De la celălalt capăt al firului îmi răspunde o voce feminină, plăcută şi foarte amabilă. Îmi cere detalii legate de datele mele personale. I le dau, pentru că am sunat la bancă să îmi rezolv o problemă cu un card. La final realizez, din câteva elemente repetitive, că vocea de la celălalt capăt al firului nu este umană. Vorbisem, preţ de câteva minute, cu un robot. Ceea vă povestesc acum nu este science fiction, deşi pare. E vorba de realitatea goală-goluţă. O realitate care se numeşte a patra revoluţie industrială sau, cum îi spun it-ştii, "revoluţia 4.0". Una care vine chiar acum peste noi şi, spun unii experţi, ne va mătura fără milă. Deşi e făcută de oameni, principalii ei beneficiari vor fi roboţii şi companiile care se vor folosi de munca lor.
Totul a început cu mult timp în urmă, cam la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când oamenii au pus maşinile cu aburi să lucreze în locul lor. A fost prima revoluţie industrială. În cea de a doua revoluţie maşinăriile au fost puse în mişcare de curentul electric şi au devenit mai "curate" şi mai rapide. Finalmente, în cea de a treia, ele au căpătat şi inteligenţă şi s-au numit computere. Acum, în cea de a patra revoluţie industrială - digitalizarea, calculatoarele au ajuns atât de performante, încât pe lângă faptul că pot fi folosite în industrie, cât şi casnic, ele ne şi imită. Roboţii se umanizează, ba chiar ne întrec, fiind capabili chiar şi de afecţiune. Cea de a patra revoluţie industrială încearcă să şteargă, pentru prima dată în istoria lumii, graniţa de netrecut dintre om şi maşinile sale.
Oamenii roboţi
Pentru majoritatea oamenilor, Elon Musk este doar un miliardar care are o companie în stare să fabrice maşini electrice care se conduc singure (Tesla) sau rachete care să ne ducă pe Marte, la costuri mai mici decât NASA (Space X). Dar Elon Musk este şi fondatorul Neuralink, o companie care îşi propune să îi conecteze pe oameni la computerele lor, fără cabluri şi tastatură, direct prin cipuri implantate în creier. Deşi proiectul companiei pare încă de domeniul fantasticului, protezele neuronale sunt deja folosite sau se află în diferite stadii experimentale în medicină. Un ochi bionic, supranumit Argus II, le permite nevăzătorilor care au suferit de diferite boli oculare degenerative, să vadă din nou, contra sumei de 100.000 de euro, iar implanturile neuronale în măduva spinării au permis unor şoricei paraplegici să meargă. Mai prozaic, până în 2025, se speră să avem deja telefoane mobile care să poată fi implantate în corpul nostru! Nu era îndeajuns că suntem dependenţi de ele, se vrea şi mai mult... Aşadar, linia dintre noi şi maşini a fost deja sărită. Un pas încă şi mai mare, care ne va modifica nu numai pe noi, ca fiinţe încă purtătoare de carne şi oase, este cel pe care îl vor face computerele, pentru a deveni asemenea nouă sau, chiar mai rău, mult mai deştepte decât noi.
Bucurie sau frică?
Motiv pentru Elon Musk să spună că sunt şanse extrem de mici ca omenirea să fie în siguranţă după momentul în care computerele vor fi în stare să ne întreacă în gândire. Pentru că, spune miliardarul, "inteligenţa artificială va reprezenta o putere extrem de mare, care va fi controlată de un grup foarte mic de oameni". De aceea, el propune ca ea să fie încă de acum reglementată, dar e sceptic că omenirea va face ceva până când nu vom vedea "roboţi pe străzi care să ucidă oameni". Şi nu e doar cazul lui Elon Musk. Bill Gates, celebrul fondator al Microsoft, declara pentru BBC că "oamenii ar trebui să fie îngrijoraţi de ameninţarea inteligenţei artificiale" care ar putea deveni "prea puternică încât oamenii să o mai poată controla". Stephen Hawking, genialul fizician al găurilor negre, crede chiar că "inteligenţa artificială ar putea însemna sfârşitul rasei umane." Dar până când computerele vor deveni îndeajuns de deştepte încât să ne extermine, trebuie să ne îngrijorăm de pericolele create de ele care sunt mult mai aproape de noi în timp. De exemplu, locurile de muncă.
