Fantomele iredentiste ale Estului

1. In desele deplasari pe teren ale revistei "Formula AS", constatam cu surpriza si satisfactie, ca opinia publica romaneasca e tot mai independenta de focarele ideologice de la centru: televiziunile particulare si o parte a presei din Bucuresti. Ratingul lor inca mare, nu corespunde unor convingeri politice, ci dispozitiei populare pentru barfa si circ. Schimbul de misive dintre Vantu si Ghita confirma, de altfel, acest adevar: patronii "Realitatii TV" sunt ingrijorati de scaderea audientei postului, la nivel national. In calitatea dvs. de director al departamentului Stiri de la TVR, aveti semne ca opinia publica romaneasca incepe sa judece cu propriul cap?

- Cel mai sigur semn ca opinia publica a iesit dintr-o dependenta relativa fata de televiziunile de stiri este evolutia audientei, care este defavorabila televiziunilor "de stiri" si indica o crestere de popularitate a jurnalelor serioase. Nici macar circul penibil orchestrat in jurul subiectelor "Moni si Iri" sau "Oana si Pepe" nu a adus audienta, desi se predica pe toate drumurile ca aceste subiecte "fac rating". Acest lucru poate fi adevarat pentru televiziunile tabloide, dar publicul unei televiziuni de stiri este altul. Nu poti sa-ti mentii credibilitatea fiind tabloid dupa amiaza si apoi incercand sa te transformi, seara, intr-o televiziune care dezbate probleme serioase, pentru ca publicul sesiseaza incoerenta si o penalizeaza. De fapt, politicienii opozitiei, in frunte cu Victor Ponta, care este vedeta postului RTV (Crin Antonescu a ales Antena3), ar trebui sa protesteze fata de un astfel de tratament, care le reduce valoarea "de piata".
Nu stiu care sunt resorturile ascunse ale conflictului Vantu-Ghita; poate ca este unul real sau poate ca este doar o inscenare, menita sa convinga publicul ca managerul este independent de patronul cu reputatie cam dubioasa si sa convinga guvernul ca Sebi Ghita nu trebuie sa-si piarda banoasele contracte cu statul, pe care Realitatea TV il besteleste din oficiu, cu sau fara motiv, dar de pe urma caruia a trait bine, cand ii acorda rambursari de TVA si cand RTV "amana" plata taxelor si impozitelor. Indiferent care ar fi insa natura conflictului SOV-Ghita, circul mediatic nu face bine reputatiei postului, ceea ce orice manager adevarat - nu unul dependent de favoruri politice, ca Sebastian Ghita - ar trebui sa stie. De fapt, intregul scandal este pe cale sa se transforme intr-o telenovela proasta.
Este cu atat mai regretabil ca, in toiul acestui scandal de mahala, si presedintele, si premierul, au gasit cu cale sa se afiseze la Realitatea TV, legitimand practic acest post, cu patron si cu manager cu tot. Este mai greu sa strigi la mogul ca nu e corect, dupa ce ti-a oferit spatiu de emisie si tu ai acceptat. Este adevarat, pe de alta parte, ca aproape intregul PDL este obsedat sa apara la Realitatea si la Antene, desi tratamentul care i se aplica este contrar normelor CNA, care prevad o participare egala la dezbateri a puterii si a opozitiei. Cele cateva voci rationale din partid care au pledat pentru distantare fata de "televiziunile de stiri" au fost acoperite de corul celor care-si fac iluzii in privinta capacitatii lor de a face fata unei organizatii ostile, pe propriul ei teren. In aceasta consta, de fapt, adevarata putere a mogulilor : in dependenta pe care le-a indus-o politicienilor puterii de emisiunile lor. Ce sa-i faci? Cum e turcul, si pistolul, sau, mai aproape de subiectul nostru, cum sunt televiziunile, asa sunt si politicienii.

2. Victor Orban, premierul ungar, a modificat Constitutia, in ciuda protestelor opozitiei si ale mediilor politice internationale, acordandu-si lui si partidului sau puteri absolute. O tara vecina, cu un statut dictatorial asa de accentuat, credeti ca va pune probleme mai mari decat pana acum Romaniei?

- Nu cred ca ar trebui sa vorbim de statut dictatorial, chiar daca noua Constitutie a Ungariei a conferit puteri sporite actualului partid de guvernamant, Fidesz. Nici saptamanalul britanic The Economist nu o face, desi critica actuala lege fundamentala a vecinilor nostri de la vest. Nu este vorba de dictatura, pentru ca sistemul politic democratic nu este anulat, ci este vorba de impunerea viziunii Fidesz intregii natiuni, fara consultarea opozitiei si a societatii civile. Majoritatea criticilor formulate pe plan european vin dinspre stanga si vizeaza intoleranta fata de minoritatile sexuale si referirile la crestinism, ca valoare fundamentala si unificatoare a natiunii ungare. Luat in serios, crestinismul nu are cum sa duca la dictatura, dar oamenii - mai ales oamenii politici - au stiut sa-i denatureze esenta de-a lungul secolelor. Totodata, nu putem fi deranjati de scoaterea traficului de persoane in afara legii, iar limitarea puterilor Curtii Constitutionale se dovedeste dezirabila si in Romania. Daca, asa cum prevede Constitutia Ungariei, aceasta instanta nu ar fi avut dreptul sa se pronunte asupra bugetului si taxelor, nu s-ar fi ajuns poate la acele decizii aberante, care desfiinteaza toate pensiile speciale (corect), in afara celor acordate magistratilor (incorect).
Putem fi de acord cu The Economist ca noua Constitutie ungara este un amestec de istorie si modernitate, care franeaza integrarea reala a tarii in UE, punand valorile europene pe un plan secundar. Este un pas inapoi, nu un pas inainte, cu accente de primitivism politic. Am fi preferat sa nu existe asemenea surse de inspiratie in apropierea noastra. Cel mai grav insa este ca noua Constitutie prevede responsabilitatea statului ungar fata de soarta maghiarilor de pretutindeni, ceea ce contravine principiului neamestecului in treburile interne ale altor state. Aici avem o problema mai grava, pentru ca Fidesz a deschis poarta interventiei directe in problemele judetelor secuiesti, care sunt deja atacate de virusul autonomiei, si ce poate fi mai convenabil unui guvern confruntat cu o criza economica, decat o diversiune nationalista, care indreapta energiile natiunii catre "problemele" maghiarilor din afara granitelor. Pana acum puteam spune ca accentele iredentiste stridente care umbreau ziua de 15 martie erau excesele unor minti infierbantate, acum, insa, ele sunt incurajate de Constitutia Ungariei. Comisia Europeana ar trebui sa reactioneze, dar nu o face, iar guvernul roman nu ar trebui nici el sa taca. Probabil ca nu spune nimic, pentru a-si pastra dreptul de a ajuta actuala putere din Republica Moldova si a contracara acuzatiile comunistilor de peste Prut, care ne descriu ca pe o putere imperialista, cum o facea si Stalin. Este adevarat ca problema ar trebui rezolvata de UE, nu de guvernul de la Bucuresti, dar UE nu da semne ca ar putea sau ca ar vrea sa se implice. Fantomele iredentiste ale Estului sunt, se pare, o realitate pe care UE prefera sa o ignore, pentru ca nu o intelege.