Clasil Clasil
| Nume | Clasil |
| Prenume | Clasil |
| Locatie | - |
| <confidential> | |
| Website | - |
| Yahoo! | - |
| MSN | - |
| ICQ | - |
| Jabber | - |
| AIM | - |
| Activitate forum | Nici un mesaj |
Comentarii scrise de Clasil Clasil
Afisare: 1 - 2 din 2 comentarii
MINUNILE CONTINUA20.10.2008, 12:41
In urma cu citeva zile am scris despre cele 3 minuni care mi-au schimbat viata. Azi tin sa va aduc la cunostinta ca sa intimplat inca o minune. Dupa toate cele intimplate cu tatal meu am multumit lui DUMNEZEU pt tot ajutorul dat si nu am incetat a ma ruga in continuare si de a citii in fiecare seara acatistul SFINTULUI NECTARIE. In fiecare seara ma rugam pt parintii mei,pt fratele si sotul meu si pentru mine.I-am povestit ca de citva timp am dureri mari de burta si spate ,ca nu am mers la doctor si ca nu stiu ce este dar ca imi este frica.Daca am vreo boala de care eu nu stiu,care poate sa imi puna viata in pericol,il rog sa o indeparteze de la mine(in urma cu 4 ani am fost operata de urgenta,si mi-a fost extirpat un ovar, din cauza unei tumori in partea drepta,si care datorita neglizentei doctorilor a crescut asa de repede,incit am fost la un pas de moarte,daca nu ar fi fost descoperita in ultimul moment). Datorita durerilor care de data asta erau in partea stinga,imi era putin teama sa nu se repete povestea. Oricum,dupa cum am spus,am continuat sa ma rog in fiecare seara si simbata mi s-a intimplat ceva neobisnuit. In timp ce citeam acatistul SFINTULUI NECTARIE, pe la mijloc a inceput sa ma ia cu calduri iar catre sfirsit am inceput sa tremur, sa imi simt corpul cum imi amorteste, vederea mi s-a incetosat,capul imi vuia, gura imi amortise si abia daca ma mai auzeam(eu ma rog cu voce tare) iar inima a inceput sa imi bata repede,repede. Am avut cea mai ciudata si neplacuta stare de cind ma stiu. Cu greu am reusit sa duc rugaciunea la bun sfirsit si apoi am dat fuga la baie si am vomat(imi cer scuze). Imediat dupa asta au disparut si durerile in burta iar azi fiind a doua zi de la cele intimplate,ma simt bine si nu mai am dureri deloc. Chiar daca am avut ceva de care eu nu stiam acum sint sigura ca nu mai este datorita SFINTULUI NECTARIE SI A DOMNULUI DUMNEZEU. Cu fiecare zi care trece ma simt tot mai bine si chiar dorm foarte bine,sotul meu imi spune ca pina si fata imi arata foarte odihnita si emana sanatate. Nu ma mai satur sa ii aduc multumiri SFINTULUI NECTARIE SI LUI DUMNEZEU, ca mult m-au ajutat in aceasta perioada. Nu am sa incetez a ma ruga seara de seara iar cind o sa am posibilitatea chiar daca, in Grecia probabil nu o sa ajung in viitorul apropiat, am sa merg cit de repede la manastirea RADU VODA, pt ai aduce multumire SFINTULUI NECTARIE, acest sfint care mi- a schimbat complet viata. Incredeti-va in puterea Lui si rugati-va cu credinta, iar El va va ajuta!!! Eu nu am nici cea mai mica indoiala!! SLAVA TIE DUMNEZEUL NOSTRU,SLAVA TIE!!!