A patra revoluţie a... şomajului generalizat
În anul 2016, Forumul Economic de la Davos, unde se face şi se desface lumea, a fost dedicat celei de a patra revoluţii industriale. Sigur, oamenii de afaceri şi şefii de state strânşi acolo nu se îngrijorau de faptul că o armată de computere poate distruge omenirea. Ei aveau griji mult mai palpabile. Între ele, locurile de muncă. Joe Biden, vicepreşedintele SUA, a spus atunci că "este responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că revoluţia digitală creează mai mulţi câştigători decât perdanţi. Asta am făcut în erele trecute de schimbări tehnologice, dar în această a patra revoluţie s-ar putea să fie mai greu." Şi de ce ar fi mai greu? Pentru că, e de părere tot Elon Musk, roboţii vor învăţa să facă tot ceea ce facem noi şi vor face totul mult mai repede, mai bine şi, foarte important, fără să aibă nevoie de concediu, pauză de masă şi salariu. Deja pe piaţă au apărut aşa numiţii "coboţi", care sunt roboţi industriali de mărimea unui om şi, fapt capital, în stare să înveţe rapid mişcările repetitive necesare. Pur şi simplu, e nevoie să îi repeţi de câteva ori ce urmează să facă, iar el va învăţa rapid. Nu e vorba de procese complexe, dar pentru un muncitor necalificat coboţii sunt o mare ameninţare - ieftini, mici, uşor de manevrat şi foarte simplu de programat. Apoi, urmează maşinile autonome, care fac progrese remarcabile şi ameninţă slujbele a milioane de şoferi din întreaga lume. Vor veni la rând slujbele mai bine plătite, ale aşa numitelor "gulere albe", care interacţionează cu clienţii în diferite companii şi care sunt deja înlocuiţi de "doamne" prezentabile, din metal şi plastic, pentru ca la sfârşit să le vină rândul şi intelectualilor de vârf. Da, sunt şi ei ameninţaţi. Vă dau exemple din domeniul medical, unde oamenii par, deocamdată, de neînlocuit. Doar par... O echipă de cercetători chinezi a creat un program capabil să detecteze cataracta, iar succesul acestuia, în 90% dintre cazuri, este similar celui obţinut de doctorii normali. Un alt robot a făcut, tot în China, de unul singur, un implant dentar. În ţara unde se estimează că e nevoie de 400 de milioane de dinţi noi anual, o astfel de invenţie pare o mană cerească. Dar nu deschide ea o cutie a Pandorei, pe care nu o vom mai putea închide niciodată?
Luminiţa de la capătul tunelului
La final ar trebui spus că nu toată lumea este atât de pesimistă în privinţa celei de-a patra revoluţii industriale. Ea poate însemna şi o provocare pentru oameni. Pentru slujbele viitorului vom avea nevoie de anumite aptitudini, iar pe primele locuri vor fi, potrivit experţilor: capacitatea de a rezolva probleme complexe, gândirea critică, creativitatea, managementul oamenilor, coordonarea cu ceilalţi şi inteligenţa emoţională. Toate sunt, până la urmă, calităţi cheie, care ne despart şi ne vor despărţi şi în viitor de maşini. Eu aş mai adăuga pe listă artele şi literele, umanioarele adică, dar, probabil, vă gândiţi că acestea nu îţi asigură un loc de muncă bine plătit. Dar, într-o lume în care roboţii muncesc pentru ei, poate că oamenii vor avea mai mult timp să scrie şi să citească, nu credeţi?
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
