L-am cunoscut acum vreo doi ani, la Moscova, la o conferinta internationala de psihologie si spiritualitate. Il remarcai imediat: imbracat in rasa calugareasca, simplu la vorba, disponibil si bland. Apoi l-am auzit vorbind si electrizand sute de oameni. Cuvintele sale, venind de undeva, din adancuri, aveau o forta si o putere de sugestie extraordinare. Am recunoscut energia experientei spirituale. Omul acesta nu vorbea din carti, nu imprastia idei. Era unul dintre aceia care traiau, in mod direct, Revelatia. Oamenii simteau acest lucru si ori de cate ori numele sau aparea in program, sala era plina. Am remarcat, apoi, ca era singura "fata bisericeasca" de orientare crestina prezenta la conferinta. Erau acolo samani si calugari budisti, reprezentanti ai unor traditii de pe intreaga planeta, sufiti si sikh, hindusi si musulmani, dar nu si crestini, in afara lui, parintele David Rast. Cine este acest om, a carui privire blanda si a carui voce ca un firisor de apa reusesc sa ridice in picioare sutele de oameni de stiinta veniti la conferinta?
Cercetandu-i biografia, mi-am dat seama ca cel cunoscut ca Brother David Steindl Rast este un personaj exceptional. S-a nascut in Austria, in 1926, undeva, intr-un sat din Alpi, a carui amintire il insoteste si acum. Dupa razboi, a studiat psihologia si artele la Universitatea din Viena, care i-a decernat titlul de Master of Arts si unde a facut un doctorat. In 1953, a emigrat in SUA, unde a devenit calugar si membru al ordinului benedictin din Elmira, New York. Dupa 12 ani de pregatire monastica si studii de filosofie si teologie, calugarul de origine austriaca a fost trimis de catre abatele manastirii sale sa participe la un dialog budist-crestin, in 1967, si astfel a ajuns sa studieze budismul zen. El este cofondatorul, in 1968, al Centrului pentru Studii Spirituale si in 1975, a primit premiul Martin Buber, pentru puntile pe care le deschisese intre traditia crestina si cea budista. De aproape 50 de ani, Brother David Steindl Rast isi imparte viata intre retragerile periodice din lume, in pustnicie, si conferintele pe care le sustine pe toate continentele. Ceea ce face de fapt este intinderea puntilor intre crestinism si diferitele alte religii ale lumii. Brother David a strabatut lumea in lung si in lat. A vorbit aborigenilor australieni si militarilor americani aflati in razboaie, studentilor africani din fosta Rhodezia, dar si elitelor intelectuale ale Germaniei, la Harvard si Columbia University, dar si indienilor Papago. Tuturor acestora calugarul benedictin le-a amintit ca Adevarul se afla intotdeauna in ei insisi. Un mesaj proaspat, puternic si clar, in vremuri in care lumea, aflata in transformare, pare sa aiba nevoie mai mult ca oricand de o noua perspectiva asupra crestinismului.
Si iata-ma fata in fata cu acest om.
"...Intoarce-te in adancul Inimii tale..."
- Traim vremuri in care credinta pare sa se fi ratacit, iar din aceasta bezna, numita de unii si "criza", pare sa se nasca o noua spiritualitate. Ce conexiune exista intre crestinism si aceasta noua spiritualitate a secolului XXI?
- Credinta in Dumnezeu s-a ratacit, intr-adevar, in aceste timpuri in care umanitatea s-a scufundat in materialism. Dar nu a disparut niciodata, nu poate sa dispara, pentru ca sentimentul apartenentei la Creatie este unul intrinsec fiintei umane, face parte din natura noastra si a insotit umanitatea in toata istoria sa. Acest sentiment nu vine din gandire, ci din inima. Dincolo de orice filosofie, de orice forma rituala a credintei, dincolo de orice institutie omeneasca care organizeaza credinta, exista simtirea divinitatii care traieste in adancul nostru. Am crezut ca-L putem gasi pe Dumnezeu in diferite sisteme, dar acum ne intoarcem la a-L simti in noi. Noua spiritualitate a secolului XXI nu este decat aceasta intoarcere spre interiorul nostru. Aceasta este si esenta crestinismului originar: "Intoarce-te in adancul inimii tale, spunea Iisus, si acolo ma vei gasi pe Mine". Nu in temple, nu in filosofii, nu in ritualuri uscate, ci in inima, centrul fiintei omenesti.