16.10.2008, 04:09
Avind in vedere ca azi mi sa intimplat ceva minunat ma grabesc tare sa dau de veste tuturor si sa impart bucuria mea cu toata lumea care citeste aici.M-AS BUCURA DACA POVESTEA MEA VA PUTEA FI DATA SI PUBLIC.Am incercat sa scriu astazi,mai devreme despre minunea care s-a infaptuit, dar din pacate dupa ce am scris citeva ore cind sa adaug subiectul mi-am dat seama ca nu sint inregistrata si mi s-a sters totul. AMm fost foatre trista.Dar abia mai tirziu am realizat, de ce s-a intimplat asta iar pe parcursul relatarilor mele o sa va dati seama si voi, daca o sa aveti rabdarea sa cititi povestea mea pina la capat. Totul a inceput in urma cu aproape doua saptamini,mai exact,simbata, pe data de 3 octombrie,cint tatal meu a fost internat in spital cu diagnosticul de icter mecanic. Binenteles nestiind foarte multe despre aceasta boala imediat dupa ce am vorbit cu el la telefon am inceput sa caut pe internet cauza care poate provoca acest icter si ce simptome are ,orientindu-ma putin si din cele ce imi spusese tata la telefon. M-am ingrozit citiind toate alea si pe zi ce trecea mi se facea tot mai frica. Tata mi-a zis ca toate vin de la fiere,cum ca ar avea niste pietre care s-ar fi deplasat dar ca acum se simte mai bine.Toate bune si frumoase, desi dupa simptome parea a fi cu totul altceva iar dupa tot ceea ce am citit(sotul meu zice ca acum as putea sa imi dau doctoratul in asa ceva) si mai si.Intre timp vorbind zilnic cu tatal meu, luni(6 oct) mi-a spus, ca a venit doctorul si ca i-a mai facut niste analize, iar acesta ar fi zis ca icterul nu a fost provocat de fiere si la ecograf a descoperit ceva in neregula cu pancreasul,dar acum i-a dat un tratament ,ii face perfuzii si maninca dupa regim. In citeva zile, mai exact vineri(10 oct), o sa trebuiasca sa faca un tomograf.Din tot ceea ce mi-a zis si dupa simptomele care le avea, avind in vedere tot ceea ce am citit despre aceasta boala am intrat de tot in panica. Disperata fiind nu am facut altceva decit sa citesc mai departe despre ea si binenteles sa imi fac tot mai rau. Au mai trecut doau zile in care printre altele am mai vb cu o prietena de-a mea, care si ea la rindul ei era foarte trista. Tocmai aflase ca tatai ei, la fel fuse-se internat cu citeva zile in urma in spital.Din vorba in vorba,povestindu-ne amindoua necazurile am ajuns la concluzia ca asteptam rezultatele de la tomograf si in functie de rezultate o sa trebuiasca sa mergem acasa.Zis si facut. Miercuri nemairezistind am indraznit sa sun la spital sa vb cu medicii. Nu am reusit sa dau de nimeni asa ca am facut rost de nr de telefon de acasa si am sunat acolo. Pe medicul personal al tatalui meu nu l-am gasit nicicum,asa ca am sunat la colegul acestuia,care avind in vedere ca era seful sectiei de chirurgie iar tatal meu imi spusese ca si dinsul se ocupa de el. Nici una nici alta,sun, ma prezint si incep sa intreb de starea sanatatii tatalui meu. M-a intrebat daca sun din strainatate, i-am spus ca da,si mi-a spus ca vorbise cu tata despre mine. Mi-a spus ca este destul de grav, avind in vedere ca la ecograf i s-ar fi descoperit o tumoare in capul pancreasului,la care imediat l-am interbat daca crede ca ar fi vorba de "boala aceea urita"? El mi-a raspuns ca presupune ca da,doar ca nu se poate pronunta pina cind nu vin rezultatele de la tomografie si ca ar fi bine sa il sun vineri.L-am intrebat si de riscurile operatiei si mi-a raspuns ca nu sint foarte incurajatoare avind in vedere starea sanatatii si virsa inaintata. Ei bine din acel moment am simtit ca s-a rupt ceva in mine si nu imi doream decit sa se deschida pamintul si sa ma inghita.Am intrat de tot in panica si atunci cu adevarat mi-am dat seama ca trebuie neaparat sa ma rog la Dumnezeu sa imi dea putere mie si sanatate lui,pentru ca altfel as fi luat-o de tot razna. Si asa, in tot acest timp nu faceam decit sa ma rog si sa caut pe internet tot felul de medici