Bucurestiul cultural, pe mana tinerilor

"Nu sperati ca veti scapa de carti!"

V-ati imaginat vreodata ca o noua librarie poate fi inaugurata printr-o sedinta de gatit, pe baza retetelor luate din cartile de literatura? Credeati ca ne vor ajunge din urma timpurile in care intreaga Romanie sa fie declarata, printr-un manifest, "o natiune Slow Food", adica "o natiune a mancarii sanatoase, produse si obtinute in mod natural"? Cine ar fi crezut, cu doua decenii in urma, ca centrul istoric al Bucurestiului va gazdui intr-o seara o "Petrecere cu blazon, pentru boieri iubitori de obste", cu specific medieval? Asa a gasit sfarsitul anului trecut Bucurestiul: un oras intr-un apogeu cultural de importanta europeana. O serie de conferinte, intalniri informale si activitati promotionale fara precedent au facut din capitala tuturor romanilor un nucleu al initiativelor capabile sa schimbe mentalitati si viziuni. Organizate exclusiv de tineri, aceste activitati anuleaza prejudecatile legate de asa-zisa lor saracie spirituala si culturala, demonstrand ca patima manelista nu i-a cuprins pe toti, refuzul lecturii nu-i caracterizeaza in masa, iar creativitatea si nivelul intelectual subtire isi mentin cotele dintotdeauna, in ciuda aparentelor.

"Bastilia" literara

"Romania este tara cu 22 de milioane de oameni, din care 2 milioane cred ca mai are rost sa citeasca". Iata sloganul sub care a fost inaugurata libraria "Bastilia" din Piata Romana nr. 5, inscris pe tavanul incaperilor de la mansarda (libraria functioneaza intr-o splendida vila monument istoric, renovata cu mult bun gust), acolo unde politica lecturii si promovarea fondului de carte se fac prin metode nonconformiste. "Bastilia" apartine Editurii ART, iar conceptul promovarii cartilor prin arta culinara este un brevet semnat de jurnalistul Matei Martin, un fin bucatar, la cei 30 de ani ai sai, fiul cunoscutului critic si istoric literar Mircea Martin. Preluand reteta "porc cu piper" din volumul Alice in Tara Minunilor, de Lewis Carroll, Martin este un amfitrion original, intervievandu-l pe scriitorul Radu Paraschivescu, editor la "Humanitas", in timp ce urmareste cuptorul si pregateste sosul de piper verde. Lozinca serii este graitoare: "Nu sperati ca veti scapa de carti!", imprumutata de la Umberto Eco. Pentru ca atmosfera sa fie pe deplin "digerabila", Casa de vinuri Corcova este prezenta cu o colectie de vinuri rosii, iar decoratiunea plina de umor cultural a mansardei este asigurata de caricaturistul Ion Barbu.Cum era de asteptat, in prezenta a circa 80 de tineri, Radu Paraschivescu a vorbit despre carti, despre edituri, despre noul val de cititori. Iata o sinteza lamuritoare. "Nu vom pune doliu librariilor". "Cititorul trebuie sa vina mereu in intampinarea cartii, sa-i pipaie coperta si sa-i miroasa cerneala. Nu acceptam jelaniile cu privire la moartea cartii. Dar in librarii esti obligat sa pui oameni avizati, nu vanzatori de ceapa". "Statisticile spun ca in prezent, in lume, se vand mai multe tiparituri decat oricand". "Printre romani sunt si multi oameni cu bani care cumpara carti fara sa le citeasca. Uneori le iau pentru ca se asorteaza cu mocheta... dati-mi, va rog, un brat de carti negre...". De doua ori pe luna, libraria Bastilia va avea usile deschise pentru sedinte literar-culinare (si nu invers). Prezenta ei in viata cetatii va deveni in scurt timp inconfundabila.

"Petrecere cu blazon, pentru boieri iubitori de obste"