Spiritualitatea secolului XXI este o spiritualitate personala, adanca, in care umanitatea isi regaseste esenta, Sinele superior sau, cu alte cuvinte, Hristosul launtric, prin trairea directa a acestuia. Hristos este o stare de constiinta in care omul devine constient de natura sa spirituala, de Dumnezeul viu care traieste inauntru, care este accesibil in mod direct. In acest sens, crestinismul este esenta noii spiritualitati, este ceea ce Iisus a trait personal acum doua mii de ani si care acum a devenit accesibil intregii umanitati. Putem spune ca este o inflorire a semintei plantate acum doua mii de ani de catre El.
- Ati vorbit despre Isihasm si despre Rugaciunea Inimii, o tema centrala in Ortodoxia est-europeana. Totusi, apartineti Ordinului Benedictin. Care este legatura?
- Personal, sunt foarte legat de Ortodoxie, in general, si de mistica isihasta, in special. Pentru mine, adancimea Rugaciunii Inimii depaseste cu mult granitele inguste ale orientarilor diferitelor biserici. Dar trebuie sa spun ca si in Ordinul Benedictin, Rugaciunea Inimii are o importanta enorma. As spune ca este un instrument fundamental in practica benedictina. Ordinul exista din secolul al 6-lea, vremuri in care biserica nu era inca scindata, astfel incat apropierea dintre ortodoxie si abordarile benedictine nu este greu de explicat. Experienta este ceea ce conteaza. Nu dogma. Dogmele ne separa, experienta trairii spirituale ne apropie, pentru ca este aceeasi, in orice religie, chiar daca formele de exprimare formale sunt diferite. Marele vostru Mircea Eliade a fost unul dintre aceia care au sesizat acest adevar. Rugaciunea Inimii este universala, pentru ca este un mijloc de a cobori in adancurile fiintei. Iisus este de asemeni universal, El este o stare de constiinta, un fel de a percepe lumea, o traire, nu o idee. Iar aceasta traire este accesibila si budistilor, si oricarui mistic.
- Inima este un centru absolut, un punct de intalnire a tuturor dimensiunilor fiintei, fizica, energetica, emotionala, mentala si spirituala, este precum maduva unui copac, in jurul careia se creeaza miracolul realitatii copacului. In crestinism, un mare maestru al Inimii a fost Sfantul Augustin, care a trait in secolul 4. El spune ca "in inima, Dumnezeu este mai apropiat de mine decat sunt eu insumi". Este un alt fel de a spune ca esenta noastra cea mai intima este divina, transcendenta, si ca exista un nivel al fiintei in care suntem una cu divinul, in care comuniunea este deplina. Pe de-alta parte, Sfantul Augustin percepea modul dualistic in care functioneaza mintea omeneasca, si care ne separa cumva de esenta noastra. Abia acum, psihologia transpersonala se ocupa de acest lucru, dar pentru acele vremuri, perspectiva Sfantului Augustin este extraordinara. El observa felul in care existenta umana limiteaza divinitatea interioara si principala sa preocupare este aceea de a elibera fiinta din aceasta limitare. Un alt lucru pe care il observa Sfantul Augustin este acela ca noi simtim aceasta profunda prezenta a divinitatii in inima si acest lucru ne face sa cautam fara incetare. Inima ne mana fara odihna in aceasta cautare, care ia diferite forme, dar in esenta, este cautarea originii, a esentei divine pe care noi o simtim si o presimtim in interior. Inima este un punct de transformare, punctul in care dimensiunile se intrepatrund, in care aspectul nostru uman isi trage vitalitatea din principiul divin.
"Rugaciune, respiratie, rostire"
- In Isihasm, Rugaciunea Inimii se face dublata de o anumita respiratie. Respiratia este un instrument fundamental si in alte traditii mistice, un instrument al transcendentei, care deschide portile constiintei. Ce ne puteti spune despre respiratie?
