Cu cat ne schimba progresul tehnologic viata, simplificand-o in multe privinte, dar si alterand-o in altele, se face tot mai simtita o nostalgie a ceea ce am lasat in urma. Epoci nu neaparat mai bune si in nici un caz mai confortabile, dar care, privite de la distanta, capata o blanda culoare sepia, cu savori si valori decantate. Moda vintage in imbracaminte si decoratiuni interioare, renasterea unor ritualuri si distractii din alte timpuri - baluri, parade, batai cu flori etc. -, din amintiri pastrate indistinct in gena si regasite proustian vin in aerul timpului nostru. Editura "Humanitas" a initiat o colectie ce raspunde acestei tendinte retro, la care palpita atata lume azi. Intitulata chiar Vintage si bazata pe faptul ca scrisul e cel mai bun conservant al zapezilor de odinioara, seria isi propune sa restituie epoci romanesti apuse, asa cum au fost vazute si consemnate de traitori sau trecatori prin ele. Primele aparitii ne indreptatesc sa pariem pe valoarea colectiei si pe interesul ce-l va starni. E vorba de perioada interbelica de la noi vazuta de un aristocrat englez (Sir Sacheverell Sitwell, "Calatorie in Romania"), de viata literara din ultimele decenii ale secolului XIX (celebrele "Amintiri din Junimea" ale lui Jacob Negruzzi) si de cartea pe care v-o recomand azi, grozava ca informatie si foarte placuta la citit datorita talentului de povestitor al autorului. Radu Rosetti (1853-1926) e, din partea mamei, nepotul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, iar tatal, logofatul Raducanu Rosetti, are si el in ascendenta doi domnitori. Pe langa nobletea de stirpe, familia era cultivata si animata de idei moderne. In copilaria fericita de la mosia parinteasca, ii sunt adusi profesori straini cu care deprinde franceza, engleza si germana, precum si gustul studiilor, continuate la Geneva si Paris, pana la moartea tatalui, cand situatia financiara a familiei se deterioreaza si tanarul e nevoit sa revina in Moldova. Obligat de imprejurari, ocupa diferite functii politice, iar dupa caderea guvernului Lascar Catargiu se multumeste cu un post de arhivar si se dedica scrisului. Publica lucrari de istorie si genealogie, doua romane - "Cu palosul" si "Pacatele sulgeriului" -, povestiri si memorialistica. Viabilitatea literara a lui Radu Rosetti se datoreaza celor trei volume de "Amintiri" aparute intre 1922 si 1927, care l-au facut pe E. Lovinescu sa afirme ca ele contin "cea mai pretioasa memorialistica din literatura romana". Primul dintre ele, tiparit acum a treia oara, intr-o editie bine ingrijita, ne face sa-i dam dreptate si lui Neagu Djuvara, care considera in prefata ca "Ce am auzit de la altii" este un monument literar esential pentru intelegerea moravurilor si mentalitatii paturii superioare din Principate in perioada 1790-1840 si a trecerii de la o societate turco-fanariota la ideile si obiceiurile occidentale, incetatenite in a doua jumatate a secolului XIX. Acei "altii" de la care Radu Rosetti a auzit povestiri despre evenimente ce au marcat istoria romaneasca, dar si peripetii de familie, intamplari, evocari, anecdote, barfe de alcov sunt parintii, bunicii, rude in varsta, vecini de mosie si prieteni ai acestora - toate pastrate cu o prodigioasa memorie pana la propria senectute si povestite bine, antrenant si cu farmec. Radu Rosetti pune adesea in scena cu amanunte plastice de decor si costume acele istorii vechi, de dinaintea nasterii lui, cu personaje vizibile si vii, ca un romancier de talent. Sesizeaza in aspecte concrete transformarea economica si sociala a Moldovei prin contactul nemijlocit al boierilor cu strainatatea, ne povesteste cum traiau si petreceau ei la mosii, pe vremea robiei tiganilor, a Eteriei, a Regulamentului Organic, a domniei lui Mihalache Sturza si a Revolutiei de la 1848. Vedem aievea cum s-a trecut de la portul oriental cu islic, giubea si iminei la straiele "nemtesti" si de la conversatia in greceste la cea in frantuzeste, ca intr-un film plin de haz adesea. Recuperate dintr-un timp al cartilor de istorie si eliberate printre noi, figurile marilor boieri, cu grandoarea si decaderea lor, iti devin apropiate si te urmaresc mult timp dupa incheierea lecturii.
Selectia "Formula AS"
Radu Rosetti, "Ce am auzit de la altii. Amintiri", prefata de Neagu Djuvara, Editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), 296 pag.
