Au trecut vremurile cand ne orientam dupa stele si muschiul copacilor. Au trecut chiar si vremurile cand, cu harta impaturita si scamosata, rataceam cararile prin munti sau strazile intr-un oras necunoscut. Astazi, toate informatiile dintr-o harta pot incapea pe un CD, iar utilizarea GPS-ului incepe sa devina un lucru obisnuit. Avem si noi, in Romania, o asemenea harta digitala, ce se numeste RoAD 2008 (Atlasul Digital al Romaniei, editia 2008), in urma careia se pregateste deja editia 2011. O harta digitala a Romaniei inseamna infinit mai mult decat o harta traditionala. Ea include limite administrative, strazi, localitati, cai ferate, relief, vegetatie (inclusiv tipologiile de paduri), rezervatii naturale, pesteri, cascade, cabane, poteci turistice. Apoi include puncte de interes, chiar cu informatii de contact atasate - fie ca sunt muzee, spitale, primarii, oficii postale sau benzinarii, fie ca sunt restaurante, magazine, cinematografe, banci sau service-uri auto. Dar, si mai mult, Atlasul Digital al Romaniei inseamna, pe langa toate acestea si inca altele, multa istorie si cultura, caci in el sunt cuprinse si cetati dacice, grecesti, romane, medievale, asezari istorice, sate turistice, monumente de arta, istorice si culturale, arhitectura populara (mori de apa), targuri populare, vetre de olari, manastiri si biserici (peste 15.000 de turle!), colectii si case memoriale si multe, multe altele, intr-un cuvant, tot ce are mai frumos tara asta. Si inca se munceste si se vor munci ani buni la completarea informatiilor, in editii succesive. Asta presupune bibliografii uriase consultate, multe ore in biblioteci si arhive, zeci de colaboratori in teren, consultanta din partea multor specialisti din diferite domenii - pe scurt, o aventura uriasa. Cine ar fi putut concepe, coordona si realiza o munca de asemenea proportii? Nu un minister, nu vreun organism cu bani de la stat, ci o mana de pasionati, care de ani de zile trudesc la acest proiect, numit "Romania Digitala", si la extensia sa, "Dacia Magnifica". Conducator de proiect este domnul Bogdan Condurateanu, un inginer pasionat de istorie, despre care vorbeste cel mai bine propria sa munca. L-am rugat sa ne spuna povestea acestor exceptionale proiecte.
"Am vrut sa facem o harta cum n-a fost alta!"
- Cum a inceput proiectul "Romania Digitala"?
- Proiectul "Romania digitala" a pornit in anul 2003, de la dorinta de a rezolva o problema foarte stringenta la nivelul anilor respectivi, si anume, faptul ca nu existau harti de navigatie pentru GPS-uri, care sa includa si Romania. Practic, nu existam pe harta digitala a Europei. Initial, am fost un grup de trei oameni, apoi, in jurul nostru au inceput sa se stranga mai multe persoane interesate si institutii care ne-au sprijinit.
- Deci a fost o initiativa strict privata?
- Absolut! Nu am avut nici un ban de la stat. De la bun inceput, atlasul a fost conceput pentru utilizare pe calculator si pe GPS-ul Garmin. Am vrut sa facem o harta cum n-a fost alta. Am inceput intai la scara 1:100.000 si pe masura ce a crescut scara (am lucrat si la 1:2000 in unele locuri) a crescut si complexitatea hartii.
Prima editie a fost o harta topografica, care includea curbe de nivel, hidrografie, acoperire cu cai ferate, drumuri, toponime. Editia a doua, 2005 deluxe, a inclus acoperirea cu vegetatie a terenului. In 2006, am avut prima versiune a hartii rutabile, in care puteai sa spui: "Vreau sa merg de la A la B" si GPS-ul sa te indrume pe drumurile de pe harta noastra.
Acelasi peisaj, Marea Neagra, pe o harta digitala
1200 de cetati romanesti
- Cum au reactionat acestia cand au aflat ce vreti sa faceti?
