Apa De Viata Lunga- Pare bizar, dar cel mai la indemana medicament este apa. Atat folosita extern, cat si bauta, ea este un adevarat elixir -
Odinioara, in vremea cand nu existau atatea medicamente, cand vracii si babele mestere in ale tamaduirii erau singurii "doctori" ai satelor de la noi, apa era la mare pret ca medicament. Luata de la fantana la revarsatul zorilor sau in ceasul tainic al miezului de noapte, culeasa de pe petalele florilor ori adusa de la crucea izvoarelor, ea capata proprietati magice. Si cate traditii in legatura cu apa nu erau? In ulcioare se puneau bani de argint ca sa o curete, toartele galetilor erau impodobite cu diverse flori in timpul sarbatorilor de primavara si vara, ca sa aduca noroc si belsug. Apoi animalele, tovarasele necuvantatoare ale omului, erau adapate numai la anumite ceasuri ale zilei, iar in apa erau puse simbolic fel de fel de flori care ii confereau virtuti tamaduitoare si alungau bolile sau deochiul.
La mare pret era apa sfintita, mai ales cea adusa de la manastirile unde erau duhovnici indelung postitori si cu har dumnezeiesc. In orice casa de roman, agheasma era primul si ultimul medicament la care se apela cand toate celelalte se dovedeau a fi neputincioase. O traditie de vindecare de mii de ani se bazeaza pe aceasta forta a apei, de a fi vehiculul unei tainice puteri vindecatoare si purificatoare in acelasi timp.
O scurta privire asupra apei prin prisma stiintei
A trecut de mult vremea cand... H2O era considerata o simpla combinatie a doua elemente chimice si atat. Astazi, apa este socotita... una din cele mai interesante substante de pe pamant. In anii 60, un ilustru savant a luat Premiul Nobel demonstrand ca apa din celulele corpului uman isi poate modifica structura, ceea ce modifica raspunsul celulelor la stimuli, le blocheaza activitatea etc. Pusa in diferite conditii, apa capata proprietati exceptionale, devenind un energizant si un remediu neasteptat de puternic. Cercetarile asupra modificarilor structurale pe care apa le poate suferi, care, la randul lor, determina si modificarea proprietatilor sale, au capatat o asemenea importanta, incat au devenit informatii strategice pe care marile puteri le pastreaza cu grija (iar noi le ignoram - ca in cazul apei structurate). Despre tipurile de apa care exista se pot scrie tomuri intregi, si aceasta in ciuda faptului ca, din punctul de vedere al compozitiei chimice, de la un tip la altul nu exista nici o diferenta. Dar in acest articol nu ne propunem dificila sarcina de a dezlega aceste mistere ale stiintei, ci incercam doar sa va redam unul din cele mai puternice remedii pe care natura ni l-a lasat: apa.
Poate nu v-ati gandit niciodata la aceasta, dar la indemana noastra sunt mai mult de zece tipuri de apa: de la banala apa de robinet (care, din pacate, ne imbolnaveste lent, dar sigur), pana la apa de piramida, apa magnetizata sau apa dinamizata manual (intr-un mod similar remediilor homeopatice). Fiecare tip de apa (cu exceptia celei de la robinet) are virtutile sale, modul sau de utilizare, putand fi considerata un adevarat medicament. In continuare, va propunem sa patrundem in acest univers al apei, vazuta ca elixir de sanatate.
Apa De Izvor
Este apa cea mai sanatoasa, cu care organismul nostru este programat din timpuri imemorabile "sa se inteleaga". Spre deosebire de alte tipuri de apa, care trebuie luate cu masura, ca orice medicament, apa de izvor poate fi "administrata" tot timpul. Conditiile pe care ea trebuie sa le indeplineasca sunt simple:
- sa provina din surse nepoluate - o problema spinoasa la noi, unde muntii si padurile au devenit, din cauza turismului necivilizat si salbatic, adevarate pubele de gunoi;
- sa nu fie mai veche de 5 zile (maximum 7, daca este tinuta in frigider in recipiente bine inchise) - pentru ca, pe de-o parte, isi pierde calitatile vindecatoare, iar pe de alta parte, poate deveni mediu de cultura pentru microbi;
- colectarea sa se faca in conditii igienice (nu in recipiente insuficient clatite, in care au fost bauturi care au fermentat s.a.m.d.).