Fundatia PACT urmareste parteneriatul pentru actiune comunitara si transformare, focalizat in sate din sudul Romaniei, acolo unde societatea civila si spiritul comunitar se afla inca in fasa. Dupa ce, pornind din anul 2003, au batut la pas o suta de sate si comunitati, din Tulcea pana in Gorj, trimisii fundatiei au intocmit rapoarte de necesitate si au propus proiecte de rezolvare. De regula, este vorba de bani, dar nu numai. Ei au facut sa apara "pionierii" deschizatori de drumuri, sateni care-si asuma raspunderea, care au initiative antreprenoriale cu profil socio-cultural. Desi in multe locuri lipsesc inca identitatea comunitara si cultura voluntariatului, exista deja multi sateni, ca gorjeanca Maria Hulea, de exemplu, din comuna Pestisani, care a pus bazele asociatiei "Fiii Satului Francesti". Cu asistenta si sprijinul financiar al fundatiei PACT, asociatia a scolarizat 25 de zidari, tineri care au astazi o slujba pe diverse santiere. Fundatia acorda o finantare de maxim 4500 de lei, la care se adauga contributia locala: munca voluntara, materiale, donatii si sponsorizari din partea unor firme. Din acest efort rezulta obiective de interes comunitar, cum ar fi locuri de joaca, modernizare de drumuri si ulite, renovare de camine culturale, foraje pentru apa potabila etc.Pentru a strange noi fonduri, necesare proiectelor, Fundatia PACT a organizat la Cafe Godot Teatru din strada Blanari 14, o petrecere cu specific medieval, intitulata "Petrecere cu blazon, pentru boieri iubitori de obste" si gazduita de cunoscuta actrita de la Teatrul National Lamia Beligan. Evenimentul a beneficiat de un concert de muzica veche romaneasca, sustinut de Colegiul National de Muzica "Dinu Lipatti", de o calatorie muzicala prin Europa Medievala, impreuna cu formatia No'MADS, precum si de un spectacol de costume si culoare sustinut de un grup de absolventi ai Universitatii Nationale de Teatru si Film. Daca in anul 2011, PACT a finantat 17 proiecte comunitare in judetele Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov si Prahova, in 2012 vor fi ajutate mai multe comunitati, deoarece numai la serata tinuta la Cafe Godot s-au strans peste 87.000 de lei. Intre cele peste 80 de persoane prezente la petrecere, s-au aflat oameni de afaceri, sponsori si colaboratori, prieteni din alte organizatii neguvernamentale, voluntari etc. "Am venit la evenimentul Fundatiei PACT si am fost impresionata de ceea ce pot face oamenii pentru semenii lor", a declarat Ioana Nedelescu, consultant al bancii ING si unul dintre cei mai generosi donatori. Luiza Cristea, organizator de evenimente al fundatiei, a sintetizat in incheiere intreaga filosofie PACT, in cateva cuvinte: "Nu strangem bani pentru neputinta, ci pentru cei care au, dar nu de ajuns pentru a-si vedea visele implinite".

"Romania, o natiune Slow Food"

Ziua Mondiala "Terra Madre" a fost sarbatorita de Muzeul Taranului Roman in parteneriat cu Grupul de Initiativa "Radu Anton Roman", Clubul Taranului si Asociatia Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor. Cu acest prilej, a avut loc conferinta "Ecogastronomia, de la politici europene la realitati romanesti", care a propus o dezbatere publica despre durabilitatea productiei de hrana in Romania (Romania, o natiune Slow Food). Prin acest eveniment, Slow Food (mancare produsa "incet", natural, in opozitie cu "Fast Food" - mancare rapida, artificiala) isi propune sa introduca tara noastra in reteaua internationala formata din producatori de hrana, reprezentanti ai comunitatilor locale, bucatari si cercetatori, pentru a intemeia un sistem alimentar bazat pe hrana gustoasa, curat preparata si corect pretuita, care respecta mediul inconjurator, comunitatile locale si diversitatea culturilor. Slow Food ii avertizeaza pe romani ca gradina carpatina nu le ofera resurse nelimitate, iar mostenirea gastronomica nationala este singura cale de a proteja mediul si de a face agricultura durabila. Conferinta Slow Food a reprezentat, de asemenea, un semnal de alarma fata de declinul si disparitia modelului de viata rural, care va sterge componente importante ale identitatii nationale. Desi sloganul turistic al Romaniei indeamna la "explorarea gradinii carpatine", suntem in pericol sa mostenim o gradina necultivata, fara agricultori.

Festivalul International de Literatura
"Rescrierea Hartii Europei"

Tot la Muzeul Taranului Roman a avut loc un alt eveniment de importanta europeana: Festivalul International de Literatura, editia a IV-a. Printre invitati s-au aflat Mircea Cartarescu, Georgi Gospodinov (scriitor bulgar), Jean Mattern (romancier francez si editor la Gallimard), Mihail Vakulovschi (scriitor basarabean), Paul Bailey (romancier englez), Roman Simic (scriitor croat), Declan Meade (editor irlandez) si altii. Printre scriitorii romani care au moderat sedintele se numara Mircea Chivu, Matei Martin si Bogdan-Alexandru Stanescu. De notat ca festivalul a starnit interesul multor tineri, in fiecare dintre cele trei seri ale evenimentului sala fiind arhiplina. Lecturile in sarbo-croata, bulgara, franceza si engleza au pus in evidenta, printre altele, ca genuri literare ca proza scurta si poezia se afla inca in centrul interesului public, neexistand deocamdata nici un risc ca acestea sa dispara. Nici dezradacinarea specifica epocii globalismului nu-i sperie pe scriitori si pe iubitorii de literatura, care-si gasesc refugiul sau "tara adoptiva" in creatiile literare. Nu mai exista nici o indoiala: Bucurestiul a intrat in circuitul cultural european pe usa din fata, reinnodand traditia interbelica uitata. Este un moment asteptat de trei generatii...