Fermierii mari si mici din Romania s-au obisnuit deja cu un cuvant venit de la Bruxelles: PAC - Politica agricola comuna. Prin aceasta politica, creata acum 50 de ani, reformata ultima oara semnificativ in 2003, cand statele membre ale UE erau doar 15, agricultorii au primit subventii. Tarile agricole din Uniune, in frunte cu Franta, au tinut cu dintii de PAC. Tarile industriale, avand Anglia ca lider, au incercat diminuarea sau chiar eliminarea acestor subventii. Cearta amicala de la Bruxelles s-a mentinut pe muchie de cutit, pana cand tarile agricole din Est, in frunte cu Romania, au devenit membre UE. Atunci balanta s-a inclinat in favoarea agriculturii. Dar PAC nu mai corespundea noilor exigente. De aceea, a fost "inventat" Dacian Ciolos - un expert neaos roman, scolit in Europa, care i-a uimit pe "examinatorii" PE cu ideile sale paneuropene, cu propunerile sale de avangarda, de restructurare a PAC. Iata, in linii mari, ce-i asteapta pe fermierii romani din partea lui "tata Ciolos", cum i se spune deja comisarului in unele sate din Maramures.
"Avem nevoie de o locomotiva puternica, noua, care sa traga 27 de vagoane"
- Care sunt obiectivele Comisiei Europene pentru reforma Politicii agricole comune, domnule comisar?
- Plecam la un drum lung de sapte ani, un drum care va pune bazele agriculturii europene pentru urmatoarele decenii. Pentru acest drum avem nevoie de o locomotiva puternica, noua, care sa traga 27 de vagoane. Nu putem merge mai departe cu un motor vechi, construit acum un deceniu si proiectat sa traga numai 15 vagoane. Traim azi intr-o uniune de 27 de state europene, cu o diversitate de agriculturi, de traditii agricole, cu diferente mari de dezvoltare a zonelor rurale. Politica agricola europeana care se aplica azi a fost insa creata la inceputul anilor 2000, pentru o uniune cu 15 state membre. In ultimul deceniu, Europa s-a schimbat enorm. Populatia s-a dublat. Sunt aproape 500 de milioane de cetateni europeni carora aceasta politica trebuie sa le puna paine pe masa. In acelasi timp, in zece ani, am pierdut cam jumatate din fermierii din Europa. Si lumea s-a schimbat enorm in ultimul deceniu. Cererea de hrana este din ce in ce mai mare, cauzata de cresterea populatiei la nivel mondial. Securitatea alimentara este din nou pe agenda politica internationala. Criza economica a lovit si agricultura. In ultimii ani, preturile la energie, la carburanti, la ingrasaminte s-au dublat. Preturile la produsele agricole nu pot sa creasca in acelasi ritm. Sunt fluctuatii mari pe piete. Toate acestea creeaza un mediu economic foarte dificil si imprevizibil pentru agricultori. Schimbarile climatice isi arata si ele coltii: desertificare, reducerea rezervelor de apa, fenomene meteo extreme. Agricultura este in prima linie. Si este in primul rand in interesul fermierilor ca impactul agriculturii asupra mediului sa fie unul pozitiv, pentru ca munca lor sa sprijine lupta impotriva schimbarilor climatice, impotriva pierderii biodiversitatii. De aceea avem nevoie de aceasta reforma.
- Care vor fi principalele beneficii pentru agricultura romaneasca, rezultate din noua PAC?