Cu cat ne schimba progresul tehnologic viata, simplificand-o in multe privinte, dar si alterand-o in altele, se face tot mai simtita o nostalgie a ceea ce am lasat in urma. Epoci nu neaparat mai bune si in nici un caz mai confortabile, dar care, privite de la distanta, capata o blanda culoare sepia, cu savori si valori decantate. Moda vintage in imbracaminte si decoratiuni interioare, renasterea unor ritualuri si distractii din alte timpuri - baluri, parade, batai cu flori etc. -, din amintiri pastrate indistinct in gena si regasite proustian vin in aerul timpului nostru. Editura "Humanitas" a initiat o colectie ce raspunde acestei tendinte retro, la care palpita atata lume azi. Intitulata chiar Vintage si bazata pe faptul ca scrisul e cel mai bun conservant al zapezilor de odinioara, seria isi propune sa restituie epoci romanesti apuse, asa cum au fost vazute si consemnate de traitori sau trecatori prin ele. Primele aparitii ne indreptatesc sa pariem pe valoarea colectiei si pe interesul ce-l va starni. E vorba de perioada interbelica de la noi vazuta de un aristocrat englez (Sir Sacheverell Sitwell, "Calatorie in Romania"), de viata literara din ultimele decenii ale secolului XIX (celebrele "Amintiri din Junimea" ale lui Jacob Negruzzi) si de cartea pe care v-o recomand azi, grozava ca informatie si foarte placuta la citit datorita talentului de povestitor al autorului. Radu Rosetti (1853-1926) e, din partea mamei, nepotul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, iar tatal, logofatul Raducanu Rosetti, are si el in ascendenta doi domnitori. Pe langa nobletea de stirpe, familia era cultivata si animata de idei moderne. In copilaria fericita de la mosia parinteasca, ii sunt adusi profesori straini cu care deprinde franceza, engleza si germana, precum si gustul studiilor, continuate la Geneva si Paris, pana la moartea tatalui, cand situatia financiara a familiei se deterioreaza si tanarul e nevoit sa revina in Moldova. Obligat de imprejurari, ocupa diferite functii politice, iar dupa caderea guvernului Lascar Catargiu se multumeste cu un post de arhivar si se dedica scrisului. Publica lucrari de istorie si genealogie, doua romane - "Cu palosul" si "Pacatele sulgeriului" -, povestiri si memorialistica. Viabilitatea literara a lui Radu Rosetti se datoreaza celor trei volume de "Amintiri" aparute intre 1922 si 1927, care l-au facut pe E. Lovinescu sa afirme ca ele contin "cea mai pretioasa memorialistica din literatura romana". Primul dintre ele, tiparit acum a treia oara, intr-o editie bine ingrijita, ne face sa-i dam dreptate si lui Neagu Djuvara, care considera in prefata ca "Ce am auzit de la altii" este un monument literar esential pentru intelegerea moravurilor si mentalitatii paturii superioare din Principate in perioada 1790-1840 si a trecerii de la o societate turco-fanariota la ideile si obiceiurile occidentale, incetatenite in a doua jumatate a secolului XIX. Acei "altii" de la care Radu Rosetti a auzit povestiri despre evenimente ce au marcat istoria romaneasca, dar si peripetii de familie, intamplari, evocari, anecdote, barfe de alcov sunt parintii, bunicii, rude in varsta, vecini de mosie si prieteni ai acestora - toate pastrate cu o prodigioasa memorie pana la propria senectute si povestite bine, antrenant si cu farmec. Radu Rosetti pune adesea in scena cu amanunte plastice de decor si costume acele istorii vechi, de dinaintea nasterii lui, cu personaje vizibile si vii, ca un romancier de talent. Sesizeaza in aspecte concrete transformarea economica si sociala a Moldovei prin contactul nemijlocit al boierilor cu strainatatea, ne povesteste cum traiau si petreceau ei la mosii, pe vremea robiei tiganilor, a Eteriei, a Regulamentului Organic, a domniei lui Mihalache Sturza si a Revolutiei de la 1848. Vedem aievea cum s-a trecut de la portul oriental cu islic, giubea si iminei la straiele "nemtesti" si de la conversatia in greceste la cea in frantuzeste, ca intr-un film plin de haz adesea. Recuperate dintr-un timp al cartilor de istorie si eliberate printre noi, figurile marilor boieri, cu grandoarea si decaderea lor, iti devin apropiate si te urmaresc mult timp dupa incheierea lecturii.
