"Marii geologi romani s-ar scula din mormant, la gandul ca inegalabila cetate geologica si a latinitatii romanilor de la Rosia Montana ar putea fi distrusa de avarismul, incultura si interesul unor arendasi"
Duminica, 6 februarie, Rosia Montana (Alburnus Maior) a implinit 1880 de ani de la prima atestare documentara, consemnata de una dintre cele 25 de tablite cerate recuperate din galeriile romane (Tablita XVIII). O serie de organizatii ale societatii civile au marcat cum se cuvine aceasta importanta zi. Fundatia Eco-Civica si alte cinci asociatii au organizat in Capitala un mars, la care au luat parte peste 300 de persoane. Traseul autorizat al marsului a cuprins Piata Universitatii si Piata Victoriei, cu depuneri de coroane inchinate eroilor Revolutiei din 1989, si s-a oprit la Muzeul Taranului Roman (MTR). Muzeul a gazduit "Ziua Rosiei Montane", un eveniment organizat de catre asociatiile "Bucuresti" si "Alburnus Maior" simultan in 15 orase din Romania. Au fost difuzate filme ("Alethea" si "Noul Eldorado") si a fost prezentata o analiza a asociatiei studentesti "Dacia", privind patrimoniul Rosiei Montane. Seara s-a incheiat cu doua concerte: "The dAdA" si "Partizan". Mai multe informatii pe blogul http://LuptaPentru RosiaMontana.wordpress.com. La randul ei, pentru a marca evenimentul, revista "Formula AS" ofera cititorilor sai un interviu cu profesorul clujean Ioan Marza. Prestigios geolog, domnul Marza cunoaste zacamantul auro-argentifer de la Rosia Montana de peste 50 de ani; a publicat studii referitoare la metalele existente in acest zacamant, conducand totodata si lucrari de doctorat pe aceasta tema.
"Pe langa aur si argint, ca metale principale, Apusenii contin, ca elemente minore, telur, wolfram, arseniu, germaniu, seleniu, molibden, galiu"
- Rosia Montana a implinit 1880 de ani, varsta care confera acestui sit o aura legendara. Ce spun tablitele cerate descoperite la Rosia, domnule profesor?
- Tablitele cerate sunt unele dintre cele mai pretioase izvoare scrise referitoare la originea latina a poporului roman. Din 50 descoperite, doar 25 au putut fi recuperate, fiind datate din anii 131-167 d.Hr. Ele sunt contracte si alte acte de natura juridica, specifice primelor secole din era crestina pe teritoriul greco-roman, si apartineau unor proprietari de mine, mineri, comercianti aurari, arendasi etc. Intre acestea, Tablita XVIII (conform numerotarii lor), datata pe 6 februarie 131 d.Hr. si descoperita in galeria Ohaba-Sf. Simion din masivul Carnic, este pana acum primul document ce atesta existenta localitatii Alburnus Maior. Din pacate, Rosia Montana, aflata la 1880 de ani de la prima atestare documentara, se confrunta cu problema supravietuirii sale, in loc sa se poata bucura de remarcabilul eveniment aniversar.
"Se pare ca Patrulaterul aurifer ar fi fost concesionat de stat, pe o suma derizorie"
- S-a vorbit, adesea, in presa despre patrulaterul aurifer. Ce reprezinta el? Ce metale rare contine, pe langa aur si argint?
- Patrulaterul aurifer are o suprafata de aproximativ 2500 kilometri patrati, in cadrul Muntilor Metaliferi - o unitate muntoasa apreciabila, sub aspectul trecutului minier aurifer. Situat la Nord de Deva si cuprins intre Mures si Aries, uneste localitatile Baia de Aries, Zlatna, Sacaramb, Tebea. Pe langa aur si argint, ca metale principale, Apusenii contin, ca elemente minore, telur, wolfram, arseniu, germaniu, seleniu, molibden, galiu etc. In Patrulaterul aurifer se afla localitati si toponime ale caror denumiri sunt aparent obscure, dar cu trecut istoric-minier stralucit: Baita, Podul Ionului, Valea Dosului, Hondol, Hartagani, Stanija, Trampoiele s.a. Ele au in geologie acelasi ecou rasunator precum Baia, Podul Inalt, Valea Alba, Codrii Cosminului, in istoria romanilor. Se pare ca Patrulaterul aurifer ar fi fost concesionat de stat, pe o suma derizorie, pe 20 de ani. Nu cunosc daca este asa, dar stiu ca, in ultimii 20 de ani, in neo-democratia romaneasca, "vanzatorii" numiti de guverne au targuit bunurile statului, contractandu-le celor "mai de incredere" societati si persoane - fapt fara consecinte sub aspectul raspunderii personale.