- In primul rand, reforma actuala ia mult mai mult in considerare particularitatile nationale si regionale. Nu venim, asa cum s-a facut pana acum, cu un asa-zis model european, pe care Uniunea Europeana sa-l promoveze prin aceasta politica. Dimpotriva. Ne uitam la ce exista in statele membre, la diferitele modele de agricultura, viabile economic, fie ele ferme mari sau mici, la diferite modele de productie. Prin propunerile pe care le-am facut oferim un sprijin tuturor celor care vor sa fie competitivi pe piata - fie ca vorbim de pietele internationale, nationale sau locale. Este o schimbare fundamentala, fata de abordarea precedentelor politici agricole europene, o propunere cladita pe diversitatea agriculturilor din Europa. De aceea, specificitatile romanesti precum fermele mici, agricultura in zona de munte, aspecte care tin de structura fermelor, de gradul diferit de dezvoltare pe sectoare agricole, de nevoile de investitii si modernizare in mediul rural, toate acestea se regasesc in propunerea de reforma a politicii agricole comune. Sper ca Romania sa beneficieze din plin de ele. Un alt beneficiu major pentru Romania va fi cresterea bugetului pe care il va primi de la Uniunea Europeana in cadrul acestei politici. Conform propunerilor facute de Comisie, in perioada 2014 - 2020, comparativ cu perioada actuala, alocarea financiara pentru Romania va creste cu peste 3 miliarde de Euro. In conditiile in care cele mai multe state membre isi vad bugetele inghetate sau reduse, Romania va fi printre putinele beneficiare ale unei cresteri de buget. Sunt bani care vor ajunge direct la fermieri, vor intra direct in economie. Sunt bani care vor aduce bunastare.
- Stim ca, in prezent, fermierii romani si bulgari primesc doar o parte din subventiile alocate fermierilor occidentali. Noua PAC elimina aceasta discriminare?
- Nu este vorba doar despre romani si bulgari, ci si despre letoni, lituanieni, estonieni, care au subventii chiar mai mici decat noi. Mai sunt slovacii si polonezii, cu subventii apropiate de ale noastre.
"Micii fermieri ar trebui sa fie constienti ca doar lucrand impreuna vor fi puternici"
- Va tine CE seama de numarul mare de tarani din Romania si Bulgaria, posesori ai doar catorva pogoane de pamant?
- Micii fermieri, gospodariile intemeiate pe cateva pogoane de pamant sunt o realitate a Europei si, cu precadere, a partii noastre de Europa. De aceea, incercam sa propunem o solutie care sa scoata la lumina si aceste ferme, de semi-subzistenta, care produc pentru autoconsum, dar si pentru a vinde pe piata - aici este punctul de intalnire cu noua Politica agricola comuna, care le va acorda un sprijin dedicat. Sunt prevederi speciale pentru ei. Va exista o schema de subventii care va permite statelor membre sa faca o plata fixa catre micii fermieri cuprinsa intre 500 si 1000 de euro pe an, o plata mult simplificata, bazata doar pe respectarea unor conditii minimale. Important este ca acea gospodarie sa functioneze si sa orienteze o parte din productie catre piata - fie ea locala, regionala sau nationala. In acelasi timp, stiti foarte bine, sunt multi oameni la tara care nu pot sa-si mai lucreze pamantul pentru ca sunt batrani sau pentru ca au iesit din agricultura. Sunt situatii in care pamantul este acum in proprietatea copiilor plecati la oras, care nu mai au vreme sa se ocupe de el. Dar se agata de cele cateva pogoane fara sa faca mare lucru pe ele, pentru ca primesc o subventie pentru acest teren si acea subventie reprezinta poate singurul venit pe care il au. De aceea, in paralel cu aceasta plata forfetara pentru fermele mici, am propus si o schema de restructurare agricola, care sa sprijine modernizarea acestora. Celor care isi vor da pamantul in arenda sau il vor vinde unor fermieri care investesc, care au o afacere viabila, Politica agricola comuna le va oferi un fel de renta viagera pana in 2020, cu un sfert mai mare decat subventia pe care ar fi primit-o pe teren. In plus, micii fermieri vor putea beneficia de servicii de consiliere si de sprijin pentru dezvoltare economica si restructurare, finantate din bugetul european, si de co-finantari, de pana la 15.000 de euro pe ferma mica, pentru inceperea unei afaceri. Convingerea mea este ca, pentru a avea sanse pe termen lung, micii fermieri ar trebui sa se axeze pe produse de calitate, unicat, pe care sa le vanda pe plan local sau prin retelele de agroturism, si sa se organizeze in grupuri sau organizatii de producatori. O ferma mica, individuala, care face un produs standardizat, nu va putea rezista prea multa vreme concurentei. Micii fermieri ar trebui sa fie constienti ca doar asocierea da forta, doar lucrand impreuna vor fi puternici. Individualismul poate sa fie platit scump. Chiar si in capitalism.
