Zestrea miresei
- Sunteţi recunoscută drept cea mai tenace luptătoare pentru promovarea cânepei şi a tradiţiilor legate de cultivarea ei. De unde vine pasiunea dvs. pentru această plantă?
- Eu am crescut cu cânepa lângă casă, în satul Gâlgăul Almaşului din Sălaj. În copilăria mea, în fiecare gospodărie se cultiva cânepă, în fiecare casă era război de ţesut şi femeile lucrau tot ceea ce ţinea de îmbrăcăminte şi nevoile casei. Când m-am măritat, toată zestrea mea - prosoape, cearşafuri, ştergare etc. - a fost făcută în casă, din cânepă. Aşa era pe-atunci, când plecai de acasă, duceai cu tine puţin din spiritul locului în care ai crescut. Nu era dus doar lucrul, obiectul respectiv, ci era o întreagă poveste a facerii lui, la care, de obicei, participau cam toţi din familie. Aduceai cu tine în casa nouă, în familia nouă, ceva ce definea locul natal, tradiţia lui. Acum, vorbele acestea parcă s-au golit de conţinut. Vorbim despre tradiţie, dar copiii noştri nu o cunosc, pentru că nu o mai văd în familie, nu o învaţă la şcoală. A trăi în tradiţia neamului în care te-ai născut e mult mai mult decât a purta o ie sau o cămaşă peste pantalonii rupţi în genunchi. Cânepa vine din existenţa noastră ancestrală. Este fibra noastră de aur, face parte din zestrea noastră identitară, alături de albină şi de oaie. După ce-am plecat la şcoală, la oraş, eu m-am îmbrăcat mereu în veşminte româneşti şi nu mă deranja deloc să aud în spatele meu cum mă numesc unii ţărancă. Eram chiar mândră să aud asta. Am terminat Ştiinţele Economice la Timişoara, şi după Revoluţie am făcut o firmă de confecţii din ţesături naturale româneşti: cânepă, in, lână, mătase şi bumbac. Am făcut şi studii de design vestimentar, iar recent, am terminat un master în agricultură, asta tot de dragul cânepei.
"O conspiraţie contra României"
- România a fost mare cultivatoare de cânepă. În 1989, înainte de Revoluţie, erau cultivate 55.000 ha cu cânepă şi 75.000 ha cu in. După aceea, cât a fost ministru dl Tabără, a mai mers treaba, apoi, s-a terminat. În anul 2000, s-a dat Legea 143, care interzice cultura cannabisului. Dar cânepa este altceva decât cannabisul. Denumirea ştiinţifică este într-adevăr de Cannabis sativa, dar doar ignoranţii o confundă cu Cannabis indica, planta care are proprietăţi narcotice. (Nici măcar legea nu face diferenţa?!). Eu mă tot întreb ce a fost în capul celor care au semnat aderarea României la UE şi care au acceptat să renunţe la cultivarea cânepei. A fost o adevărată conspiraţie. Cota noastră a fost redistribuită altor ţări. Din 130.000 ha cultivate cu in şi cânepă în 1989, noi am rămas cu 1.880 ha, şi acelea împărţite pe la Staţiunile de Cercetări Agricole. Cum e posibil aşa ceva? Cum să accepţi ca din a patra ţară din lume la cultivarea de cânepă şi prima din Europa, cum am fost în 1989, să ajungi un nimeni, să arunci la gunoi tot ce s-a făcut? Să distrugi o industrie atât de bine pusă la punct? În 1989, aveam cea mai performantă tehnologie de filare a firului de cânepă. Doar noi şi japonezii aveam asemenea instalaţii. Dar dacă noi am distrus tot ce ţinea de cânepă, instalaţii, topitorii, filaturi, ţesătorii, culturi, pentru japonezi - cânepa este şi azi o plantă sfântă. Ei nu intră în templu pentru rugăciune, fără să poarte un obiect de îmbrăcăminte realizat din pânză de cânepă.
