Companii mari şi mici, presă tipărită şi online, reţele sociale şi platforme online au intrat într-o mare agitaţie provocată de apropierea termenului de aplicare a unei noi legi europene privind protecţia datelor cu caracter personal. Graba de a se pune cu toţii în acord cu această lege a fost alimentată mai ales de sancţiunile uriaşe pe care le prevede: amenzi de 4% din cifra de afaceri sau de până la 20 de milioane de euro! Ameninţarea e foarte serioasă, având în vedere nu doar textul legii, ci şi interpretările abuzive care i se pot da. Dacă această lege ar fi aplicată mot-a-mot, jurnaliştii ar trebui să se lase de meserie, de pildă. Giganţii Internetului, care au fost pare-se principalii vizaţi, rămân, totuşi, la adăpost, atâta vreme cât au resurse şi sunt dispuşi să investească în birocraţie - tone de hârtie - şi în avocaţi foarte buni.
Cu toată panica şi zarva de prin birourile de firmă, în mod foarte ciudat, în societatea românească n-a avut loc, totuşi, o dezbatere articulată şi lămuritoare pe tema acestei legi care, atenţie!, a fost adoptată în anul 2016, cu aplicare din 2018! Aşa încât, au rămas în suspensie multe întrebări, de al căror răspuns ar putea depinde destine. La câteva dintre ele, care ne preocupă în chip deosebit, am încercat să obţinem clarificări de la avocatul bucureştean Silvia Uscov, care are o mare experienţă în consultanţă şi litigii în dreptul afacerilor, dar şi în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor civile. Calificarea sa ne este de ajutor cu atât mai mult cu cât noua lege ar putea aduce atingere, între altele, dreptului la informare şi libertăţii de exprimare.
"Jurnaliştii sunt exceptaţi de la lege"
- În opinia unor jurişti, noua lege europeană privitoare la protecţia datelor personale interferează, în mai multe locuri, cu profesia de jurnalist. Sunteţi de acord cu acest punct de vedere? Dacă da, puteţi explica în ce fel poate fi îngrădită sau stânjenită meseria jurnaliştilor de prevederile acestui act normativ?
- Regulamentul UE 2016/679 privind protecţia datelor cu caracter personal, pe scurt RGPD, a intrat în directă aplicare începând cu 25 mai 2018. Acesta cuprinde o serie de drepturi pentru persoanele fizice şi o serie de obligaţii pentru cei care prelucrează, stochează astfel de date cu caracter personal. Datele cu caracter personal sunt datele prin care o persoană poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.
În principiu, oricine poate fi operator de date cu caracter personal, calitate ce ar atrage aplicabilitatea RGPD, dar, pentru anumite categorii, sunt stabilite anumite excepţii, printre ele numărându-se şi jurnaliştii.
Conform art. 85 RGPD, statele membre, printre care şi România, au obligaţia de a asigura un echilibru între dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi dreptul la libertatea de exprimare şi de informare, specificându-se, în mod expres, că acest echilibru trebuie asigurat în cazul jurnaliştilor.
- Consideraţi că prevederile noii legi sau cel puţin interpretările la care lasă loc pot aduce atingere dreptului la libertatea de expresie? Şi dacă da, ne puteţi da câteva exemple?
- Aşa cum am precizat mai înainte, art. 85 RGPD lasă statelor membre UE posibilitatea de a asigura exercitarea dreptului la libertatea de exprimare, prin norme interne, în conformitate cu art. 30 din Constituţia României. De altfel, se lasă o marjă de apreciere statelor membre UE, în privinţa mai multor aspecte sensibile, având în vedere că RGPD este cu aplicabilitate faţă de toate statele membre, prin raportare la faptul că fiecare stat se bucură de specificităţile sale.
În consecinţă, există un proiect de lege care a trecut de Camera Deputaţilor şi se află în dezbatere la comisiile de specialitate din Senat (L294/2018), acesta prevăzând în art. 6 (potrivit formei adoptate de Camera Deputaţilor) derogări de la toate capitolele permise de RGPD pentru prelucrări de date cu caracter personal, în scopuri jurnalistice.