"Nici o relicva a stramosilor nostri nu este atat de grandioasa cum sunt exploatarile aurifere din Dacia"
- Intr-o scrisoare deschisa, publicata in ziarul Faclia de Cluj si adresata Presedintelui Romaniei (din pacate, ramasa fara raspuns), am numit, intr-adevar, Rosia Montana "Panteonul istoriei neamului romanesc", pentru ca este un monument national, un "templu" consacrat al originii si istoriei romanilor. Am scris urmatoarele: "Originea stramoseasca pe care o afisam, si in mod firesc, ne mandrim cu ea, nu se distruge, nu are pret in nici o tranzactie comerciala; de aceea, trecutul, prezentul, dar si viitorul ne impun a respecta cu sfintenie si a elimina din orice calcule distrugerea Rosiei Montane". Permiteti-mi sa actualizez opinia unui mare inaintas al geologiei romanesti, profesorul universitar de mineralogie Victor Stanciu: "Nici o relicva a stramosilor nostri nu este atat de grandioasa cum sunt exploatarile aurifere din Dacia". De altfel, marii geologi romani, a caror activitate practica de geologie s-a desfasurat ani in sir la Rosia Montana (N. Petrulian, V. Lucca, T.P. Ghitulescu, M. Socolescu etc.), s-ar scula din mormant la gandul ca inegalabila cetate geologica si a latinitatii romanilor de la Rosia ar putea fi distrusa de avarismul, incultura si interesul unor arendasi. Am ferma convingere ca nici o tara din Europa nu si-ar decima un asemenea monument, daca l-ar avea. Romanii, in calitate de autohtoni ai pamanturilor locuite, au privilegiul de-a avea daltuite in piatra (Rosia Montana, galeria Treptele Romane de langa Brad, carierele dacice de la Sangiorgiu/Strei) sau zidite cu piatra (cetatile dacice din Muntii Orastiei, cetatea lui Gelu de la Dabaca etc.) argumentele indubitabile ale perenitatii si originii lor. Alburnus Maior este ultimul Panteon al istoriei poporului roman, dintre putinele pe care le avem, la care ar trebui sa renuntam.
"Rosia Montana trebuie descarcata de sarcina miniera, nu de cea istorica, si orientata spre un viitor Parc National Rosia Montana"
- De ce ar trebui Rosia Montana sa fie descarcata de "sarcina miniera", nu de "sarcina istorica", asa cum ati afirmat de curand?
- "Sarcina istorica" a Rosiei Montane, adica valoarea geoarheologica si etnografica, este indiscutabil superioara "sarcinii mineresti", adica valorii economico-miniere. Rosia Montana trebuie, ca urmare, descarcata de sarcina miniera, nu de cea istorica, si orientata spre un viitor Parc National Rosia Montana, spre turismul international modern organizat, incepand cu refacerea localitatii in stilul propriu anilor sai de glorie, cu steampuri de zdrobit si prelucrat minereu aurifer, cu auxiliarele acestora, inclusiv cu puncte de cautare la saitroc a aurului aluvionar, retinandu-se aura de dinainte de nationalizare (1948), aducatoare de venituri pentru localnici si stat.
- Aurul din Muntii Apuseni se exploateaza de peste 2000 de ani si, cu toate acestea, populatia locala a continuat sa traiasca in saracie. Ar fi altfel acum?
- Intr-adevar, a pune astazi stampila cu "bun de exploatare" ar fi o mare eroare istorica, deoarece aurul nu a adus niciodata bogatie localnicilor. Desi zacamintele de aur din Muntii Metaliferi - cea mai aurifera zona a Europei - au constituit sursa unor uriase cantitati de metal pretios, populatia Apusenilor a continuat sa traiasca in saracie, motii cautandu-si sansa existentei familiilor lor prin tara, comercializand si reparand ciubere, donite, tulnice etc. S-ar intampla oare un miracol economic printr-o viitoare exploatare distrugatoare la Rosia Montana? In mod cert, nu! Totul s-ar rezuma, sub aspect economic, la un simplu foc de paie. Falnicele "Cetati romane" de la Rosia au fost distruse partial de comunisti, in goana lui Ceausescu dupa aur. A cunoscut prin aceasta poporul roman un reviriment economic oarecare? Nu a cunoscut, dupa cum bine stim. De buna seama, nu ar cunoaste nici de aceasta data. Si atunci, de ce si pentru cine sa distrugem cel mai maiestuos monument al latinitatii poporului roman si al latinitatii in ansamblu, care ne-a stat straja de peste 2000 de ani ?! Sa ne trezim! Sa nu traim cu iluzii!
