Un drum anost, pe soseaua de centura a Bucurestiului, apoi printr-o comuna ca oricare alta si, dupa o curba, in fata se deschide un "peisaj" cu care nu esti obisnuit: un lan de grau, lac cu stufaris, doua scene uriase si altele mai mici, un parculet de distractii, corturi, rampe pentru biciclisti ce se rotesc in aer...
Dupa trei ani printre betoane si unul de pauza, festivalul Bestfest din luna iulie a acestui an si-a ales ca decor iarba. Nascut in vara lui 2007, an fast, cand concurenta cu concertele monstrilor sacri ai muzicii rock a fost acerba, festivalul a avut succes si a stabilit noi standarde in organizarea de astfel de evenimente in Romania. Stacheta a fost fixata sus si anul acesta, desi buletinele meteo anuntau vreme ploioasa, problemele organizarii unui eveniment mamut in plin camp au fost mari, iar concurenta altor manifestari de gen, in plin centru al Bucurestiului, a fost, si ea, redutabila. Dar organizatorii n-au renuntat, iar miza lor era mare: bucurestenii sunt satui de concerte organizate pe scene improvizate intre blocuri, iar daca reusesti sa le oferi un festival cu conditii decente, in aer curat, unde sa uite de nebunia orasului, atunci i-ai cucerit pentru urmatorii ani.
Boxe la maxim, carti, hamacuri, sporturi extremeDin fericire, riscul a meritat, iar Bestfest 2011 s-a transformat intr-o reusita, in primul rand pentru ca a propus spectatorilor un soi de tabara de vara in natura. Rareori iti este dat sa vezi un public atat de divers: mamici cu copii de cateva luni in brate, motociclisti cu figuri fioroase si suflete mari, pustani exuberanti, de 14 ani, veniti in gasca, oameni simpli, din satele din jur, si tineri sofisticati. "Bestfest Park" a incercat sa ofere fiecaruia un punct de atractie, si m-am bucurat sa vad cum, uneori, "rolurile" s-au inversat, cum tinerii preocupati de cele mai noi muzici si mode occidentale s-au distrat teribil in tiribombe, caluti si alte masinarii ale balciurilor de tara, iar tigani si tarani din zona au asistat, uluiti si incantati, la demonstratiile riderilor adolescenti pe rampa de skateboard sau la trambulina pentru sarituri acrobatice cu bicicleta, din zona rezervata sporturilor extreme. Au existat si mici terenuri de baschet, fotbal, volei, dar si o... sala de lectura. Proiectul celor de la "Lecturi urbane" a fost bine primit si la Bestfest: iti alegi o carte, citesti cat vrei din ea, apoi o dai mai departe pe strada, in parc, in autobuz, unui necunoscut care crezi ca o va citi si o va transmite altuia, la randul sau. "Participam la multe evenimente si daruim carti cu indemnul "Citeste si da mai departe".
Mergem pe oriunde cartile sunt binevenite", ne povesteste Cristiana, voluntara a proiectului. "Mi-a placut la Bestfest atmosfera, a fost un eveniment relaxat si linistit, pe timp de zi, agitat si energizant, in timpul noptii, ca o mini-vacanta fara complicatii. Era firesc sa fim acolo, cu "Lecturi Urbane", si sa impartim carti, impresii cu cititorii, si cred ca a fost o initiativa bine venita si bine primita, judecand dupa numarul de volume ramase. M-am bucurat cel mai tare ca s-au adunat oameni pe capitele de fan si au citit cu noi. De fiecare data ma bucur sa vad lumea citind in jurul meu, am senzatia ca obiceiul lecturii se transmite astfel mai departe. De la fiecare editie de "Lecturi Urbane" ne intoarcem cu povesti despre oameni si despre cartile lor favorite, iar ca se mai citeste in Romania e o adevarata victorie".
Una dintre cele mai prietenoase zone ale festivalului a fost spatiul creat de Groove ON: cateva panze asezate deasupra, in cerc, pe pamant calupuri de fan, in care te puteai tolani, lapte cu cacao la bar, plus muzica pusa de un DJ, sau improvizata live, cu bas si instrumente de percutie. Groove ON este un proiect ce foloseste cele mai noi mijloace de comunicare, in special cele on-line, pentru a-si transmite mesajul noncomformist: "Intr-o lume in perpetua schimbare, in care limbajul rigid si stereotipurile societatii blocheaza tot mai mult adevarata comunicare, noi propunem o platforma pentru libera exprimare. Prin arta, caci arta faciliteaza o exprimare fara clisee". Atmosfera relaxata a fost completata de hamacele celor de la Minor Swing, din care cu greu le mai venea sa coboare celor ce prindeau loc, si de cortuletele cu esarfe si bijuterii indiene, rochii si accesorii create de tineri romani.