"Cânepa nu este cannabis"
- Există două soiuri de cânepă, Cannabis sativa, cânepa textilă, care a fost cultivată în gospodăriile românilor încă din vechime, şi Cannabis indica, planta care are proprietăţi narcotice. Pentru necunoscători, confuzia vine din denumirea ştiinţifică a celor două soiuri, care conţine cuvântul "cannabis". Există însă mari diferenţe între cele două plante. Cânepa textilă creşte foarte bine în condiţiile pedo-climatice specifice ţării noastre, şi după 120 de zile poate fi recoltată. Cânepa narcotică are nevoie de peste 200 de zile pe an, cu temperaturi neapărat de peste 30 de grade, altfel nu se dezvoltă în ea substanţele halucinogene. Condiţiile pedo-climatice din ţara noastră nu sunt propice pentru cultivarea cânepei narcotice. Cele două soiuri de cânepă se diferenţiază şi sub aspectul exterior. Cânepa narcotică ajunge la cel mult 1 metru înălţime şi creşte sub formă de tufă. Cânepa textilă creşte în fire individuale, care pot ajunge şi la înălţimea de 6-7 metri. Din păcate, noi nu avem specialişti prea mulţi în cânepă, şi aceia care au mai rămas nu sunt ascultaţi de cei care fac legile. Din ignoranţă, rea voinţă şi incompetenţă, s-a pierdut şi s-a distrus această tradiţie străveche a cultivării cânepei. A fost o adevărată conspiraţie împotriva cânepei româneşti, pe care am încercat s-o surprindem într-un film documentar realizat pentru Discovery. Poliţia nu are decât puţine laboratoare performante ca să poată măsura concentraţia de substanţe halucinogene. Şi-atunci, este mai simplu să interzică şi să cheme presa de scandal (care a făcut foarte mult rău, prin necunoaştere şi ignoranţă) să consemneze cine ştie ce caz al vreunui ţăran care cultivă cânepă, pur şi simplu pentru că aşa au făcut toţi din neamul lui până la el, pentru a-şi ţine gospodăria.
"Cel mai bun proiect de resurse naţionale din Europa de Est"
- Din îndârjirea cu care vorbiţi, înţelegem că militaţi pentru cultivarea ei.
- Da, cânepa este simbolul libertăţii mele. M-am revoltat când a trebuit să merg în audienţe, la tot felul de instituţii, de la primărie, la poliţie, direcţii agricole, DIICOT, la jandarmerie, până la Ministerul Agriculturii, ca să cer voie să-mi fac şi să port haine sănătoase. De cele mai multe ori, am fost primită de nişte domnişoare care nici nu ştiau cum se bagă aţa în ac, darămite să ştie despre cânepă. Nu ştiu dacă asta înseamnă îndârjire, dacă da, atunci sunt îndârjită şi voi fi aşa până când vor înţelege cei care trebuie. Am pământul meu, am tradiţia mea, am dorinţa de a trăi sănătos şi sunt oprită! De cine? Tocmai de cei care ar trebui să mă apere şi să apere tradiţia şi identitatea acestui pământ. Herodot pomeneşte despre femeia dacă, despre cum cultiva cânepa şi cum o prelucra.
- La cine aţi apelat în strădania dvs.?