Cele mai bune izvoare sunt considerate cele din zona de munte, cu mari suprafete de padure, unde nu exista trasee turistice. Din vremurile de demult, se stie ca cea mai buna este apa colectata prin jgheabul de paltin de macar doi stanjeni lungime.
Cel mai bun vas pentru pastrarea apei este cel din lut ars, care trebuie tinut mereu acoperit si la loc racoros.
Cateva efecte terapeutice - Consumul de apa de izvor are un efect foarte bun asupra digestiei, elimina constipatiile si iritatiile colonului, reduce incidenta bolilor reno-urinare, a alergiilor, precum si a bolilor de uzura (guta, reumatism, afectiuni vasculare). Practic, tot organismul beneficiaza de consumul acestei ape, care este un "combustibil" perfect pentru a ne mentine sanatatea si forma maxima.
O poveste convingatoare
Cea mai inspirata pledoarie pentru apa de izvor am auzit-o in urma cu aproximativ un an, bineinteles, mergand sa iau apa de la un izvor. La locul cu pricina, am intalnit o persoana cu totul deosebita. Dialogand cu ea, am aflat ca este o fiinta foarte credincioasa, care se roaga mult si tine macar 12 posturi negre pe an, fiecare a cate sapte zile. Lucrul interesant era ca, din primele zile de post negru, organismul nu mai suporta apa de robinet. Imediat ce era bauta apa tratata si trecuta prin tot sistemul de conducte, apareau durerile de cap, aciditatea gastrica, constipatia - totul pe fondul unei vlaguiri rapide. Persoana care mi-a povestit acestea a fost surprinsa sa constate, prin a sasea zi de post negru, ca administrarea unei portii bune de apa de izvor facea sa dispara ca prin farmec toate simptomele, luandu-le locul o stare de bine general. In schimb, toate problemele de sanatate apareau imediat ce bea din nou apa de robinet. Practic, ea se "hranea" in timpul postului cu aer si apa de izvor, care ii dadea o vigoare cu totul deosebita, ii ajuta digestia si facea foarte usoara iesirea din postul negru (moment care este foarte delicat pentru organism).
Avand contact cu multi oameni care tin posturi negre indelungate in scopuri terapeutice (ele fiind miraculoase in tratamentul cancerului, al bolilor grave de piele), am transmis si altora ceea ce am aflat de la "sfanta" de la izvor. Toti, dar absolut toti cei care au incercat apa de izvor au declarat ca aceasta le usureaza mult postul si le elimina sau le reduce substantial simptomele neplacute cu care se confruntau atunci cand posteau, band apa de la robinet.
Apa Minerala Carbogazoasa
Este un tip de apa destul de controversat in ultimul timp. Daca acum 10-15 ani era aproape unanim considerata un elixir de sanatate, acum multi s-au lepadat de ea (in favoarea apei plate). De ce? Pentru ca este acuzata de producerea aciditatii gastrice, de perturbarea anumitor procese digestive si chiar nervoase. Oare chiar asa sa fie? Si da, si nu, pentru ca, desi toate apele carbogazoase au drept caracteristica comuna acele mici bule intepatoare de bioxid de carbon, ele pot fi, de fapt, foarte mult diferite intre ele. Simplul sifon (care este tot o apa carbogazoasa), facut cu apa obisnuita din mediul urban, este, intr-adevar, indoielnic ca efect pentru sanatate. Apoi urmeaza apa carbogazoasa, facuta din apa de izvor, la care s-a adaugat bioxid de carbon alimentar, un gaz cu o inalta puritate - e drept, dar obtinut tot pe cale industriala si dozat artificial, asa incat aceasta apa, pe de-o parte, invioreaza sistemul nervos si digestia, iar pe de alta parte, este adesea prea puternica pentru organism, producand perturbari. In fine, adevarata apa minerala carbogazoasa este cea imbogatita cu bioxid de carbon in adancurile pamantului si iesita la suprafata sub forma izvoarelor. Numai cine nu a gustat o apa minerala direct de la izvor nu-si poate imagina ce virtuti terapeutice are. Chiar si gustul apei minerale proaspete difera de cel al apei ambalate la sticla, intr-un asemenea grad, incat cea de-a doua pare ca o hrana fara sare si piper, prin comparatie cu prima. Asadar, aprecierea valorii apei minerale carbogazoase se face dupa provenienta si modul sau de obtinere (in nici un caz in functie de eticheta sau dupa reclama facuta).