Nu toate lucrurile au fost bune si frumoase la Bestfest; un astfel de eveniment trebuie pus la punct in detaliu, si au existat si scapari. Cel mai deranjant a fost sunetul foarte puternic, tocmai unul dintre atu-urile Bestfestului din anii precedenti. Spatiul parcului s-a dovedit a fi prea mic pentru tavalugul sonor ce venea dinspre scenele mari, astfel incat nu aveai unde te ascunde, oricat te-ai fi indepartat. Fiecare cort, scena mica, incerca sa compenseze, dand la randul sau muzica la maxim, astfel incat iesea un vacarm teribil de obositor. Bineinteles ca pustanii ce s-au zbantuit toata noaptea sunt de alta parere, dar cand incurajezi spectatorii sa vina cu intreaga familie, trebuie sa iei in seama astfel de lucruri. La fel cum alta gafa a fost programarea duminica seara, pe scena mare, a unei trupe de rap, ale carei expresii vulgare s-au auzit timp de o ora, in tot parcul. La fel, in prima seara, Butterflies In My Stomach, o trupa efervescenta si luminoasa, nu si-a putut face treaba din cauza rafalelor sonore venite de pe scena mare. Partea buna este ca organizatorii si-au asumat deja din greseli si au promis sa si le indrepte la urmatoarea editie.
Skunk Anansie, explozie stelaraRockul nu a fost la putere anul acesta la Bestfest. Genurile noi, bazate pe sonoritati electronice, au avut intaietate. Totusi, de fiecare data cand scena a fost preluata de trupe romanesti de rock, precum Coma, Omul cu sobolani, succesul a fost garantat. M-am bucurat sa vad si ca o formatie ce se apropie de statutul de "clasica", precum Sarmalele Reci, este invitata si foarte bine primita la un festival foarte atent cu tot ce este nou, la moda in lume. Una din marile reusite ale tuturor editiilor Bestfest este aceea ca publicul ce se strange in fata scenei participa, efectiv, la concerte, este activ, entuziast, asta creeaza o atmosfera grozava, care-i face si pe artisti sa ofere ce au mai bun. "Nu-mi vine sa cred ca in 17 ani, de cand existam ca trupa, abia acum ajungem in Romania", a declarat la finalul concertului solista formatiei britanice Skunk Anansie, care a oferit marele eveniment al festivalului, fiind aclamata de mii de spectatori. "Anansie" este un termen provenit din legendele triburilor vest-africane, legate de omul-paianjen, iar Skin, solista formatiei, a parut ca vine direct din basmele cu fiinte jumatate om-jumatate bestie, atat ca aparitie, cat si ca energie scenica. Nu a slabit ritmul nici un minut, nu i-a scapat nici un suspin, nici un gafait in glas, in ciuda maratonului scenic.
Am mai vazut cantareti care sa se urce pe gard si sa dea mana cu publicul, dar unul care sa paseasca pe umerii spectatorilor si sa cante in picioare, din mijlocul multimii, apoi sa se arunce pe bratele lor si sa se lase purtat pana inapoi pe scena iti da frisoane. Printre spectatorii entuziasmati la sfarsitul concertului a fost si Gianina Corondan, fan de cursa lunga al trupei. "Le-am vazut unul din primele videoclipuri la televizor, m-a prins stilul lor indraznet, atipic, felul in care isi transmit mesajul, pe sleau, fara frica, si am inceput sa le caut discul prin magazine. Nu m-a mai entuziasmat vreo alta trupa in halul acesta, mi-am luat toate discurile lor si simt o puternica apropiere de Skin, parca ar fi sora mea de alta culoare. Fiind fan de atata timp, am un sentiment de familiaritate, de parca ne cunoastem bine, suntem prietene, dar nu ne-am mai intalnit demult sa povestim. Anul trecut am mers sa-i vad la Londra, atunci am stat mai departe de scena, acum m-am apropiat, si era cat pe ce sa o ating, cand s-a aruncat in multime. La Londra nu s-a aruncat, cine stie, poate aici s-a simtit mai bine. Asadar, stiam cum canta, dar tot m-a impresionat concertul pana la tremurici, nici nu stiu cum sa-i zic, naucitor, teribil... Toata trupa e grozava, dar ea, sa cante atat de bine tot concertul, cu atata miscare, asta da performanta!".
Fotografiile autorului (3)