- Mai bine m-aţi întreba la cine n-am apelat. Mie, Avocatul Poporului, de exemplu, căruia i-am scris pentru a cere ajutor, îmi răspunde că dreptul la identitate nu este trecut între drepturile omului. Ce să mai adaug la asta? Eu nu mai am speranţe la autorităţi. Am trimis zeci de scrisori, am fost în audienţe, am apelat la miniştri şi la comisari europeni, dar se pare că jocurile au fost făcute înainte de aderarea la UE. În anul 2002, am depus un proiect "Cânepa - fibră naţională" la Fondurile Phare de la Bruxelles. Proiectul, care urma să se deruleze pe o perioadă de 9 ani, pe o suprafaţă de 10.000 ha, în sistem gospodăresc şi industrial, a fost imediat remarcat, ales dintre altele, premiat şi numit "cel mai bun proiect de resurse naţionale din Europa de Est". Ce propuneam? Din cultivarea unei suprafeţe de 10.000 ha de cânepă se desprindeau încă alte 18 direcţii economice, de la cercetare, până la artizanat, medicină, construcţii, vestimentaţie, industria constructoare de maşini etc. şi se creau, în timp, 150.000 de locuri de muncă. Comisia Economică de la Geneva a alocat 43 de milioane de dolari pentru punerea în practică a acestui proiect. Dar era necesară o garanţie guvernamentală. Aici m-am blocat, susţinerea guvernamentală mi-a fost condiţionată de susţinerea campaniei electorale... Adică, mi s-a cerut să dau şpagă unui partid! N-am acceptat şi am plecat spre Timişoara. În tren fiind, am primit telefoane de la cinci partide care-mi promiteau să mă susţină şi să-mi dea şi post de senator, în cazul în care m-aş fi înscris la ei. Cum au ştiut ei, aşa, brusc, să dea de mine? M-au sunat şi de la Partidul Ecologist să-mi propună cine ştie ce. Le-am răspuns că eu vreau să fac haine ecologice, nu politică. Bineînţeles că n-am vrut să intru în acest joc şi proiectul a rămas doar pe hârtie şi banii... la Bruxelles. V-am spus aceste detalii ca să înţelegeţi cum de s-au pierdut atâtea oportunităţi de-a lungul anilor (cine ştie câte or fi fost!) şi cum am ajuns acum să fim gata să ne pierdem identitatea şi tradiţiile care ne-au făcut ceea ce suntem azi. Eu nu sunt absurdă şi nu sunt nostalgică, nu vreau să ne întoarcem într-un trecut depăşit de mult, dar nu pot fi de acord ca tu, politician, să nu te interesezi de românii cei mulţi care ar vrea să trăiască după cum au învăţat de la strămoşi, adică, mai sănătos în primul rând. Nu toţi putem pleca din ţară, majoritatea vrem să rămânem, dar vrem să fim sprijiniţi de cei care ne conduc, nu sabotaţi de incompetenţi şi trădători, care-şi fac legi să poată fura legal.
Mascaţii şi firul de cânepă
Am să vă povestesc un episod petrecut acum mai mulţi ani. Am cultivat cânepă pe un teren aflat în curtea mamei mele, la Gâlgău Almaşului-Sălaj. Bineînţeles că am obţinut toate aprobările necesare, cu greu, cu zile de audienţe şi stat la cozi, am îngrădit terenul, aşa cum se cere, l-am supravegheat, cum zice legea asta nouă. Dar, din întâmplare, o sămânţă s-a scuturat într-un loc în care erau depozitate lemnele de foc pentru iarnă. A crescut din ea o plantă, una singură!, minunată, care a ajuns până la înălţimea de 6,20 metri. "Vai de mine, ce-o să zică ăia că a crescut planta aici şi nu în ţarc?", se întrebau vecinele. Au venit mascaţii cu duba, pregătiţi s-o distrugă. Eu nu eram acolo. Au luat-o la întrebări pe mama şi i-au cerut să meargă în grădină şi să le arate cânepa. Doar că mama, care nu se lasă cu una, cu două, i-a trimis singuri în grădină, spunându-le că au mai fost şi alţi domni de la Zalău s-o vadă. "Păi, haideţi să ne-o arătaţi!", au zis ei. "Da, ce, n-o cunoaşteţi? Şi de ce veniţi să mă controlaţi pe mine?! Drogurile sunt pe rafturile din magazine, nu aici, în grădina mea!", le-a răspuns. Am scris un eseu despre sămânţa aceea neascultătoare, care a avut îndrăzneala să răsară în alt loc decât ar fi vrut trupele de mascaţi, tocmai pentru a sublinia absurdul acestei întâmplări.