"Interesul public şi calitatea celui vizat de demersul jurnalistic scot articolele de presă de sub incidenţa legii"
- Să vorbim la concret, ţinând cont de forma Regulamentului, şi nu de prevederile unei legi româneşti care îl va completa, dar care încă nu este adoptată. Se pune cumva problema, ca atunci când un ziarist ia o declaraţie sau un interviu unei persoane, să-i ceară şi un acord scris în acest sens? Sau e de ajuns simpla consimţire a persoanei respective de a face acea declaraţie ori de a participa la interviu? Sau, un alt exemplu: simpla alăturare a unui nume de o funcţie şi de o faptă pentru care este cercetată o persoană publică, într-o relatare de la Parchet, să spunem, poate intra sub incidenţa acestei legi?
- Dacă se adoptă proiectul de lege mai sus menţionat, în forma existentă pe site-ul Senatului, atunci prelucrarea în scopuri jurnalistice poate fi efectuată "dacă aceasta priveşte date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată". Prin urmare, în exemplul dat, dacă persoana respectivă are o funcţie, se poate analiza incidenţa calităţii de persoană publică a persoanei vizate (această calitate nefiind reglementată ca atare în proiectul de lege, astfel încât putem avea o interpretare mai largă), iar dacă nu are o funcţie, putem să derogăm de la aplicarea RGPD, prin prisma caracterului public al faptelor în care este implicată. Consimţământul este, din punctul meu de vedere, subsidiar încadrării pe celelalte raţiuni pentru care se pot prelucra date cu caracter personal. Adică, este solicitat numai atunci când nu putem afirma că prelucrarea este realizată, în general, pentru executarea unui contract, pentru îndeplinirea unei obligaţii legale care îi revine operatorului, pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice, pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public (deci un articol în care se prezintă o persoană care a săvârşit o infracţiune serveşte unui interes public) sau prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terţă, cu excepţia cazului în care prevalează interesele sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.
- Există publicaţii, precum revista "Formula AS", care fac campanii umanitare şi mijlocesc sprijinirea financiară sau oferă direct ajutoare băneşti unor persoane aflate în dificultate. Ce măsuri de precauţie îşi pot lua în plus faţă de cele presupuse de vechea legislaţie privind protecţia datelor personale? Noi primim la redacţie scrisori în care diferiţi oameni solicită ajutor. Pe cele mai grave le facem publice, cu datele de contact ale semnatarilor, care astfel primesc ajutor direct de la cititori, sau ajutor prin intermediul fundaţiei noastre. Scrisoarea trimisă redacţiei este sau nu un acord explicit de prelucrare a datelor personale?
- Apreciez că aceste persoane sunt interesate tocmai de publicarea cazului lor în presă, pentru a atrage fonduri în vederea soluţionării problemei cu care se confruntă, dar, deoarece nu există încă o legislaţie consolidată, cazuri practice care să fi fost deja analizate, şi pentru că sunt prezentate date sensibile referitoare la sănătate, de exemplu, ar fi poate oportun să fie solicitat consimţământul expres, strict pentru cazurile selectate pentru a fi publicate.
- O altă problemă cu care se poate confrunta presa scrisă, în urma aplicării RGPD, este aceea în care anumite persoane cer ajutorul altor cititori în probleme de sănătate. De exemplu, "Formula AS" are o rubrică interactivă, "Cititorii întreabă, cititorii răspund", în care mulţi spun de ce boli suferă şi cer sfaturi şi leacuri, iar alţii le răspund. În ce fel putem evita ca, în astfel de situaţii, să încălcăm prevederile noii legislaţii?
- În acest caz, ne putem încadra pe situaţia în care datele cu caracter personal au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată, fiind o situaţie puţin diferită faţă de cea anterioară. Cel mai potrivit ar fi inserarea în publicaţie a unui paragraf scurt prin care este descrisă rubrica respectivă şi menţiunea publicităţii informaţiilor transmise de către persoana respectivă.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
