Nicoleta Elena

Comentarii scrise de Nicoleta Elena

Afisare: 1 - 2 din 2 comentarii

05.05.2011, 18:05

Ce frumos articol...
Pana acum n-am inteles niciodata "obsesia" unor persoane pentru animalele de companie... ba mai mult, de multe ori m-am intrebat daca intr-adevar pot iubi mai mult un animal decat un alt suflet de om, copil chiar...adevarul e ca am avut experiente putin cam violente din partea detinatorilor de animale pe langa care am fost nevoita sa convietuiesc, si anume ca vecina mea de deasupra se distra teribil cand scutura covoarele cu parul mascotei ei deasupra rufelor mele curate puse la uscat. E clar ca eu vedeam doar din punctul meu de vedere...la fel cum ma gandesc ca nu as fi capabila sa curat toata ziua caca si pip de caine sau de orice altceva...nu sunt o persoana rece, ci doar ca am crescut cu crezul ca oamenii trebuie sa doarma cu oamenii iar animalele trebuie sa doarma cu animalele; probabil e o chestiune de mentalitate care mi s-a inculcat asa de profund in minte, ca mi-e greu acum s-o leapad.
Citind articolul dumneavoastra, domnule Marius Petrescu, incep sa ma indoiesc ca am dreptate si sa ma intreb ce e in neregula cu mine insami. Oare nu sunt capabila sa iubesc in deajuns de mult incat sa tolerez in viata mea un animal de companie doar fiindca miroase, face mizerie si distruge lucruri sau e pur si simplu o chestiune de gusturi...mentionez ca ma joc si ma bucur incantata de animalele celor din jurul meu, adica de cainele cumnatului sau de cei ai prietenilor mei care impartasesc aceeasi tandrete despre care vorbiti si dumneavoastra in acest articol...si TREBUIE sa va dau dreptate in aceea ca "...spre deosebire de oameni, animalele nu au nimic de ascuns, pentru ca nu stiu sa minta, dar nici nu stiu sa-si "explice" sentimentele. Ele reactioneaza spontan, exact asa cum simt, iar daca tu nu esti atent la limbajul lor emotional, exista riscul sa le indepartezi de tine..." Va multumesc cu aceasta ocazie pentru acest articol, voi reflecta indelung si voi incerca sa vad si din alt punct de vedere, poate asa devin mai tolerata la ideea de a avea un animal de companie, caci sotul meu isi doreste foarte tare un caine... :) Va salut cu stima.

Jessie, lectia de iubire

05.05.2011, 17:33

De-a dreptul impresionant...nu doar intamplarile, ci si felul in care sunt relatate.
Multumesc cu toata fiinta mea acelora ce ne impartasesc aceste "povesti"; ele transmit o putere incomensurabila catre spiritul meu si imi aduc aminte de unde vin si cine trebuie sa fiu. Doamne...ce dor m-a cuprins de bunica mea care e acum in Romania...si ea avea atatea povesti ca nu ma mai saturam s-o ascult. Imi doresc s-o mai revad macar odata inainte sa mearga cu Dumnezeu, caci si ea imi spune ca e nerabdatoare sa mearga in imparatia Lui.

Nemuritorii din muntii dacilor

• 1