"Nu se aruncă şi nu se pierde nimic"
- Cum poate fi folosită cânepa în alte domenii decât cel casnic, vestimentar?
- Cânepa este o plantă-minune, printre primele plante cultivate de pe pământ, se foloseşte de la rădăcină până la seminţe, nu se aruncă şi nu se pierde nimic din ea. Este materie primă pentru foarte multe domenii: alimentaţie, construcţii, farmacie, medicină, industria textilă. Eu am citit cam tot ce am găsit despre cânepă, am cercetat şi documente şi anuare aflate în Muzeul Etnografic din Cluj, dar nicăieri nu am găsit consemnarea faptului că ar fi drog. Numai ignoranţii pot face asocierea între denumirea ştiinţifică Cannabis sativa şi droguri. Chiar şi formularul pe care trebuie să-l completezi atunci când ceri autorizaţie de cultivare conţine multe inepţii şi vorbeşte despre plantă psihotropă şi halucinogenă. Pe scurt, cânepa l-a însoţit şi l-a urmat pe om oriunde îşi făcea casa. Cânepa a ţinut familia unită, pentru că nu putea fi lucrată numai de o persoană. Bărbatul trebuia să are ogorul, iar sămânţa adunată era în grija femeii; când venea vremea semănatului, ea făcea semnul crucii peste ogor şi apoi arunca un ou spre înaltul cerului, cu vorbele: "Cât de sus arunc acest ou, aşa mare să-mi crească cânepa!", iar oul spart pe ţărână era îngropat, ca să fie îngropate toate relele casei. După semănat, copiii păzeau cânepa de păsări, până la prima ploaie, ca să intre sămânţa mai bine în pământ. Apoi, o sută de zile n-ai treaba ei, nu trebuie săpată şi, prin desime şi înălţime, ea sufocă buruienile, frunza ce se scutură hrăneşte pământul, nu este nevoie de îngrăşăminte chimice şi stimulenţi, care se folosesc astăzi atât de mult în toate culturile. Ea are şi rol insecticid, gândacii de Colorado şi mulţi alţi dăunători nu se apropie de grădina în care este cânepă.
Atac la cancer!
- Se vorbeşte mult şi despre proprietăţile medicale ale cânepei...
- Regretatul domn Ştefan Manea, de la Hofigal, a făcut mai multe studii asupra acestei plante. A primit mai multe medalii de aur la Geneva pentru tratarea cancerului cu produse obţinute din cânepă. Vreau să mai menţionez şi preocuparea altor specialişti români legată de beneficiile cânepei: Virginia Faur, de la Lugoj, în cartea "Un brevet de viaţă lungă" are un capitol "Cânepa românească nu este drog. Este o plantă-miracol". La "Casa Bio" din Cluj, doamna Alina Varadi a publicat cartea "Sănătate multă într-un miez de cânepă", în care face menţiunea că într-un top al primelor zece alimente sănătoase, cânepa este pe locul 2, după produsele apicole.
În ultima vreme, tot mai multe studii străine au scos în evidenţă efectul anticancerigen al preparatelor din cânepă. Specialiştii afirmă că uleiul de cânepă vindecă în 14 zile cancerul de piele. Efecte reale s-au văzut şi în tratarea bolii Alzheimer şi în Parkinson. Dar cânepa mai are şi alte proprietăţi. Puţini ştiu că 1 ha de cânepă echivalează cu 3,5 ha de pădure, în ceea ce priveşte consumul de bioxid de carbon şi creşterea concentraţiei de oxigen în aer. Puzderia provenită din meliţarea cânepei se poate folosi drept combustibil. Aceeaşi puzderie folosită ca aşternut pentru cai este cel mai productiv compost, ce nu trebuie sterilizat, pentru ciupercării. Japonezii cultivă cânepă ca să reducă nivelul radiaţiilor şi să ozoneze aerul. Prin vibraţiile ei, frunza de cânepă reduce radiaţiile. Italienii o cultivă ca să-şi detoxifice pământul. Dacă "Ministerul acesta al bolii", că nu pot să-l numesc al sănătăţii, ar face un studiu serios, aşa cum a fost celebrul Studiu China, realizat în America, ar vedea ce se întâmplă cu sănătatea oamenilor din zonele radioactive ale Ardealului şi nu s-ar opune cultivării cânepei. Aşadar, avem interzis la cânepă, dar permis la alcool şi tutun!
