Dupa douazeci de ani

Cu fascinatia criminalului pentru locul faptei, comunistul Ion Iliescu revine in actualitate de doua ori pe an.

In decembrie, pentru a ne explica cum l-a emanat revolutia si pentru a justifica tiranicidul pentru eliminarea celui care a intinat socialismul stiintific, si in iunie, pentru a fabula despre "actul civic" al hoardelor de mineri, condusi de securisti, care au devastat Bucurestiul in vara anului 1990. Anul acesta a si exagerat, iesind pe piata cu cartea "Dupa 20 de ani - 1989, an de cotitura in istoria nationala si in viata internationala". Si exact acum 20 de ani, Bucurestiul a fost scena atrocitatilor puse la cale de statul roman impotriva propriilor cetateni. Minerii au batut, au arestat, au violat si au jefuit studenti, profesori, opozanti politici, tigani, simpli trecatori. Bilantul: 756 de raniti, 6 morti, peste 1.300 de bucuresteni batuti si retinuti abuziv. Dupa ani de anchete, a fost gasit un singur vinovat, Miron Cozma. Ion Iliescu, marele profitor al mineriadei, a fost pus la adapost. Justitia e nu numai legata la ochi, dar e si surda. N-a reusit sa asculte si sa inteleaga discursurile prin care Ion Iliescu instiga la violenta. Primul discurs a fost rostit in dimineata zilei de 14 iunie, in Piata Victoriei, la venirea minerilor.
"Stimati mineri, ma adresez dvs. de aceasta data, multumindu-va pentru raspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care si de asta data l-ati dat la chemarea noastra. Delegatia de mineri in frunte cu domnul Cozma se va deplasa spre Piata Universitatii pe care vrem s-o reocupati dvs. Asa cum ati vazut, de asta data avem de a face cu elemente de-a dreptul fasciste. Grupuri organizate de elemente incitate, multe din ele drogate".
Al doilea discurs a fost rostit de Ion Iliescu, in 15 iunie 1990, in Pavilionul Expozitional.
"Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. (...) Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei "16-21 Decembrie", depozite de bate si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sunt arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. Cum se poate motiva, in sediul unui partid politic, in sediul unor asociatii declarate apolitice, prezenta unor asemenea depozite de sticle incendiare, de munitii, de droguri si arme de tot felul, arme de agresiune? (...) Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlalti lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci, va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile. (...) Stim ca avem in dumneavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela!"
Ion Iliescu n-a probat acuzatiile din acest discurs. Dar a dezvaluit dedesubturile obscure ale stihiei mineresti indreptate asupra opozitiei anticomuniste. Si a recunoscut ca prin chemarea minerilor a instigat la violenta, la omor calificat, la omor deosebit de grav. In orice stat de drept astfel de fapte ar fi fost pedepsite exemplar. Nu si in Romania, tara care a condamnat comunismul, dar care continua sa traiasca intr-o democratie originala. Din cale afara de originala.