Am trait sa o vedem si pe asta: una din cele mai frumoase pesteri din tara, Pestera Ursilor de langa Beius, s-a privatizat! Ramai nauc si nu mai intelegi nimic. In loc sa vindem "Sidex", "Comtim", "Midia" sau macar blocurile ramase neterminate de pe vremea lui Ceausescu, ne ocupam de paduri, valcele, lacuri si pesteri. Privatizam energetic Snagovul, taiem copacii de pe marginea soselelor, exportam cherestea si importam muraturi asortate din Turcia, sare greceasca si scobitori chinezesti.
Nu contestam: drumul privatizarii este pavat cu cele mai bune intentii - scapam de furturi, scapam de ineficienta, scapam de multe din belelele tranzitiei. Cu ce pret facem toate aceste lucruri, nimeni nu se oboseste sa ne spuna. Aceeasi tacere vinovata coboara lenes si difuz asupra Pesterii Ursilor, un monument al naturii, trecut scriptic si deopotriva aberant in patrimoniul societatii oradene "Stana de Vale" S.A. Conteaza mai putin ca, falimentara, societatea cu pricina a fost vanduta firmei "European Drinks", a celebrilor frati Minculescu, cei care - se stie - au fost pasuiti cu datoriile catre stat de catre actualul ministru al finantelor, dl Decebal Traian Remes. Nu importa, de asemenea, nici pretul, chiar daca 3,5 miliarde de lei pare ridicol pe langa suma initiala, de 67 miliarde de lei. Mult mai grava este smecheria, iluzionismul financiar prin care Sif Transilvania a acceptat ca intrarea amenajata a pesterii sa fie trecuta pe hartie ca spatiu comercial si - implicit - ca parte din patrimoniul societatii recent privatizate.
In harmalaia hartiilor si a ordonantelor de tot felul, adevarul devine palid, fara vlaga. Degeaba a incercat Mihai Curta, minerul care a descoperit pestera cu multi ani in urma, sa caute dreptate la Bucuresti, la Fps sau Guvern, cerand ca pestera sa treaca - asa cum ar fi normal - in patrimoniul comunei Chiscau. Mihai Curta se lupta, de fapt, cu morile de vant. Oamenii il asculta, dau din umeri si apoi ii explica doct ca nici o privatizare nu e perfecta, ca numai asa tara va prospera.
Intr-adevar, e bine ca ne privatizam, ca vrem binele tarii. Tare ma tem insa ca, vanzand pesterile ca pe niste banale spatii comerciale, Romania va prospera saracind iremediabil, in timp ce oamenii simpli vor continua sa traiasca la limita subzistentei ca si pana acum.