- Cei mai multi arheologi m-au refuzat politicos, lucru care nu m-a descurajat. Motivatia principala a celor care sunt mai vechi in bransa arheologilor a fost aceea ca vor navali hoardele de posesori de GPS-uri si vor face prapad in siturile arheologice. Dar prapad se face deja, pentru ca aceste situri nu sunt protejate, sunt sub un val de uitare si nepasare, cu mici insule de lumina, acolo unde oamenii au pus ceva suflet. Altii s-au temut probabil ca, venind din afara domeniului, subiectul nu va fi abordat cu seriozitatea necesara, un lucru de inteles. Momentan, nu exista un repertoriu digital national actualizat, cu pozitionari precise la nivel de cativa metri, in domeniul arheologiei. Exista proiecte pe bani grei, cum este eGISpat, finantat de Ministerul Culturii, care a luat si premii, dar care plaseaza obiectivele arheologice in centrul comunelor. Mai exista mici proiecte zonale, in care se toaca foarte multi bani, dar care incearca totusi sa faca ceva. Impresia mea, dupa ce am petrecut mai mult de un an incercand sa deslusesc realitatile bibliografice macar, daca nu si pe cele din teren, ale siturilor arheologice majore - caci nu am luat in calcul necropole sau locuri in care s-au gasit tezaure, ci doar cetati, asezari fortificate -, impresia mea este, deci, ca multe sunt vadit pastrate intr-o stare de pozitionare imprecisa. De ce? Fie pentru ca cei care au facut pozitionarile nu mai sunt, iar ceilalti nu s-au mai straduit sa le cerceteze, fie pentru ca exista diferite interese. De pilda, as putea da multe exemple de cetati la baza carora exista cariere, cum este cetatea romana de la Topalu, unde se afla o cariera care a daramat jumatate din cetate, sau cetatea dacica de la Ardeu, jumatate distrusa de exploatarea de piatra de acolo. Probabil ca lucrurile nu se vor schimba curand. Dar macar sa spunem: "Uite, aici a fost o cetate dacica".
- In ce stadiu va aflati acum cu acest proiect?
- Am strans referinte geografice si cunoastem pozitionarile aproximative dupa toponime, distante, directii cardinale, publicate in lucrarile de specialitate. Sunt peste 1200 de fortificatii din toate epocile. Din pacate, nu avem nici fonduri, nici timp sa mergem pe teren. Facem localizarile pe baze bibliografice, folosim harti topografice de scara mare, aero-ortofotograme sau resurse de genul Google Earth, care furnizeaza imagini din satelit. Iar acolo unde sunt dubii, ne consultam cu specialistii care au agreat sa ne ajute in demersul nostru: Virginia Radeanu (Cluj), Pavel Mirea (Teleorman), Madalin Cornel Valeanu (Iasi) si Carmen Cornelia Bem (Bucuresti). Sansele de eroare la pozitionarea acestor vestigii sunt foarte mici caci, cum spuneam, lucram la scara 1:2000. Introducem si drumurile de acces la aceste vestigii, iar acolo unde nu este foarte clar, introducem curbe de nivel care sa expliciteze putin mai bine topografia respectivului loc.
- Acesta este proiectul "Dacia Magnifica"?
- Toata aceasta informatie arheologica de care va spuneam va fi inclusa in Atlasul Digital al Romaniei, de fapt un nou strat al ei, peste straturile din editiile anterioare. "Dacia Magnifica" este ceva mai mult, este o extensie la proiectul "Romania Digitala", in sensul ca la punctele acestea de interes care se pot cauta si gasi cu GPS-ul si spre care orice GPS Garmin te poate indruma sa ajungi, se pot adauga informatii suplimentare, de genul fotografii sau descrieri textuale, pe scurt sau pe larg, ale cetatii respective, se pot adauga fisiere audio, cu descrierile vorbite, ca sa fie mai comod daca esti la volan, pentru a afla si istoria respectivului loc, cand ajungi in apropiere de acesta, pe o anumita raza. Este ceea ce se cheama "Travel Guide", adica ghid de calatorie. Este pasul urmator, un strat peste "Romania Digitala". Editia definitiva estimez ca va fi gata in 2015.
- Exista ceva similar in alte tari?
- Exista ghiduri de calatorie pentru multe tari, dar nu de felul acesta. Ei le-au facut pentru restaurante, hoteluri, muzeele mari. Pentru obiective arheologice nu s-a facut nicaieri in lume asa ceva. Eu nu tin neaparat sa fac un atlas arheologic, caci acesta ar fi de putin interes pentru publicul larg. Vreau sa fac cumva ca istoria Romaniei sa fie mai aproape de publicul tanar, pe care il poti cuceri mai mult cu tehnologii noi si mai putin cu carti groase si cu statul la biblioteca. Poate in felul asta si autoritatile locale or sa constientizeze mai bine ce bogatii extraordinare avem. Caci e vorba de bogatii care ar putea fi exploatate in mod inteligent, de pilda, dupa modelul englez. La englezi, exista o fundatie care are in locatie de gestiune monumentele si care se ocupa de toate aceste obiective. Le-au ingradit, au persoane calificate pe post de ghizi. Lucrurile astea nu au nevoie de bani de la stat, pentru ca se intretin singure. In acele rezervatii arheologice se inchiriaza spatii pentru comercializarea de suveniruri, exista o intreaga infrastructura.
Tezaurul cultural va figura, in sfarsit, pe o harta
- La ei, da, dar la noi, ca sa se ajunga in stadiul acela, e nevoie sa investesti.