- Marii latifundiari vor beneficia si in viitor de subventii importante, desi ati limitat sumele. Va mai primi o companie aeriana subventii agricole doar pentru ca transporta lapte?
"Degeaba investim in productii mari la hectar, daca pe termen mediu si lung, pamantul este desertificat, iar panza freatica este poluata"
- Ce loc ocupa protectia mediului si conservarea biodiversitatii in viitoarea PAC?
- Un loc central. Pentru prima data in istoria ei, Politica agricola comuna promoveaza un echilibru intre ceea ce inseamna competitivitate economica si durabilitate, competitivitate ecologica. Degeaba investim in productii mari la hectar, in sisteme intensive, daca pe termen mediu si lung pamantul este golit de materie organica, este desertificat, iar panza freatica este poluata. Prin practicile agricole pe care le promovam, trebuie sa gasim un echilibru intre nevoia de a raspunde problemelor legate de securitatea alimentara si viitorul agriculturii in Europa, prin masuri care sa nu creasca costurile pentru fermieri. De altfel, aceste masuri s-au bucurat pana acum de cele mai multe reactii publice. Organizatiile de mediu spun ca nu mergem suficient de departe, fermierii spun ca mergem prea departe, iar statele membre sunt de acord si cu unii si cu altii si spun ca e prea complicat. Mie, aceste comentarii imi spun ca am facut o propunere echilibrata. Practic, pe langa masurile de agro-mediu si de eco-conditionalitate existente azi, si care raman valabile intr-o forma simplificata, ce propunem noi este ca o parte din subventie, 30 de procente, sa fie acordata doar daca sunt respectate unele practici agricole benefice pentru mediu. Cele trei masuri vizate sunt mentinerea pasunilor permanente, diversificarea culturilor (astfel incat un agricultor sa cultive cel putin trei culturi pe terenul sau) si mentinerea unor rezervoare ecologice pe terenul agricol - de exemplu: capete de parcela, copaci izolati, perdele forestiere de protectie impotriva eroziunii solului. Sunt masuri simple, usor de aplicat si usor de controlat, masuri care la noi in tara sunt practici agricole traditionale. Totodata, propunem ca protejarea ecosistemelor, refacerea acestora, actiunile de combatere a schimbarilor climatice si utilizarea eficienta a resurselor naturale sa fie doua dintre cele sase prioritati ale politicii de dezvoltare rurala. Efectul la nivel european va fi important si este singura asigurare ca nepotii nostri vor mai putea face agricultura in Europa. Pana acum, nici o alta reforma a Politicii agricole comune nu a mers atat de departe cu luarea in considerare a problemelor de mediu in agricultura. In acelasi timp, trebuie sa fim constienti ca tot ce facem trebuie sa facem impreuna cu agricultorii si nu impotriva lor. Masurile pe care le propunem trebuie sa fie eficiente, suportabile si aplicabile pentru agricultori, altfel raman doar declaratii de intentie.
"Mentinerea cresterii animalelor in zonele de munte este esentiala"
- Exista prevederi speciale pentru agricultura de munte? Cum vede CE rezolvarea acestei probleme europene in general, si romanesti in special?
