Prin compozitia lor bogata in fibre vegetale, vitamine, enzime, minerale, principii fitoterapeutice, verdeturile sunt necesare si cerute de organism pentru a-si regasi energia pierduta in perioada de iarna. Pentru a le cunoaste mai bine proprietatile si a le putea utiliza in functie de nevoile si intentiile dvs., vi le prezentam pe cele mai importante.
1. Urzica
(Urtica Dioica)
Exista doua soiuri: urzica mare, cea care este comercializata in general prin trustul Plafar, si urzica mica, cea care se foloseste in alimentatie primavara si serveste la "primenirea sangelui", dupa expresia populara. Ambele soiuri au aceleasi intrebuintari in medicina traditionala, dar urzica mica este ceva mai activa si urzica pielea mai puternic decat cealalta.
Compozitie: urzica contine proteine formate dintr-un mare numar de aminoacizi esentiali, glucide, amine, steroli, clorofiline, hormoni vegetali, enzime, histamina, acid formic, vitaminele A, B1, B2, C si K, -caroten, taninuri, saruri minerale etc.
Utilizari:
* Salate: urzicile foarte tinere se pot utiliza si sub forma de salata, asociate cu papadie sau laptuci, cu putin ulei si lamaie.
* Proprietati tonifiante asupra parului: dupa spalare se clateste capul cu suc proaspat sau cu decoct de urzici (5 linguri la 1 litru de apa).
* Gargara cu suc proaspat in amigdalite, gingivite, afte bucale.
Consumul de urzica previne formarea tumorilor maligne, in special a cancerului gastric. Sunt indicate in gastritele cauzate de abuzul de tutun si cafea.
* In diabetul zaharat se pot utiliza infuzia 5-10%, decoctul 3-10% sau, cel mai eficient, un amestec in parti egale de frunze de: urzici, nuc, dud, teci de fasole si frunze de afin (uscate), macinate in rasnita electrica si administrate 1 lingurita (5 g) de patru ori pe zi, sublingual (se sug 15 minute, apoi se inghit cu apa).
* Seminte de urzica: in Evul Mediu, semintele de urzica au constituit un remediu apreciat in geriatrie, ca tonifiant si reintineritor. Macerand 7 zile 50 g seminte intr-un litru de vin rosu, se obtine un bun fitogeriatric si tonic general, administrat persoanelor in varsta cate o lingura inainte de mese.
* Tonic metabolic si muscular, recomandat tinerilor si sportivilor: 3 parti frunze de urzica uscate si 7 parti afine-fructe (macinate), 1 lingura amestec la 2 cani cu apa rece, se macereaza 24 de ore si se ia 1/2 ceasca de 3 ori pe zi.
* Lumbago, sciatica si afectiunile reumatismale se trateaza prin perierea cu urzici tinere a locurilor dureroase timp de 2-3 zile. Se obtine o senzatie placuta de incalzire locala. Pacientul nu are voie sa vina in contact cu apa rece si va prefera sa ramana in repaus, bine invelit.
2. Spanacul
(Spinacia Oleracea)
Este foarte bogat in saruri minerale (sodiu, calciu, fosfor), dar si in vitaminele A, E, B1, B2, B6, C, K. Este sarac in protide - 2%, glucide - 7%, lipide - 0,5% si are valoare energetica foarte mica, 18 kcal/100 g.
Utilizari: consumat in diferite preparate in regimul alimentar al copiilor, batranilor si convalescentilor.
* Salata verde din frunze de spanac, suc de lamaie, putin ulei si sare dupa gust.
* Extractul de spanac (100 ml suc proaspat), in adaos cu 30 g polen apicol (pulbere), stimuleaza secretia pancreatica.
* Vin tonic: 750 ml vin rosu si 200 ml suc de spanac. Se recomanda 1 lingura de trei ori pe zi inainte de mese.
* Semintele de spanac macinate fin (100 g), in adaos cu miere (400 g), administrate o lingurita de trei ori pe zi, au efect laxativ in constipatie habituala si hemoroizi.
Alte indicatii: anemie, astm bronsic, cardiopatie ischemica, diabet zaharat, gripa, obezitate, menstruatie abundenta, hipertensiune arteriala, palpitatii, ateroscleroza, remineralizant, vermifug etc.
Contraindicatii: nu se recomanda consumul unor mari cantitati de spanac in cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, reumatism, litiaza renala, inflamatii intestinale.
