Salutare tuturor celor care gandesc si simt romaneste!
Sunt col(r). prof. univ. dr. ing. Marian RIZEA. S-ar putea ca multi dintre destinatarii acestui mesaj sa ma cunoasca, cu bunele si mai putin bunele lucruri pe care le-am facut in cei 25 de ani, ca ofiter de informatii si contrainformatii economice.
Sunt inginer petrolist si mi-am dat doctoratul in 2001, dupa mai bine de 5 ani de cercetari in care, sub coordonarea distinsului prof. univ. dr. ing. George Iordache de la UPG Ploiesti, am studiat in schelele Tg. Ocna, Ocnele Mari, Ocna Mures etc. "exploatarea zacamintelor de sare, prin dizolvare cu ajutorul sondelor", cu o teza in premiera nationala. Respectabilii membri ai comisiei de doctorat, dar si cei care au fost in sala la sustinerea publica isi amintesc, poate, cat de mult am insistat in incheierea expunerii tinute in amfiteatrul Ap10 al UPG Ploiesti, sa se sesizeze, in mod oficial, atat reprezentantii SALROM Bucuresti (prezenti in sala), cat si ai celorlalte institutii abilitate, despre pericolul iminent al producerii de catastrofe tehnico-ecologice, prin prabusirea plafoanelor unor campuri de exploatare a sarii, in schelele mai sus mentionate, dar si in alte zone. Ma ofeream, atunci, impreuna cu conducatorul meu de doctorat, sa efectuam gratis o lucrare de consolidare subterana a unor burdufuri de saramura, dupa o reteta si tehnologie proprie, cu sprijin financiar si tehnic din partea Ministerului Industriei. Semnalul meu public era un strigat de disperare si mare ingrijorare, rezultat al cercetarilor efectuate, un punct de vedere stiintific, pe care doar cateva persoane initiate l-au putut intelege in profunzime. La aproape o luna de la afirmatiile mele publice au avut loc acele accidente tehnice la Exploatarea Ocnele Mari, judetul Valcea, mult mediatizate, cu pierderi materiale mari si consecinte sociale negative, pe masura.
Guvernul luase hotararea alocarii catorva zeci de miliarde de lei pentru reabilitarea zonei. Am obtinut acceptul sefilor ierarhici (asa cerea regulamentul militar - eram ofiter in activitate) si am prezentat solutia tehnica pe care o stabilisem cu distinsul conducator de doctorat, la doi politicieni prahoveni, foarte cunoscuti, pe care i-am vizitat la biroul teritorial, aratandu-le documentatia tehnica. Au apreciat initiativa si au promis ca vor face demersurile necesare la guvern. Unul, care a trecut in lumea celor drepti, l-a rugat pe celalalt, un traseist politic, astazi inca in Parlamentul Romaniei, sa intervina direct la premierul Adrian Nastase. Nici pana azi nu m-a mai chemat nimeni, insa intre timp, au mai fost cateva prabusiri de campuri de exploatare, cel mai recent, in 26 decembrie 2010, la Ocna Mures. Am aflat ca politicianul in functie (nu-i dau numele, pentru a nu-i face o si mai mare publicitate, fiind implicat intr-un dosar penal mediatizat) ar fi sprijinit un SRL de apartament, desprins din Institutul de Cercetare a Sarii Cluj, sa obtina un contract de consolidare a exploatarilor de saramura de la Ocnele Mari, in valoare de cateva miliarde de lei. Patronul acelui SRL a decedat la putin timp, lucrarile au ramas nefinalizate, iar banii...
Multe dintre situatiile critice similare pe care le-am identificat pe teritoriul national in ultimii 15 ani le-am inserat in cartea Asigurarea Securitatii Ecologice -Evaluarea riscului, Editura Academiei Nationale de Informatii, Bucuresti, ISBN 973-8297-68-0, 211 pg., 2005, pentru care am primit o scrisoare de felicitare si apreciere de la Directorul de atunci al S.R.I., domnul gl. mr.(r) conf. univ. dr. Alexandru-Radu Timofte. Printre problemele subliniate in carte, se afla si cele referitoare la Rosia Montana, haldele de steril radioactiv aflate in apropierea unor asezari urbane, inchiderile necorespunzatoare de mine de carbuni, neecologizarea a mii de sonde PETROM etc. Dar, pentru ca de mai bine de doua luni tot scriu (la Monitorul de Petrol si Gaze Bucuresti, Pulsul-geostrategic Brasov, sesiuni de comunicari stiintifice, diverse ziare etc.) despre posibile efecte negative in plan ecologic prin utilizarea tehnologiei de fracturare hidraulica (fisurare hidraulica) in exploatarea gazului de sist, iar balbele de la nivelul decizional cel mai inalt au produs ingrijorare si neliniste in randul cetatenilor Romaniei, solicit public, in baza dreptului de cetatean al acestei tari si a Legii nr. 544 din 2001 (privind accesul la informatiile de interes public), ca reprezentantii legali ai statului sa faca publice urmatoarele:
S.O.S. gazele de sist
* Studiul de impact privind mediul inconjurator al lucrarilor de foraj pentru cercetare, efectuate de firma CHEVRON in perimetrul Neptun din platoul continental al Marii Negre.