Cu cat ne schimba progresul tehnologic viata, simplificand-o in multe privinte, dar si alterand-o in altele, se face tot mai simtita o nostalgie a ceea ce am lasat in urma. Epoci nu neaparat mai bune si in nici un caz mai confortabile, dar care, privite de la distanta, capata o blanda culoare sepia, cu savori si valori decantate. Moda vintage in imbracaminte si decoratiuni interioare, renasterea unor ritualuri si distractii din alte timpuri - baluri, parade, batai cu flori etc. -, din amintiri pastrate indistinct in gena si regasite proustian vin in aerul timpului nostru. Editura "Humanitas" a initiat o colectie ce raspunde acestei tendinte retro, la care palpita atata lume azi. Intitulata chiar Vintage si bazata pe faptul ca scrisul e cel mai bun conservant al zapezilor de odinioara, seria isi propune sa restituie epoci romanesti apuse, asa cum au fost vazute si consemnate de traitori sau trecatori prin ele. Primele aparitii ne indreptatesc sa pariem pe valoarea colectiei si pe interesul ce-l va starni. E vorba de perioada interbelica de la noi vazuta de un aristocrat englez (Sir Sacheverell Sitwell, "Calatorie in Romania"), de viata literara din ultimele decenii ale secolului XIX (celebrele "Amintiri din Junimea" ale lui Jacob Negruzzi) si de cartea pe care v-o recomand azi, grozava ca informatie si foarte placuta la citit datorita talentului de povestitor al autorului. Radu Rosetti (1853-1926) e, din partea mamei, nepotul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, iar tatal, logofatul Raducanu Rosetti, are si el in ascendenta doi domnitori. Pe langa nobletea de stirpe, familia era cultivata si animata de idei moderne. In copilaria fericita de la mosia parinteasca, ii sunt adusi profesori straini cu care deprinde franceza, engleza si germana, precum si gustul studiilor, continuate la Geneva si Paris, pana la moartea tatalui, cand situatia financiara a familiei se deterioreaza si tanarul e nevoit sa revina in Moldova. Obligat de imprejurari, ocupa diferite functii politice, iar dupa caderea guvernului Lascar Catargiu se multumeste cu un post de arhivar si se dedica scrisului. Publica lucrari de istorie si genealogie, doua romane - "Cu palosul" si "Pacatele sulgeriului" -, povestiri si memorialistica. Viabilitatea literara a lui Radu Rosetti se datoreaza celor trei volume de "Amintiri" aparute intre 1922 si 1927, care l-au facut pe E. Lovinescu sa afirme ca ele contin "cea mai pretioasa memorialistica din literatura romana". Primul dintre ele, tiparit acum a treia oara, intr-o editie bine ingrijita, ne face sa-i dam dreptate si lui Neagu Djuvara, care considera in prefata ca "Ce am auzit de la altii" este un monument literar esential pentru intelegerea moravurilor si mentalitatii paturii superioare din Principate in perioada 1790-1840 si a trecerii de la o societate turco-fanariota la ideile si obiceiurile occidentale, incetatenite in a doua jumatate a secolului XIX. Acei "altii" de la care Radu Rosetti a auzit povestiri despre evenimente ce au marcat istoria romaneasca, dar si peripetii de familie, intamplari, evocari, anecdote, barfe de alcov sunt parintii, bunicii, rude in varsta, vecini de mosie si prieteni ai acestora - toate pastrate cu o prodigioasa memorie pana la propria senectute si povestite bine, antrenant si cu farmec. Radu Rosetti pune adesea in scena cu amanunte plastice de decor si costume acele istorii vechi, de dinaintea nasterii lui, cu personaje vizibile si vii, ca un romancier de talent. Sesizeaza in aspecte concrete transformarea economica si sociala a Moldovei prin contactul nemijlocit al boierilor cu strainatatea, ne povesteste cum traiau si petreceau ei la mosii, pe vremea robiei tiganilor, a Eteriei, a Regulamentului Organic, a domniei lui Mihalache Sturza si a Revolutiei de la 1848. Vedem aievea cum s-a trecut de la portul oriental cu islic, giubea si iminei la straiele "nemtesti" si de la conversatia in greceste la cea in frantuzeste, ca intr-un film plin de haz adesea. Recuperate dintr-un timp al cartilor de istorie si eliberate printre noi, figurile marilor boieri, cu grandoarea si decaderea lor, iti devin apropiate si te urmaresc mult timp dupa incheierea lecturii.
Alte articole din acest numar
- Taine ale ortodoxiei - Sfinte femei imbracate in straie barbatesti
- Puterea rugaciunii
- Despre poezie, in plina vara
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