si persoane care au trecut prin asa ceva. Intre timp binenteles ca vorbeam cu tatal meu la telefon de citeva ori pe zi(trebuie sa precizez ca eu nu mai locuiesc in Romänia de citva ani,de aceea nu am putut fi alaturi de el). Din discutiile purtate el imi zicea ca se simte bine mai ales dupa tratament, dar eu avind in vedere discutia cu medicul,crede-am ca tata ma minte doar ca sa nu ma ingrijoreze si sa nu ne punem pe drum. Pe o parte eram linistita,avind in vedere ca mama mi-a spus ca nu arata foarte rau doar ca slabise foarte mult(unul din simtomele de de baza a acestei boli) Asa au mai trecut doua zile de rugaciuni si suferinta si avenit si ziua de vineri. In jurul orei 14 tata a fost la tomografie. Am asteptat citeva ore iar catre seara am sunat la doctor(acelasi pt ca acum el stia despre ce este vorba) si SOOOOOCCCCC: Tumoare canceroasa in capul pancreasului care trebuie operata de urgenta pt ca altfel ar fi ajuns sa afecteze mult mai mult celalalte organe. In toata disperarea mea am mai reusit sa il mai intreb inca odata de riscurile operatiei iar tot ceea ce mi-a ramas intiparit in minte a fost "transplant". I-am multumit, am inchis telefonul si l-am sunat de urgenta pe sotul meu.I-am spus sa se grabesca ca trebuie sa mergem de urgenta in tara. Apoi l-am sunat pe tata. El mi-a zis ca se simte bine si ca miine i se termina tratamentul si v-a pleca acasa. Eu dupa discutia cu medicul am crezut ca o iau razna auzind ce imi spune si am inceput sa il cert, sa ii spun sa stea acolo si sa nu faca prostii. Dar totusi eram putin nedumerita pt ca,raminindu-mi in memorie transplantul de care mi-a zis medicul si faptul ca tata imi tot spunea atit de senin ca el este bine si ca doctorul i-a zis ca analizele merg spre bine, ca nu sint complicatii,am ajuns la concluzia ca trebuia sa aleg intre doua posibilitati: ori tata ma minte ca sa nu ma ingrijoreze ori este vorba de o confuzie. Mi-am luat inima in dinti si prin toata disperarea si rusinea avind in vedere ora inaintata, am mai sunat odata si i-am zis ceea ce mi-a spus tata si ca eu nu mai inteleg nimic. Atunci el m-a intrebat daca tatal meu are un transplant de inima, iar eu, respirind usurata(desi imediat mi- a parut rau ca poate am indraznit sa ma bucur putin,avind in vedere starea sanatatii lui) am raspuns ca nu si am incercat sa ii dau citeva detalii despre tata. Atunci si-a dat seama ca a facut o confuzie. Si-a cerut mii des scuze si mi-a zis ca ii pare sincer rau, dar ca v-a vorbii cu colegul lui despre tata. Am respirat putin usurat si mi-am adus aminte ca tata imi povestise de acel pacient care era in salon cu el si cit de mult suferea saracul. Imediat am sunat inca odata la tata si l-am intrebat de acel om pe care nici macar nu il cunoste-am ,dar ca ma durea atit de mult povestea lui incit parca era din familia mea, si m-am pus in situatia dinsului, a familiei si a copiilor(putea fi vorba de tatal meu, ceea ce pina cind am descoperit adevarul asa am si crezut). Am aflat ca si el avea o fiica in strainatate si ca toti sint foarte ingrijorati de starea lui. M-am intristat tare si de aceea din acel moment am indraznit sa il pomenesc si pe el in rugaciunile mele. La scurt timp dupa ce am termina de vb cu tata m-a sunat prietena mea(pe care tin sa precizez ca personal nu o cunosc doar din convorbiri telefonice s-a legat o prietenie) si mi-a spus ca ea merge de urgenta in Romänia pt ca tatal ei este foarte bolnav.Asta a fost inca o bomba pt mine si i-am spus sa se roage la DUMNEZEU si sa nu isi piarda increderea(si pe tatal ei l-am pomenenit in rugacuinile mele). Dupa toate astea am inceput sa caut din nou dupa medici si solutii avind in vedere ca riscul, cum ca tata ar avea ceva la pancreas nu disparuse odata cu aceasta confuzie. In cele din urma dupa citeva ore am descoperit o pagina unde o multime de oameni vorbeau despre minunile MAICII DOMNULUI SI A SFINTULUI NECTARIE. Imediat am