Indicatii terapeutice
O data lamurite aceste diferente intre apele carbogazoase, va putem pune la dispozitie cateva informatii despre efectele lor terapeutice, referindu-ne, evident, la apele naturale. Iata, asadar, cateva indicatii:
- indigestii, digestie lenta - apa minerala carbogazoasa creste cantitatea de secretii salivare si gastrice, creste aciditatea sucului gastric si a bilei;
- astenie, stari de somnolenta sau apatie - bulele care dau acel gust intepator, destul de neplacut pentru unii, au darul de a inviora sistemul nervos, aceste ape fiind o veritabila cafea, insa nenociva;
- constipatii atone, colite si enterocolite, afectiuni biliare;
- boli renale si urinare - apa carbogazoasa mareste diureza, stimuleaza capacitatea de aparare locala (apa de la anumite izvoare dizolva chiar si calculii), insa se administreaza numai cu acordul medicului specialist urolog;
- bulimie, obezitate - anestezia facuta papilelor gustative de catre bioxidul de carbon din apa este un leac extraordinar pentru mancaciosii necontrolati, diminuandu-le, pur si simplu, sensibilitatea gustativa si, cu aceasta, pofta de mancare.
Important. Structura chimica a gazului din apele minerale naturale este un unicat, fiind, practic, imposibil de reprodus industrial sau in laborator (din acest motiv, apele obtinute industrial nu sunt de folos). Alaturi de bioxidul de carbon natural, ele mai contin si cantitati infinitezimale de gaze sulfuroase, heliu s.a. Prezenta acestora explica efectele uneori miraculoase ale acestor ape in vindecarea unei multitudini de boli. Muntii nostri au unele din cele mai valoroase tipuri de apa minerala din Europa si din lume, cu un potential terapeutic urias, dar, din pacate, deocamdata nepus in valoare. In spatiul revistei nu va putem spune detaliat despre virtutile fiecarui tip de apa. Aceasta, deoarece despre apele minerale din fiecare statiune de la noi se poate scrie cate un roman, ba chiar carti intregi. Pentru a afla mai multe despre posibilitatile extraordinare de vindecare cu ajutorul apelor din diferite statiuni, adresati-va medicului specializat in tratamente balneoclimaterice.
Apa Plata
Este tot o apa minerala, dar nu este atat de bogata in bioxid de carbon si, in consecinta, nu are gustul caracteristic intepator al apelor minerale carbogazoase. Deosebirea dintre apa simpla de izvor si apele plate care se gasesc in comert este ca acestea din urma sunt foarte bogate in oligoelemente, mai ales calciu si magneziu, dar si in alte substante, compozitia apei de la fiecare izvor fiind un unicat. Exista in jur de zece tipuri de ape plate, diferentiate in functie de substantele care predomina: alcaline, alcalinoteroase, feruginoase, sulfurate, iodurate etc. Majoritatea lor, in ciuda faptului ca au proprietati terapeutice remarcabile, au un gust nu tocmai placut, uneori chiar greu de suportat. De aceea, este comercializata doar o mica categorie din apele plate existente - asa-numitele ape de masa, numite asa pentru ca sunt un stimulent bland si eficient al digestiei. Aceste ape, in marea lor majoritate, au o serie de proprietati terapeutice care le fac foarte eficiente in tratamentul anumitor afectiuni: boli cronice ale stomacului, salivatie insuficienta, indigestie, tulburari de asimilatie a calciului la orice varsta, osteoporoza (aceste ape avand un rol plastic), pietre la rinichi (dizolva si elimina pietrele mici si nisipul), boli cronice respiratorii (bronsita, astm).Ilie Tudor
(In numarul viitor: apa de piramida, apa magnetizata, apa dinamizata si apa sfintita)