* Ce garantii legale da statului roman firma respectiva sau firma care va trece la exploatarea gazelor de sist din zona litoralului romanesc, in cazul unor accidente tehnice, cu consecinte ecologice in proximitatea perimetrului Neptun? Dar a celorlalte potentiale exploatari din Romania?
u Ce tehnologii de interventie vor fi utilizate daca se va produce infestarea accidentala a panzei freatice din zonele de lucru?
Ar mai fi multe intrebari de pus, inclusiv despre modul in care s-au incheiat aceste contracte, cat castiga sau ce pierde statul roman, daca au fost respectate prevederile legale, dar acestea ar trebui sa fie puse de catre organele abilitate, in timp util.
Dar ceea ce ma ingrijoreaza si mai tare pe mine este continutul unui e-mail, pe care l-am primit in martie 2010, de la niste specialisti petrolisti si geologi. Atunci nu i-am acordat prea mare atentie. Nu stiu unde a aparut articolul de mai jos, dar fiind public, rog pe cei care cunosc si inteleg pericolul ce ne paste, odata cu producerea de mici cutremure, prin utilizarea tehnologiei de fisurare hidraulica si asocierea acestora cu acela al reactivarii faliei seismice pe directia Vidraru-Snagov-Shabla (Bulgaria), sa traga un semnal de alarma, inainte de a fi prea tarziu. Las pe fiecare dintre dumnevoastra sa citeasca acest e-mail (pe care il pastrez si-l pot retransmite celor interesati) si sa trageti concluziile necesare.
Cred ca nu trebuie sa fii mare specialist in geologie ca sa realizezi ca producerea de mici cutremure prin fisurarea hidraulica in perimetrul Neptun din Marea Neagra poate activa ireversibil falia mai sus-mentionata si poate aduce mai aproape in timp un cutremur devastator.
Pentru Romania, sunt doua vesti in ceea ce priveste seismicitatea: una proasta, cealalta foarte proasta. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune ca ne putem astepta oricand la un cutremur in zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adica mai mult decat cel din 1977. In plus, s-a reactivat falia tectonica Vidraru - Snagov-Shabla (Bulgaria), care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decat cel din Vrancea.
Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. Daca aici cutremurele se produc la adancimi mari, de peste 100 de kilometri, exista o multime de alte focare de suprafata, dispuse pe aproape tot cuprinsul tarii, din Banat pana in Dobrogea si din Satu Mare pana la Giurgiu. In cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 pana la 70 de kilometri adancime si au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor romani, aceste zone seismice de suprafata se activeaza o data la 50 sau la 100 de ani. Harta seismicitatii din Romania pune in evidenta 22 de focare seismice (marcate cu linii rosii subtiri), altele decat cel din Vrancea. Acestea se activeaza periodic, o data la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru-Snagov-Shabla (Bulgaria) - linie rosie groasa - s-a reactivat. In acest moment avem, practic, inca doua focare seismice pe langa cel din Vrancea.
"Romania este o tara activa din punct de vedere seismic si ne putem astepta oricand la cutremure de adancime de 7,6 grade Richter in zona Vrancea. Din pacate, in acest moment, se poate spune ca s-a reactivat si falia Vidraru-Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei - n.r.), care se prelungeste sub Marea Neagra, falie care produce cutremure de suprafata foarte periculoase", ne-a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. Diferenta dintre cutremurele de suprafata si cele de adancime este ca primele se resimt pe o arie redusa, dar lasa in urma distrugeri uriase, asa cum s-a intamplat in Haiti, de pilda. Cele de adancime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime si pagube atat de mari, cum a fost cazul recent din Chile. "Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca suntem intr-o zona seismica. In Chile, de pilda, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost asa multe victime si pagube materiale. Asta, pentru ca ei isi contruiesc locuintele pe structuri de sina de cale ferata. Adica stiu ca stau intr-o zona activa seismic si sunt pregatiti", a adaugat profesorul Victor Mocanu.
Daca priviti cu atentie directia faliei, veti vedea ca aceasta este tangenta perimetrului NEPTUN din Marea Neagra, unde urmeaza sa se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de sist, interzisa in mai multe tari europene, si celui de securitate seismica al centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda. Oricand putem avea o Fukushima pe teritoriul national! Este cazul ca toti specialistii romani din tara si strainatate, (cercetatori, profesori universitari, ingineri geofizicieni, geologi, petrolisti si gazisti) care au cunostinta despre riscurile si amenintarile de acest gen, inclusiv Academia Romana, sa-si spuna punctul de vedere, pentru a se lua o decizie corecta in privinta oportunitatii trecerii la exploatarea gazului de sist din perimetrele concesionate.
Doamne, ocroteste Romania!
MARIAN RIZEA - Ploiesti, Romania
19.04.2012
(Text adaptat, expediat pe adresa redactiei prin internet)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
