Folk
Reverberatii muzicale in noiembrie
Alexandru Andries
"Texterioare", spre folosul ascultatorilor
Noul meu album se numeste "Texterioare" (pentru ca primul, lansat acum 15 ani, s-a numit "Interioare") si cuprinde 14 piese, toate neinregistrate, dar stiute de public din concerte (cum ar fi: La Rovine, Nimeni n-o place pe Leana, Dracula Blues, Am cravata mea, Lupta la romani, Ce oras frumos). Materialul a fost inregistrat la studioul B’Inisor, al lui Vali Sterian, care a facut si voce si percutie pentru albumul meu. El e colaboratorul meu pentru concerte si inregistrari de niste ani buni si de aceea ii dedic acest album. As dori sa stie ca sunt alaturi de el in situatia grea prin care trece si cred ca este o greseala faptul ca el este privat de libertate inca dinainte de a fi judecat si gasit vinovat. Mi se pare inadmisibil ca intotdeauna se gasesc tapi ispasitori din randul artistilor, pentru ca asa e mult mai spectaculos pentru toata lumea.
Revenind la albumul meu, produs la A&A Records, trebuie sa spun ca in clipa in care am inceput sa fac desenele pentru prezentarea grafica, mi-am dat seama ca am cateva fotografii care ar fi mult mai simpatice decat orice caricatura, incepand din copilarie si pana acum, si atunci le-am pus pe copertele discului. Cea mai draga imi este cea din armata, unde sunt alaturi de un bun prieten, arhitect, care acum e in Statele Unite, si de un altul, tot absolvent de Arhitectura, care acum este seful unei companii de paza si protectie. Ca un fel de cuvant inainte, spre folosul publicului, le-as spune acestora sa asculte acest album fara nici un fel de idei preconcepute. Mai ales cei foarte tineri, care nu stiu mai nimic despre perioada in care au fost create aceste melodii, ar putea lua acest album ca un manual alternativ la istoria scrisa de specialisti. Nu m-am gandit sa fac unul si de istorie a perioadei actuale, de tranzitie, dar cred ca daca l-as face, ar putea fi cel putin foarte simpatic, daca nu foarte exact. Iata, de ziua mea (cu o zi inaintea lansarii discului mi-am aniversat ziua de nastere) am fost "incaltat" cu cizmele "Cizmarului", care mi-au fost daruite de directorul de la Club A, cu certificat de autenticitate, cumparate la licitatia obiectelor lui Ceausescu. Amuzant, nu?!...
Ducu Bertzi
Performante folk
"Omul cu chitara", emisiunea pe care o fac pe programul Romania Actualitati al postului national de Radio, a implinit de curand 100 de editii! Pe 7 noiembrie se implinesc chiar doi ani de cand a inceput aceasta emisiune si ca sa vorbim despre aceasta a o suta editie, ar trebui sa vorbim despre celelalte 99. Unele le-am facut prin tara, evidentiind tinerii talentati care au castigat festivaluri de muzica folk sau chitara clasica, cautand sa scot evenimentul din zona de interes local. Pe de alta parte, am cautat sa scot din nou la lumina cantece extrem de valoroase, care au avut soarta de a fi uitate la arhiva, in fonoteca Radio-ului. "Omul cu chitara" si-a conturat acum un profil bine definit. Emisiunea e receptata si asteptata cu nerabdare de ascultatori. Am primit extrem de multe scrisori si telefoane din tara, dar si din alte tari, din partea romanilor emigrati pe te miri unde (Danemarca, Suedia, Norvegia, Palestina, Germania, America), care ne spuneau ca isi iau radio-ul cu ei oriunde se duc vineri noaptea, spre a asculta emisiunea noastra, pentru a-si reaminti de tara si de vremea cand au trait aici. Am tinut ca in cea de a 100-a editie sa vorbim si despre Vali Sterian. Nu este, din pacate, o solidaritate totala intre artisti. Daca o duci bine si poti sa dai la toata lumea de baut si de mancat, este in regula; daca dai de necaz, te uita toti. Am amintit de el in emisiunea mea si pentru ca, de cand este privat de libertate, in Radio se intampla un lucru ciudat: dupa un mecanism vechi, chiar daca cei de la redactia muzicala au propus piese cu el, realizatorii nu au vrut sa le difuzeze. Vali Sterian este nevinovat, deocamdata. Pana la o hotarare judecatoreasca, functioneaza prezumtia de nevinovatie. M-a frapat ca unele ziare au speculat cu cainosenie acest caz Vali Sterian, acest ceas rau in destinul lui. Mi-e si groaza sa ma gandesc, dar cred ca e pustiu acum studioul lui B’Inisor din strada Inisor. Nu avem vesti de la el, cu el toate legaturile sunt intrerupte, toata lumea sta intr-o asteptare. Sper ca vestea ca cineva din breasla se gandeste la el, sa-i parvina.
In ce priveste activitatea mea de cantautor, as vrea sa spun ca am terminat doua noi piese de pe viitorul meu album. Le-am lucrat in ministudioul prietenului Mircea Baniciu, care m-a ajutat si prin aportul efectiv la constructia pieselor, prin orchestratie, iar alaturi de noi, a fost si Marius Batu. Din pacate, un proiect la care visam impreuna cu mai multi colegi de breasla - sa inregistram un disc cu cantece de iarna - nu se poate inchega (toti suntem prinsi in tot felul de probleme si drumuri si nu reusim sa ne adunam). Ultimele luni au fost foarte, foarte incarcate pentru mine, dar sper ca anul viitor sa-mi definitivez noul album si sa-l lansez pe piata.
C. P.
Arhitectura
Parthenonul la... Bucuresti
Incepand cu 28 octombrie, Muzeul National de Arta gazduieste o expozitie eveniment, numita "Parthenonul si friza occidentala - restauare si conservare". Expozitia, organizata de Fundatia Culturala Elena si de Ambasada Greciei, este dedicata memoriei lui Iannos Kranidiotis, adjunctul ministrului de externe elen, victima a catastrofei aviatice din septembrie ‘99. Sunt prezentate desene arhitectonice, reconstituiri, machete, mulaje si fotografii care puncteaza parcursul istoric al simbolului democratiei ateniene - Parthenonul. Expozitia este deosebit de interesanta, relevand multe aspecte arhitectonice ale Parthenonului, necunoscute publicului larg. Peretii constructiei aveau niste "ferestre", al caror unghi era calculat cu mare precizie, astfel incat razele soarelui sa fie reflectate exact spre statuia monumentala a zeitei Atena, amplasata in centrul incaperii. Un alt element inedit: coloanele Parthenonului nu sunt perfect verticale, ci sunt inclinate. Inclinarea lor este cu un unghi calculat riguros, pentru a contrabalansa iluzia optica generata de dimensiunile mari ale constructiei.
Claudiu Ionescu
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