- Parerea mea este ca interesul privat trebuie cooptat in a scoate bani in mod inteligent din valorificarea acestor vestigii. In felul acesta se pot scoate bani din cultura, in loc sa se bage bani. Altminteri, daca tu, ca stat, bagi multi bani in cultura, se vor gasi structuri care sa dreneze acesti bani, fara ca acest lucru sa aiba finalitati observabile in teren, sau acceptabile pentru un public larg. Eu asta cred ca ar trebui facut: luat modelul englez, adaptat la ce avem noi aici si facute, sub supravegherea Ministerului Culturii, consortii intre firme private si consiliile locale, prin care teritoriul din jurul acestor obiective sa fie preluat in locatie de gestiune pe timp limitat si in urma unui concurs de oferte. Altminteri, riscam situatii gen Simian. Dar primul lucru care trebuie facut este acest inventar la nivel national: ce merita vazut. Si facute apoi proiecte mai mici sau mai mari, care sa duca la exploatarea turistica a acestor obiective.
"Romania a fost dintotdeauna o tara bogata. Trebuie doar sa-si gaseasca drumul corect"
- De ce ati intitulat "Dacia Magnifica" acest proiect?
- Pentru ca ne place sa ne referim la un moment din trecut, in care tara noastra a reprezentat ceva. Iar Dacia lui Burebista a fost un asemenea moment. La aceasta se adauga si contributia majora a civilizatiei romane la dezvoltarea ulterioara a acestei zone. N-am incercat sa infrumusetez realitatea din teren, pur si simplu am incercat sa o cunosc, sa vad care este aceasta si sa o pun in termeni accesibili unui public care astazi nu se mai intereseaza de trecut.
Daca iti pui problema sa ajungi la o fortificatie, o sa te intrebi si cine a facut-o, si de ce a facut-o, si cand a fost distrusa, si in ce context. Si asa iti poti da seama ca tu, ca om al Romaniei actuale, esti de fapt frunza din varful unui lung sir de ramuri care se pierd in negura timpului, si ca sa existi astazi, foarte multe fapte au trebuit sa se conjuge de-a lungul vremurilor. Esti parte a unei descendente. Existenta ta se va traduce intr-o creanga, intai subtire, apoi mai groasa, pe masura ce aceia care au beneficiat de rezultatele muncii tale le folosesc mai departe. Fiecare dintre noi trebuie sa se gandeasca la faptul ca nu avem aceasta tara mostenire de la parinti si bunici, ci in locatie de gestiune, de la copii si nepoti. Avem o responsabilitate fata de generatiile care vin, si de la care am luat, practic, in gestiune, viitorul tarii, si trebuie sa fim constienti ca dupa noi nu vine potopul, ci scadenta, iar cand ne vom incheia socotelile, trebuie sa lasam gestiunea pe plus. M-ar bucura sa vad tara asta ridicandu-se. Evident, e greu de imaginat ca din fundul crizei, dintr-o data, o sa rasara o Romanie puternica. Dar eu cred ca Romania a fost dintotdeauna puternica. A putut sa sustina atatea imperii cu tezaurele ei! Romania a fost intotdeauna o tara bogata, iar cine sustine altfel se inseala sau vrea sa insele. Tara asta trebuie doar sa-si gaseasca drumul corect, in care sa-si constientizeze potentialul, apoi sa si-l valorifice la maximum, dupa model european.
- Tehnologiile pe care le folositi va pot ajuta sa descoperiti si vestigii care nu au putut fi localizate prin alte metode, dar despre a caror existenta stim din alte surse?
- Absolut! Combinatia asta de tehnologii de tip GIS (Geographical Information System), plus harti topografice vechi georeferentiate dupa coordonate actuale, plus disponibilitatea pe internet a diverselor baze de date vor duce la o dezvoltare fara precedent in domeniul arheologiei. Vorbesc despre arheologie eu, care nu sunt arheolog, iar lumea o sa ma judece pentru asta. Dar lucrurile astea nu se fac in locul metodelor vechi, ci sunt complementare metodelor clasice de investigatie si pot duce la descoperiri interesante. Nu am inceput eu aceasta directie, ci ea a pornit inca din anii '70, cand se facea analiza arheometrica pe imagini luate din avion. Eu sper sa pot sa aduc ceva nou, cel putin in privinta unor castre romane din Dobrogea, a caror locatie exacta cred eu ca am descoperit-o - caci pana acum doar se banuia in ce locuri ar putea fi. Ma refer aici la Vallis Domitiana, Ad Stoma Peuci, Ad Salices. Dar si cetati dacice inedite.
- Putem spera sa descoperiti intr-o buna zi celebrele cetati getice Genucla sau Helis?
- Genucla inca nu imi este foarte clar unde era. Sper sa gasesc insa Helisul. Tocmai pregatim un zbor arheologic, dar trebuie sa asteptam rezultatul acestui zbor si o investigatie pe teren din partea specialistilor.
- Nu va intreb unde, dar sper ca daca veti avea confirmarea, veti accepta sa stam din nou de vorba.
- Desigur, cu mare placere!
Cei ce doresc sa stie mai multe despre acest atlas sau sa il achizitioneze ii pot contacta pe autorii lui la romaniadigitala@rqa.ro / 021/413.02.54 sau sales@rqa.ro / 021/311.74.74.
A consemnat
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