cautat dupa acatiste si in aceea seara inainte de a ma culca m-am rugat mult. A doua zi, simbata m-am decis sa sun la medicul personal al tatalui meu si sa insist pina il voi gasii. In cele din urma am reusit si dinou am fost lovita ca de trasnet. Mi-a zis ca,dupa ce a constatat ca icterul nu a fost provocat de pietrele de la fiere, a insistat la ecograf mai mult pe pancreas si acolo se afla o tumoare de cca 5cm care se afla in capul pancreasului si ca mai sint unele complicatii.Au continuat intrebarile mele despre cit de grav este iar el mi-a raspuns ca nu este deloc bine si ca avind in vedere marimea acesteia este posibil sa nu poata fi operata. Dar sa asteptam rezultatele de la tomograf si abia atunci putem vorbii mai multe. Mi- a mai spus ca a raspuns bine la tratament si pentru asta la lasat acasa pina luni.Nu pot sa va spun ce am simtit in acele momente. Am ramas intelesi sa il sun luni(13oct). In aceste doua zile nu am facut altceva decit sa ma rog,sa citesc acatistul DOMNULUI ISUS; A MAICII DOMNULUI SI A SFINTULUI NECTARIE si sa mai citesc intre timp despre oamenii care trecusera prin suferinti si care au fost salvati. Din cind in cind mai citeam si despre boala iar cu cit citeam mai mult ,si aflind cit de cruda si nemiloasa era aceasta boala ,cu atit puterea rugaciunilor mele era tot mai mare. A venit si ziua de luni si cu teama am sunat acasa si am vb cu tata, iar el mi-a zis ca doctorul nu este la spital pt ca este bolnav, asa ca, dupa ce a telefonat cu dinsul i-a spus ca trebuie sa vina abea miine. Inca o zi de agonie si disperare dar asta nu m-a facut sa renunt la rugaciunile mele. Avind in vedere ca marti a fost sarbatoarea SFINTEI PARASCHEVA am adaugat pe linga cele trei acatiste si pe al SFINTEI. Asa ca luni noaptea am inceput a ma ruga DOMNULUI ISUS,MAICII DOMNULUI,SFINTULUI NECTARIE SI SFINTEI PARASCHEVA. A doua zi(14oct) am sunat dinou la tata si acesta mi-a spus dinou ca nu a reusit sa ia legatura cu medicul dar, a fost direct la tomograf iar doctorul de acolo i-a zis ca miine dimineata poate venii dupa ele. Mai o zi de chin si teama de necunoscut. Am sunat-o pe prietena mea si am intrebat-o cum este starea sanatatii tatalui ei. Cu mare durere in suflet mi-a zis ca foarte rau si ca nu crede ca mai va trai mult. L-am rugat pe tata sa merga la spital si sa vada ce mai face acel domn cu care a fost in salon. A zis ca nu mai este acolo. Nici de data asta nu m-am descurajat. M-am rugat in continuare iar marti seara cind m-am pus in genunchi sa ma rog am inceput sa am dureri mari de burta si de spate(in urma cu citva ani am suferit o operatie si de atunci am ceva probleme) dar nu am incetat sa ma rog si am zis ca indiferent cit de tare ma doare nu renunt pina nu imi termin rugaciunile. Si dupa aproape doua ore am reusit sa duc totul la bun sfirsit. cind m-am pus in pat am adormit imediat si ca niciodata in ultimele citeva zile, in dimineata asta m-am trezid din cind in cind dar ma simteam foarte odihnita desi apucasem sa dorm doar citeva ore.Mi-am continuat insa mai departe somnul spunindu-mi ca nu ma trezesc pina nu primesc vesti. Aseara m-am rugat si sa mi se scurteze agonia pentru ca deja simteam ca nesiguranta asta ma va usca de pe picioare. Mi-am pus sub perna o iconita si cruciulita primita de la tatal meu in urma cu citva timp si pe care am tinut-o in mina atunci cind ma rugam.Azi dimineata m-a sunat tata si mi-a dat vestea cea mare.Toate organe erau in ordine iar la pancreas scria asa: PANCREASUL NU PREZINTA COMPLICATII DOAR O USOARA DEFORMATIE A CAPULUI PANCREASULUI FARA A PREZENTA URMA UNEI TUMORI. Acolo unde in urma cu citeva zile se afla o tumoare acum nu mai exista decit locul, care sa imi confirme ca acolo a fost cindva ceva doar ca DOMNUL ISUS,MAICA DOMNULUI, SFINTUL NECTARIE SI SFINTA PARASCHEVA prin puterea lor au facut o minune si mi-au ascultat rugaciunile. Dupa acesta intimplare,in culmea fericirii