- Cine poarta principala vina pentru amenintarile care planeaza astazi asupra Rosiei Montane?
- Autoritatile romane din ultimii 15 ani, care n-au deschis ochii la timp si au instrainat prin concesionare, in mod impardonabil, un bun national de patrimoniu ce se impunea a fi conservat. Se fac vinovati in mod special guvernantii actuali care, mimand ca nu stiu si nu vad, inchid ochii, fiind tentati sa acorde unda verde distrugerii valorilor nationale de la Rosia. Asemenea semnaturi, puse pe eventualul acord de deschidere a proiectului RMGC, se impune a fi acordate cu raspundere proprie, in fata intregului popor, pentru toate urmarile si daunele ce vor surveni.
- Circula pe internet o analiza aparent stiintifica, potrivit careia, la Rosia Montana, ar fi cantitati uriase de "wolfram pur". Exista aceste bogatii, domnule profesor?
- Prezenta wolframului ca element minor, fara importanta economica, asociat mineralizatiei auro-argentifere de la Rosia Montana, a fost cunoscuta de mult timp, desi mineralizatiile de wolfram (scheelit, wolframit) nu fac "casa buna" cu cele auro-argentifere. Concentratiile de wolfram (wolframit) impun conditii termodinamice superioare celor care au generat mineralizatia de aur si argint. Inseamna ca, sub raport metalogenetic, nu ar exista o compatibilitate intre zacamintele auro-argentifere si cele wolframice, care reclama conditii de temperatura foarte ridicata - ceea ce nu se cunoaste in nici un zacamant aurifer din Muntii Apuseni. De asemenea, o faza mineralogena wolframica, pre-aurifera sau post-aurifera, nu s-a semnalat. Cu toate acestea, analizele chimice efectuate de-a lungul timpului asupra concentratelor de pirit aurifer au indicat constant wolfram. Dar nici pe departe in cantitatile postate pe internet. Gura lumii vorbeste: unii, in totala necunostinta de cauza, altii, probabil in scop comercial/publicitar, pentru a atrage investitori. Oricum, expresia "wolfram pur, de cea mai buna calitate", pretins a exista la Rosia Montana, se afla in afara oricarei cunostinte geologice elementare si nu poate proveni de la un specialist cat de cat, nu poate fi luata in seama. Fabulatii de ordin geologic se emit de catre "geologi amatori si vantura lume", mai ales in legatura cu existenta unor zacaminte valoroase: aur, uraniu si altele. Referitor la Rosia, a circulat si inca "se mai poarta" povestea cu un fabulos zacamant de uraniu! Retinem ca, in trecut, s-au urmarit periodic, in cadrul acestui zacamant auro-argentifer, emanatiile de toriu, element specific concentratiilor de uraniu, dar nu s-au certificat decat cantitati nesemnificative.
"Ministrului Mediului i se cere o anumita politica din partea UDMR, un jolly-joker in guvernarea Romaniei ultimilor 20 de ani"
- Ministrul Mediului spune ca este edificat asupra Rosiei Montane si abia asteapta sa aprobe proiectul. Cum a putut acest domn sa-si dea seama atat de repede despre un proiect atat de complex?
- Domnul Borbely, de buna seama, are o opinie personala, insa domniei sale i se cere o anumita atitudine din partea UDMR (un jolly-joker in guvernarea Romaniei ultimilor 20 de ani). O pozitie "ferm aliniata" ii pretinde si guvernul din care face parte, alaturi de care sunt, indubitabil, alte forte, externe, care incearca sa-i dirijeze semnatura. In contextul acestui "csardas" politic la nivel inalt, umilitor pentru tara, noi, oamenii de rand si de buna credinta din Romania, indiferent ce limba ne place sa vorbim, ii solicitam domnului ministru al Mediului sa dea o solutie onoranta, in interesul intregului popor roman pe care-l reprezinta, si nu a nimanui altcuiva, indiferent dincotro ar bate vantul! Domnia sa trebuie sa tina seama ca Rosia Montana este un veritabil compendiu istoric bimilenar, inscris in stanca aurifera cu dalta si ciocanul, de daci si de romani. Acest compendiu nu este consemnat numai in limba romana, ci si in limbile germana (Rotseifen/ Rotbav, Flanken, Gruber) si maghiara (Verespatak, Miskolc, Belhazi, Rakossy, arpad), ilustrand, astfel, crampeie de istorie europeana. Intreg acest compendiu istoric bimilenar se impune a fi conservat intre marile valori de patrimoniu UNESCO.
Profesorului Ioan Marza ii puteti scrie la e-mail: ioanmarza@personal.ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