- Agricultura de munte, agricultura din zonele defavorizate, va putea fi sprijinita in mai multe feluri, prin noua politica europeana. Pe de o parte, statele membre vor putea oferi din bugetul Politicii agricole comune o subventie suplimentara zonelor defavorizate natural, din fondurile alocate platilor directe. Apoi, in zone unde un sector agricol este in pericol, cum sunt si cele de munte, statele membre vor putea sustine unele productii intr-un mod mai direct, continuand sa dea subventii pe cap de animal. Mentinerea cresterii animalelor in aceste zone, chiar daca dificila, este esentiala. In plus de asta, pentru zonele montane va exista un sprijin special, in programul de dezvoltare rurala. Insa, dincolo de aceste subventii, dincolo de sprijinul european - care va exista si va fi mai mare decat pana acum - este important ca la nivel local oamenii sa lucreze impreuna, sa se organizeze si sa iasa pe piata cu produse bine definite, de calitate, usor identificabile. Pana la urma, piata este cea care le va asigura viitorul. Subventiile vin doar ca un sprijin.
- CE incurajeaza asocierea micilor fermieri. Ce prevede PAC in acest sens?
- Ma gandesc intai la sprijinul oferit in cadrul programului de dezvoltare rurala, pentru crearea organizatiilor de producatori, pe baza unui plan de afaceri.
- Cum va incuraja noua Politica agricola comuna productia agricola ecologica?
- PAC va continua sa finanteze masuri de conversie a terenurilor, de la agricultura conventionala la agricultura ecologica, si mentinerea acestui tip de agricultura. De asemenea, fermierii din sectorul agriculturii ecologice vor primi automat acea subventie de 30% pentru practici agricole durabile, pentru ca, in baza certificarii pe care o au, respecta aceste practici, aducand beneficii clare mediului. Piata europeana este foarte favorabila acestui sector, iar cererea este in continuare mai mare decat oferta. Asta si face ca agricultura ecologica sa fie un sector foarte dinamic, in crestere constanta in ultimii ani, atat la noi in tara, cat si la nivel european. Este, desigur, o sansa foarte buna pentru Romania. Insa asta presupune mai mult decat productia propriu-zisa. Presupune organizare din partea producatorilor, pentru a-si promova si valorifica produsele pe piata, presupune acces la servicii de consultanta specializate, de buna calitate - sa nu ne inchipuim ca agricultura bio se face simplu, fara cunostinte tehnice solide. De asemenea, presupune o mai buna promovare. Toate acestea sunt elemente care se regasesc in propunerea de reforma.
"Nu exista viitor pentru agricultura europeana fara tineri"
- Romania cunoaste o adevarata hemoragie de forta tanara, plecata de la sat la oras. Cum ii va incuraja CE pe tinerii fermieri?
- Nu exista viitor pentru agricultura europeana fara tineri si, din pacate, cifrele sunt ingrijoratoare. In Romania, doar unu din zece fermieri are sub 40 de ani. Nici la nivel european procentul nu arata cu mult mai bine.
- Proiectul dat publicitatii va fi supus dezbaterii publice sau ramane batut in cuie?
- Batalia pentru viitoarea Politica agricola comuna abia a inceput. Comisia Europeana a facut o propunere. Conform tratatului european, Comisia este singura institutie europeana cu drept de initiativa legislativa. Parlamentul European - deputatii europeni alesi - si Consiliul de Ministri - reprezentantii statelor membre - vor lua decizia finala impreuna, intr-un sistem de codecizie. Acest lucru se va face insa pe baza propunerii Comisiei Europene si in acord cu Comisia Europeana. In acest proces de negociere intre cele doua institutii si Comisia Europeana, textul propunerii va mai suferi unele modificari. Va fi un proces care va dura cel putin un an de zile. Este insa normal sa dureze atat, pentru ca vorbim de cea mai complexa si de cea mai integrata politica a Uniunii Europene, care va fi aplicata sapte ani, din 2014 in 2020, si care, mai mult, va modela viitorul agriculturii europene pentru urmatoarele decenii.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