3. Stevia
Este bogata in saruri de calciu, potasiu, fier, magneziu, vitamina C, avand aceleasi indicatii ca si spanacul. Are actiune laxativa prin acidul crisofanic.
Maceratul (24 ore) din 20-30 g frunze proaspete tocate, la un litru de apa, are efect diuretic, depurativ si laxativ. Cel mai frecvent se prepara sub forma de ciorbe sau mancaruri.
4. Untisorul
(Ficaria Ranunculoides)
Sunt utilizate frunzele, dar si radacinile, pentru proprietatile lor de a ameliora circulatia venoasa. Sunt indicate in tratamentul hemoroizilor sau al varicelor. Se prepara ca salate sau ciorbe. Se utilizeaza si la decorarea spatiilor verzi, formand covoare de verdeata la inceputul primaverii.
5. Salata verde
(Lactuca Sativa)
Productia de salata verde de cultura a crescut in ultimii 30 de ani intr-un ritm urias, datorita proprietatilor si compozitiei sale. Saraca in protide si substante grase (1-2%), este bogata in minerale: 5 mg sodiu, 150 mg potasiu, 15 mg calciu, 25 mg fosfor, 0,4 mg fier, vitamine: A, B1, C - 50 mg, K si E, si mai ales in fibre vegetale, care previn cancerul de colon.
Folosita abundent la masa de seara, favorizeaza instalarea unui somn linistit, combate constipatia si provoaca evacuarea bolului alimentar in dimineata urmatoare.
Maceratul (24 ore): 80 g frunze de salata tocate se pun intr-un litru de apa. Are efect antiseptic, calmant, diuretic. Se indica in inflamatii intestinale, nefrita, hiperexcitabilitate nervoasa si sexuala, psihoastenie.
Semintele sunt indicate in general in afectiuni respiratorii, fiind calmante ale tusei si antiastmatice. Macinate fin (100 g seminte), in adaos cu 400 g miere, se administreaza 1 lingurita pe zi, dimineata.
6. Loboda de gradina
(Atriplex Hortensis)
Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. In gastronomie, frunzele sale sunt utilizate in special pentru ciorbe. Are proprietati depurative, diuretice, remineralizante, vitaminizante, fiind indicata in afectiuni ginecologice, hepatice si renale. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere de 2 ori pe zi). Speciile colorate se utilizeaza si ca plante decorative prin parcuri si gradini.
7. Patrunjelul
(Petroselinum Crispum)
Se foloseste la aromatizarea diferitelor mancaruri, insa putini sunt cei care stiu ca aceasta planta poseda virtuti terapeutice importante in hipertensiune, dismenoree, alcoolism, tabagism, afectiuni renale si intoxicatii alimentare.
Utilizari: se consuma in diverse preparate culinare sau salate de cruditati ca tonic, aperitiv si stomahic.
* In tumori maligne se administreaza 40 g frunze proaspete de patrunjel, asociat cu regimul Oshawa si alte remedii.
* Actiune hipotensiva, antiastmatica, diuretica: radacina maruntita foarte bine sau amestecul de frunze, radacina si seminte, foarte bine macinate, se administreaza inainte de mese, o lingurita sublingual, 7-10 minute.
* Contra manifestarilor alcoolismului sau tabagismului este indicat consumul a 20-30 g/zi de frunze de patrunjel proaspete. In plus, face sa dispara si mirosul urat al gurii.
* Emenagog: in caz de menstruatii neregulate si dureroase. Sucul de planta verde (100-150 g/zi) se ia cu cateva zile inainte de menstruatie. Se pot adauga 20 g polen apicol.
* Efect afrodiziac: se administreaza semintele, 1 varf de cutit inainte de mese.
Extern:
* Contra pistruilor se fac aplicatii cu suc proaspat de 2-3 ori pe zi, 20 de zile.
* Disparitia echimozelor: cataplasme pe piele cu planta tocata. Aceasta metoda se poate aplica cu succes si in purpura trombocitopenica idiopatica, alaturi de alte remedii.
* Leucoree: spalaturi vaginale cu macerat (24 ore) din 30 g planta maruntita la 100 ml apa.
Necesitatea respectarii unei diete aflate in concordanta cu sezonul in care ne aflam este o conditie a sanatatii. Curele de primavara si vara cu verdeturi ne intaresc sistemul imunitar, mentin organismul sanatos, viguros si puternic, in armonie cu natura si universul.