Toamna deplina, toamna taraneasca la "Ferma ecologica Topa", de langa Sighisoara. Sub soarele bland, turmele pun stapanire pe miristi, in timp ce paioaga coapta de pe dealuri fosneste adormitor. Sub plase verzi, din material special, randuri de legume, ardei si salate, isi gasesc adapost de noapte contra inghetului. Uscatoarele de plante medicinale zumzaie abia perceptibil sub curentii de aer cald de la amiaza, iar pasarile curtii, in buna pace cu vrabiile si cotofenele, isi striga fericite indestularea. Fuioare de fum cald mangaie zarea. Casele satului sunt mari, vechi si frumoase, fiecare cu o cruce pe fatada. Semnul romanesc al dainuirii si credintei. Cat cuprinzi cu privirea, pana la poalele dealurilor, barbati tineri descarca gunoi de grajd din remorci. Pat cald, pentru pamantul curat, cu certificat biologic.
Ferma ecologica Topa le apartine sotilor Tincuta si Dan Cismas. Acum, la mijloc de toamna, in gospodaria lor s-a tinut intalnirea anuala a Asociatiei "Eco Ruralis", la care au luat parte mai bine de 30 de tarani din diverse colturi ale tarii. Tarani romani, dar si... straini. Fondata la Cluj-Napoca, de catre un grup de tineri, in frunte cu americanul Douglas Knight si cu morarita si crescatoarea de capre Luisza Boldiszar din Hosman, Sibiu, Asociatia "Eco Ruralis" este singura cu acest profil din tara, fiind orientata spre promovarea micilor tarani ecologici si traditionali, precum si a practicilor sanatoase din mica agricultura. Alegerea satului Topa pentru cea de-a doua intalnire anuala nu a fost intamplatoare; ferma ecologica din acest sat este vestita pentru ospitalitate si pentru puritatea certificata a intregii productii.
"Dati subventiile taranilor, nu bosilor!"
Condusa de Ramona Duminicioiu, voluntara a asociatiei, recenta intalnire de la Topa a pus accentul pe situatia actuala a micilor gospodarii taranesti, a noii politici agricole comune a UE, a semintelor traditionale si a organismelor modificate genetic. S-au scos in evidenta problemele cu care se confrunta fermierii mici, in contextul social, economic si politic actual. S-a vorbit despre lipsa transparentei si a sprijinului autoritatilor romanesti, despre lipsa informatiei si a accesului la fonduri pentru proiecte agricole organice, ca si despre masurile si politicile care favorizeaza producatorii de substante chimice si agricultura industrializata. Practic, statul roman nu are o politica de favorizare a semintelor traditionale, a taranilor, in schimb, se arata favorabil organismelor modificate genetic (OMG) si marilor producatori agricoli industriali.
"Cerem sa se plafoneze subventiile fermelor mari la 800.000 de euro"
In raportul prezentat adunarii, fermierul Dan Cismas pune accentul pe necesitatea reformarii Politicii Agricole Comune (PAC), in sensul orientarii ei spre agricultura taraneasca traditionala si ecologica. Lupta taranilor trebuie sa fie impotriva WTO (Organizatia Mondiala a Comertului), dar aceasta lupta nu se poate duce decat impreuna cu toti taranii lumii, de aceea perspectiva intrarii "Eco Ruralis" in componenta organizatiei "Via Campesina" este extrem de importanta si mult asteptata.
"Platiti celor care au vaci astazi, nu celor care au avut ieri!"
"Daca tot suntem saraci, atunci macar sa fim curati"
Sotii Sara si Douglas McFarlane din Scotia s-au stabilit in Romania la Huedin. Ei sunt mici tarani si activisti de mediu si produc legume ecologice. Au trei case traditionale pe care le renoveaza.
Si pe Valea Hartibaciului (Sibiu) sunt lucruri demne de consemnat, in privinta agriculturii taranesti. Ilarion Barsan din Agnita este si presedinte al "Grupului de Actiune Locala" Valea Hartibaciului (www.gal-mh.eu) si editeaza revista locala "Gazeta Hartibaciului" (http://www.gal-mh.eu/gazeta.html). O realizare importanta este "Microregiunea taraneasca Hartibaciu", al carei slogan suna astfel: "Daca tot suntem saraci, atunci macar sa fim curati". La curentul ecologist nascut din stradania lui Ilarion s-au asociat si familii de tigani din zona. Pentru prima data, acestia muncesc pamantul si isi intemeiaza gospodarii taranesti, devenind potentiali candidati la intrarea in "Eco Ruralis".
Vecinul lor, Vlad Dumitru din Prundul Bargaului, are o gospodarie asemanatoare, in care produce de toate, pentru consum propriu. Membri "Eco Ruralis" sunt si familia Chisciuc din Sulita, Suceava, care impartasesc participantilor din experienta lor de gradinari de semisubzistenta: produc, partial pentru vanzare, zacusca, muraturi si dulceturi. Nemultumirea tuturor este ca asociatia are inca prea putini membri, circa o suta. Ramona Duminicioiu recunoaste ca nu exista o strategie de extindere, dar nici nu poate fi vorba sa atragi toata taranimea in "Eco Ruralis". Deocamdata, asociatia sta la dispozitia oricarui taran autentic cu informatii privind subventiile, consiliere juridica, interventii la autoritati etc. Sfatul dat din suflet celor interesati este: "Pastrati semintele locale". Semintele sunt mai mult decat o marfa; reprezinta identitatea culturala a taranilor si sufletul societatii agricole din diferite regiuni. Semintele sunt un alt nume al taranilor.
Fotografii de Attila Szocs
Mai multe informatii despre Eco Ruralis la: www.ecoruralis.ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
19.12.2010, 09:06Mihaela Walter
Sunt profund miscata de activitatea acestor oameni minunati, straini si romani, dupa parerea mea, aceasta este de fapt si cea mai buna solutie de salvare economica a Romaniei! Sa-i ajute Dumnezeu pe toti acesti oameni cu suflet de roman adevarat, sa reuseasca sa duca mai departe aceasta lucrare extraordinara!