- In Rugaciunea Inimii, scopul este acela de a cobori mintea in inima, cu alte cuvinte de a trece de pe un nivel pe altul de constiinta. Iar acest lucru, trecerea intre diferitele niveluri ale constiintei, se poate face cu ajutorul respiratiei, care este mult mai mult decat o functie fizica sau fiziologica ce tine de corporalitate. Respiratia uneste cumva diferitele niveluri de experienta, pentru ca tinde sa concentreze totul in momentul prezent, pe cand mintea omeneasca tinde sa alunece mereu in viitor sau in trecut. Respiratia aduce mintea in clipa traita acum si astfel o unifica cu simtirea, cu inima.
- Mai exista si alte cai pe care le practicati, pentru a trai direct experienta spirituala?
- Cantecul, sau mai bine spus incantatia, care are o mare legatura cu respiratia si cu rostirea. Daca o rugaciune se poate petrece complet in interior, incantatia aduce starea interioara, in plan fizic, material, prin vibratie, este un fel de materializare a starii interioare traite. Incantatia este folosita in toate traditiile mistice ale lumii. Rugaciunea si respiratia, unificate in momentul Prezent si eliberate prin intermediul cantecului, au darul de a extinde, de a radia trairea spirituala. O alta practica importanta pentru benedictini este ceea ce numim "lectio divino", sau "citirea spirituala", care consta in citirea unor texte sacre, dar nu pentru a extrage informatia de-acolo. Ele se citesc cu ochii sufletului si se asculta cu urechile inimii. Este de fapt o impartasire din energia subtila a unui anumit text, lasi textul sa te invaluie. Nu trebuie sa intelegi ceva anume, o semnificatie, ci doar sa te scalzi in vibratia acelui text.
Dimensiunea vindecatoare a actului spiritual
- Trairea spirituala, Rugaciunea, este tot mai prezenta si in actul terapeutic, ea vindeca...
- Dimensiunea vindecatoare a actului spiritual, a trairii spirituale isi face, intr-adevar, loc din ce in ce mai mult in lumea moderna, care descopera adevaratele radacini ale suferintei. Calugarii din toate traditiile cunosc puterea vindecatoare a trairii spirituale, iar termenul de therapeutes il desemna pe acela care insotea un bolnav pe drumul vindecarii prin reconectarea la dimensiunea spirituala a fiintei. Vindecarea care survine in urma experientei spirituale este adevarata vindecare, asa cum descopera si lumea stiintei. Vindecarile spirituale nu au incetat niciodata sa existe, chiar daca stiinta le trece la categoria "fenomene neelucidate". Eu personal, prin tot ceea ce fac, prin cartile mele, prin conferintele mele, incerc sa atrag atentia asupra importantei trairii spirituale ca sursa a vindecarii. Trairea spirituala este accesibila oricui, caci divinitatea nu face discriminare cu nimeni, este pretutindeni, asteptand sa fie descoperita din nou, la capatul ratacirii.
- Curand veti fi in Romania pentru o... Calatorie a Inimii. Stiti ceva despre Romania? Cum simtiti apropierea acestei calatorii?
- Stiu ca este o tara in care spiritualitatea ortodoxa este la ea acasa. Am auzit despre manastirile Romaniei. Intotdeauna m-au interesat Estul si centrul Europei, pentru ca eu sunt nascut in Austria, iar radacinile mele sunt acolo. Simt ca va fi o experienta extraordinara, pe care o astept din toata inima, cu emotie. Faptul ca aceasta calatorie se va petrece sub semnul Inimii este pentru mine semnul pe care il asteptam.
P.S. Parintele David Steindl Rast se va afla in Romania in perioada 30 septembrie - 6 octombrie si va sustine conferinte la Bucuresti, Iasi, Oradea, Cluj si Timisoara sub semnul Calatoriei Inimii. Detalii despre acestea puteti gasi pe www.calatoriainimii.net sau la tel 0731/01.42.57
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