fiind, m-am grabit sa fac si eu publica povestea mea(asta a fost una din promisiunile facute),dar avind in vedere ca dupa ce am scris ore in sir nefiind inregistrata ,mi s-a sters mesajul. Am fost putin trista dar mi-am zis:LASA CA SCRIU MAI TIRZIU INCA ODATA. ABIA APOI DINDU-MI SEAMA DE CE SA INTIMPLAT ASTA . In seara asta m-am gindit sa o sun pe prietena mea sa ii spun ce mi s-a intimplat si sa o intreb cum se simte tatal ei. Am izbucnit in plins cind mi-a zis ca la tomografie nu a iesit ca ar avea" boala aceea urita ", nu are nici o tumoare si ca azi mai mult ca niciodata se simte mai bine si poate minca si vorbii. I-am zis ca m-am rugat pentru el si ca daca este in tara sa mearga la biserica unde stie ca se afla MOASTELE SFINTULUI NECTARIE si sa se roage si sa multumesca pt minumea facuta. Dupa ce am terminat cu ea mi-am zis in gind: mai trebuie sa aflu ce se intimpla cu acel om,cu care a fost tatal meu confundat. Nu m-am rabdat sa astept pina miine si,am pus mina si l-am sunat pe medic. Mi-a spus ca starea dinsului este putin mai delicata dar ca merge spre bine. Atunci m-am simtit pe deplin multumita si am multumit lui DUMNEZEU, DOMNULUI ISUS, MAICII DOMNULUI, SFINTULUI NECTARIE ,SFINTEI PARASCHEVA SI TUTUROS SFINTILOR CARE PRIN PUTEREA LOR AU INFAPTUIT 3 MINUNI ODATA!!!! Niciodata sa nu evitati sa va rugati MAICII DOMNULUI SI SFINTILOR, pentru ca ei sint mijlocitorii nostri catre DOMNUL DUMNEZEU si nu fac decit sa intareasca rugaciunea noastra si sa ne fie alaturi in momentele grele din viata noastra. care nu sint decit SEMNE, CUM ,CA DUMNEZEU NE PUNE CREDINTA LA INCERCARE SI NE ADUCE AMINTE CA FARA EL NIMIC NU ESTE POSIBIL. Tot astazi am aflat ca la serbarea de ieri de la Iasi a SFINTEI PARASCHEVA pe linga SFINTELE SALE MOASTE au fost prezente pt prima data, venite din Grecia si SFINTELE MOASTE ALE SFINTULUI NECTARIE. Asta ma face si mai tare sa cred ca ei s-aiu unit cu mine in gind si rugaciune si au facut toate aceste minumi impreuna cu DOMNUL ISUS SI MAICA DOMNULUI.Rugaciunea care vine din suflet intodeauna va fi bine primita. Trebuie doar sa te rogi cu tarie si sa si crezi cu adevarat, chiar daca pacatosi fiind, cu totii, in timpul rugaciunilor ne mai fuge gindul la altceva decit la rugaciune. Orice am gindii prin rugaciune se iarta.Vreau sa va mai spun ca in timp ce va rugati si promiteti ceva, oricit de greu sau imposibil vi se va parea, tineti-va promisiunea. DUMNEZEU NU UITA PROMISIUNILE!!! In tot acest timp am stat si am cugetat si nu mare mi-a fost mirarea cind am constatat ca in urma cu citva ani,mai exact 8(tot pe vremea asta aproape cu date exacte), DUMNEZEU MI-A INDEPLINIT CITEVA DORINTE CARE I LE CEREAM IN TIMP CE TRECEAM PRINTR-O PERIOADA GREA SI MA RUGAM LA EL. EL mi-a ascultat toate rugaciunile si mi-a indeplinit toate dorintele si m-a facut cea mai fericita, iar eu i-am promois ca nu am sa incetez sa ma rog lui si sa ii multumesc pentru toate bucuriile. Si nu am facut-o chiar asa,iar la citva timp cind am avut dinnou nevoie de el, m-am rugat si EL fara sa ma pedepseasca pentru ca nu mi-am tinut promisiunea,m-a ajutat.Acum dupa 8 ani, imi-dau seama ca pe cit de fericita am fost atunci pe atit de distrusa am fost acum si am trait cea mai grea experienta a vietii mele de pina acum. A fost un semn de la DOMNUL DUMNEZEU care a vrut sa ma aduca inapoi pe calea cea buna si sa imi aduca aminte ca odata,cind eram disperata i-am cerut ajutorul si EL m-a ajutat dar ca i-am promis ceva si nu m-am tinut in totalitate de cuvint. De aceea, va spun,atunci cind va rugati faceti-o din inima si rugaciunea va fi primita,dar nu promiteti niciodata ceea ce nu va simtiti in stare sa faceti. Mai bine nu promite-ti nimic. De multe ori in disperarile in care ne aflam promitem multe si dupa ce DUMNEZEU ne ajuta cu puterea si mila lui, noi,pacatosi fiind,uitam. DAR EL NU UITA NICIODATA!!!!! SLAVA TIE DUMNEZEUL NOSTRU SLAVA TIE!!!
Recomandari