Păpuşa de cânepă
- Eu n-am putere de decizie. Tot ce-am făcut a fost pentru şi din sufletul meu, aşa am simţit, am vrut ca oamenii să fie conştienţi de valoarea adevărată a acestei plante, am vrut şi vreau să ţin treaz interesul pentru cunoaşterea ei. Cânepa a fost scoasă şi din manualele şcolare. Dar eu mă duc în şcoli şi fac "Păpuşa de cânepă", împreună cu copiii, pornind de la un băţ de cânepă, şi aşa ajung să le spun povestea cânepei şi să le prezint nenumăratele ei proprietăţi. În fiecare joi, de aproape 25 de ani, am organizat la Timişoara şezători. Atâtea lucruri am aflat! O Românie profundă stă ascunsă în vârful acului! Tot la Timişoara am adunat piese foarte valoroase în "Muzeul cânepei", inaugurat în 2017, în prezenţa Mitropolitului Banatului, părintele Ioan Selejan. În satul meu, Gâlgăul Almaşului, jud. Sălaj, am organizat prima ediţie a sărbătorii "Ziua Cânepei", sărbătoare care a adunat participanţi interesaţi să refacem "Satul de cânepă". N-am primit sprijinul autorităţilor locale, de aceea, ediţiile a doua şi a treia le-am organizat împreună cu Grădina Botanică din Jibou. Anul acesta, în perioada 27-29 iulie, va fi FESTIVALUL INULUI ŞI CÂNEPEI la Cluj, organizat împreună cu "Asociaţia Muzeală Poarta de sub Feleac", a familiei Gheorghe Căpuşan şi cu "Asociaţia Satul Brâncovenesc" din Ilfov. În toamnă, vom relua evenimentul sub patronajul Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice, sub denumirea de FESTIVALUL TRADIŢIILOR ŞI IDENTITĂŢII NOASTRE, iar anul viitor vom merge la Iaşi şi la Timişoara. Cu acest prilej, vă invit să veniţi alături de noi pe DRUMUL INULUI ŞI CÂNEPEI. La aceste acţiuni au loc simpozioane ştiinţifice, ateliere şi demonstraţii practice, concerte, expoziţii de produse populare tradiţionale. Simpozionul de anul acesta de la Cluj, cu titlul "Cânepa - tradiţie, confort, hrană, sănătate", ar trebui să fie ca un manifest, pentru că trebuie să schimbăm legea în favoarea culturii de cânepă şi în sistem gospodăresc, pentru a putea crea asociaţii şi ateliere în mediul rural. Cultura şi prelucrarea cânepei în sistem gospodăresc ar fi o alternativă pentru oamenii care doresc să trăiască şi să munceasă la ţară, beneficiind de o materie primă deosebită pentru construcţii de case naturale, pentru hrană şi sănătate. Şi va trebui să pornim de la schimbarea denumirii în documentele oficiale, şi anume, să se folosească denumirea de cânepă şi nu de cannabis sau plantă psihotropă şi halucinogenă, care poate crea confuzii, iar pământul să fie numit PĂMÂNT, nu exploataţie agricolă... A dispărut şi cuvântul ŢĂRAN din legislaţia românească, în care nu este reglementată nici meseria de "meşter popular". Ehei, sunt multe încă, până când o să ne putem întoarce la ce-am pierdut din ignoranţă, rea voinţă şi lipsă de patriotism.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
