Incep prin a va multumi ca existati. Este singurul ziar din Romania pe care il mai citesc si care isi mai pastreaza verticalitatea. Am citit si alte ziare on-line, dar ura jurnalistilor si vocabularul celor ce scriu, fie ei cititori sau scriitori, m-au facut sa ma opresc a mai deschide pagina lor de internet.
Ceea ce iubesc la "Formula AS" este vocabularul decent si diversitatea domeniilor despre care scrieti. De la "Formula AS", sau mai bine zis de la cititorii dvs., am primit atat ajutor spiritual, cat si medical, si pentru asta, va multumesc din suflet.
Cu ceva timp in urma, am scris despre rugaciunile catre Sfantul Nectarie si minunea intamplata cu fratele meu. Datorita Sfantului Nectarie, fratele meu s-a lasat de baut, de mai bine de un an si jumatate. Intre timp, s-a lasat si de fumat si de cafea. Este un tata de familie cum nu s-a mai pomenit, un sot bun si un fiu extraordinar. Stiu ca este ajutat in lupta lui impotriva ispitelor de catre Maica Sfanta, Sfantul Ierarh Nectarie si Sfantul Mare Mucenic Mina, care se roaga pentru el, si stiu ca numai datorita rugaciunilor lor la Sfanta Treime rezista el ispitelor de fiecare zi. Ca sa poti lupta impotriva raului, iti trebuie sustinere din partea celor cu care ai contact. Ajutorul oamenilor este insa putin, aproape inexistent. Singurul sprijin ne vine de Sus.
Nu stiu cand o sa ajung sa merg in Grecia, la moastele sfantului, dar una din promisiunile pe care incerc sa le tin este aceea de a scrie si de a povesti oamenilor despre minunile lui.
Minuni s-au intamplat cu noi, toti, nu numai cu fratele meu, ci si cu mine, cu sotul meu, si le-am vazut in fiecare zi. Faptul ca avem de lucru, ca ne-am cumparat o casa cu un pret rezonabil, cand preturile au explodat, toate astea sunt minuni dumnezeiesti. De multe ori, cand am cerut ajutorul, am crezut ca rezolvarea va fi cum ma gandeam eu, dar s-a intamplat in alt fel, si dupa un timp, mi-am dat seama ca rezolvarea Celui De Sus este mult mai buna.
Am inteles ca daca ceri ceva anume Dumnezeu iti da, dar iti da cum vrea El.
Am invatat sa cer putere de a trece peste toate, intelepciunea de a judeca lucrurile in mod corect, si sa fiu intarita in credinta. Am simtit ajutorul in fiecare zi.
Este foarte greu sa astern pe hartie tot ceea ce simt si traiesc, mai ales ca pana in urma cu cativa ani, nici nu voiam sa aud de Biserica si de rugaciune, dar in 2003, dupa 10 luni de la nastere, mi-a murit primul copil, o fetita care s-a nascut cu o boala genetica. Verdictul l-am primit cu cateva luni inainte de a muri. In acea perioada, mi-am adus aminte, si asta numai partial, de tot ceea ce am gresit in viata, si in loc sa ma supar pe Dumnezeu ca mi-a luat fetita, m-am suparat pe mine. Asa am inceput sa ma rog, ca sa prind putere de a face fata fiecarei zile ce a urmat. Un mare ajutor l-am avut din partea adevaratilor prieteni, pentru ca unii s-au retras, dar asa am ramas cu cei buni si de nadejde.
Moartea Juliei mele m-a desteptat si m-a facut sa imi doresc sa o reintalnesc cand o sa fie ceasul. Asta ma face sa incerc sa fiu mai buna, mai iertatoare, mai smerita. Nu stiu daca reusesc. Asta numai Dumnezeu stie. Este greu sa intorci "celalalt obraz" intotdeauna, dar daca o data incepi si gandirea este pozitiva, totul merge mai usor.
Inchei prin a multumi inca o data Sfantului Nectarie si celorlalti Sfinti, care se roaga pentru noi, si dvs., ca existati, si tipariti mesajele noastre.
Cu drag,
FELICIA KOVACS - Suedia