Curtea Constitutionala

Curtea Constitutionala este din nou in actualitate.

In aceste zile vor fi numiti trei noi judecatori pentru a-i inlocui pe cei ale caror mandate au expirat. Din neindemanarea PD-L, opozitia are sanse sa numeasca doi din trei judecatori si astfel se va rupe echilibrul putere - opozitie din Curtea Constitutionala, ceea ce va pune la grea incercare guvernul. Daca va scapa de motiunile de cenzura ale opozitiei se va confrunta cu decizia Curtii Constitutionale, sesizata de PSD, asupra legilor privind reducerea salariilor si a pensiilor. O decizie negativa ar lasa guvernului doar solutia demisiei. Ipoteza trebuie avuta in vedere. Curtea Constitutionala a dat destule decizii discutabile, contradictorii, uneori. Cum deciziile ei sunt executorii, Curtea tinde sa se substituie Parlamentului si sa se amestece si in atributiile executivului. Puterile exorbitante ale Curtii Constitutionale vin din slabiciunile unei Constitutii care, la douazeci de ani de la adoptare, continua sa-si arate imperfectiunile. Curtea, garantul suprematiei Constitutiei, se compune din noua judecatori, cu mandat de 9 ani, trei numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedinte. Judecatorii Curtii trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior. Iar portretul robot al judecatorului la Curtea Constitutionala inseamna un parcurs profesional si o experienta juridica de pe vremea regimului comunist, cand statul de drept era o fictiune, iar separarea puterilor in stat o vorba de dansii inventata. In fapt, audierile pentru numirea judecatorilor la Curtea Constitutionala sunt formale, nici o instanta profesionala nu garanteaza competenta si compatibilitatea cu functia. In democratiile asezate, numirea in astfel de functii inalte este un proces transparent, in care se evalueaza nu doar competenta, ci si opiniile in chestiuni de interes public ale celor alesi, adeseori chiar si caracterul si moralitatea lor. Nu e cazul in Romania. Numirea unui judecator la Curtea Constitutionala este urmarea jocurilor de culise, a clientelismului, a aliantelor obscure si a masinii de vot majoritare. Se rasplatesc servicii trecute sau viitoare. Uneori Curtea e un fel de cimitir al elefantilor in care sunt parcati dinozaurii de partid cu sinecuri si privilegii enorme. E primul pas in politizarea justitiei. Al doilea este numirea unor juristi cu state vechi de membri de partid. Si e limpede ca din activisti de partid nu poti face peste noapte judecatori impartiali, independenti, integri. Dintre cei noua membri ai Curtii nici unul n-a fost judecator inainte de numire, nici unul nu e specialist in drept constitutional. Patru din cei noua membri ai actualei Curti sunt activisti de partid, fosti avocati, procurori, consilieri juridici, dar nu judecatori. Iar unii dintre ei au un trecut mai mult decat tulbure. Un judecator numit de PSD a fost procuror in procuratura generala inainte de 1989. Tot ce stia el despre statul de drept a pus in aplicare in comisia de cercetare a conflictelor din martie 1990 de la Targu-Mures, care a mascat cauzele reale ale tragicului eveniment, si in blocarea anchetelor privind vinovatii crimelor din decembrie 89 si mineriadelor din 1990. A mentinut recursurile in anulare impotriva sentintelor definitive privind retrocedarea proprietatilor confiscate de comunisti, la indicatia lui Ion Iliescu, iar statul roman a platit despagubiri de miliarde. Acestea au fost "meritele deosebite" pentru care a fost numit la Curtea Constitutionala si a fost decorat, tot de Ion Iliescu. In acest context, nu e de mirare ca judecatorii dau decizii care desfiinteaza institutii ce le cerceteaza trecutul si averile si au devenit aparatorii fostilor informatori ai Securitatii, ai politicienilor suspectati de coruptie. In numele statului de drept. Si al Constitutiei!