasca in gari etc. Strategia de marketing se afla inca in suferinta si se impune a fi schimbata in directia ofertei de pachete complete de servicii. Sa nu uitam ca unii turisti vor sa calareasca, altii sa urce pe munte, altii sa mearga pe bicicleta; sunt destui cei care prefera sa citeasca in vacanta la Sibiu, sa mearga cu mocanita, daca exista, ori pur si simplu sa nu faca nimic. Sa aveti si o astfel de oferta: "Veniti in Romania ca sa nu faceti nimic!". E atragatoare pentru multi, fiindca piata turistica e segmentata in mii de preferinte.
- Olandezilor le place mult turismul rural din Romania. Aproape in fiecare pensiune din judetul Sibiu si in casele din Sibiel, Rasinari, Tilisca, Cristian sau Orlat gasesti tineri olandezi in timpul verii. Ce gasiti atragator la taranii romani?
- In casele romanilor este fantastic; gazdele sunt si nu sunt acolo. Romanii au un mod de a fi discreti care izvoraste din marea lor ospitalitate. Daca, in Olanda, gazda controleaza turistul si sta tot timpul in preajma lui, ca un ospatar la panda in coltul restaurantului de patru stele, in Romania esti lasat liber, ca la tine acasa. De aceea, dupa doua ore, incepi sa gandesti ca este putin si casa ta. E incredibil. Taranul roman stie cand sa intervina in viata ta si cand sa se retraga, iar aceasta nu este o atitudine studiata, ci modul lui natural de viata, deschiderea sufletului, ospitalitatea totala, dincolo de sloganuri. Potentialul turistic al satelor romanesti este un tezaur european si el trebuie incurajat si dezvoltat cu prioritate.
Ion Longin Popescu
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
