"La trei luni de la atacul terorist de langa Hotelul National, s-a produs o explozie in metroul moscovit. Treizeci de persoane au murit pe loc, iar alte noua mai tarziu, din cauza ranilor". Citatul, extras din cartea pe care v-o recomand azi cu mentiunea de citit neaparat, nu se refera la recentul atentat de la metroul din Moscova, ci la un atac al gherilelor cecene din februarie 2004. Extraordinara jurnalista Anna Politkovskaia, supranumita "constiinta morala pierduta a Rusiei", a fost ucisa in urma cu trei ani, dar ea ramane, cum spune prefatatorul englez, un etalon de integritate, curaj si forta a angajamentului personal in dezvaluirea adevarului. Articolele ei, limpezi si argumentate, publicate in "Novaia Gazeta", au conturat un tablou real al Rusiei lui Putin (dupa cum si-a intitulat o alta carte) - o tara care, dupa sapte decenii de totalitarism rosu, a incaput pe mana "mostenitorilor comunismului", fosti nomenclaturisti si ofiteri ai serviciilor secrete, setosi de putere si avere. Noii conducatori ai Rusiei (suna cunoscut pentru noi, nu?) au anuntat ca instaureaza o democratie originala, care inseamna - scrie Politkovskaia - din punctul lor de vedere "o democratie asa cum vrem noi si nu trebuie sa ne dea nimeni lectii pe tema asta". In numele acestei "democratii suverane", Putin si oamenii lui, proveniti in majoritate din F.S.B. (fostul K.G.B.) au impus in spatiul rusesc post-sovietic un anume tip de tranzitie si un anume model de justitie. Privatizari frauduloase, afaceri ilicite, incalcari nerusinate ale propriei legislatii ingaduite apropiatilor puterii au stat la baza formarii unei oligarhii de o opulenta si insolenta, in raport cu omul de rand, strigatoare la cer. Oligarhii - ne explica limpede si argumentat ziarista - nu au decat o obligatie: sa finanteze partidul puterii si demnitarii acestuia. Cei care incalca regula sunt imediat pedepsiti (un singur exemplu din multe: patronul concernului Iukos, magnatul Hodorkovski, intemnitat sub pretextul evaziunii fiscale, fiindca sprijinise opozitia). Astfel, oligarhii rusi au invatat ca, pentru a-si vedea de afaceri, trebuie ori sa se supuna "tarului", ori sa se exileze. Ordinea aceasta, mentinuta in forta de un aparat represiv puternic si experimentat si de diverse "grupuri mineresti" este justificata oficial prin conflictul cecen, un razboi nesfarsit, dus de marea Rusie cu mica republica autonoma din Caucaz, musulmana si aspiranta la independenta. Politkovskaia dezvaluia ca, in realitate, conducatorii de la Moscova si uneltele lor locale intretin interesat razboiul cecen, pentru a abate atentia cetatenilor de la mizeria cotidiana, rapturile, abuzurile si incalcarile legalitatii, inclusiv ale drepturilor omului. Asasinatele, rapirile, violurile, santajele practicate de fortele de represiune rusesti si locale in republicile autonome din Caucaz incita la revolta si razbunare, transformate la randu-le in pretexte ale continuarii razboiului. Anna Politkovskaia nu a ezitat in denuntarea crimelor si manipularilor unei puteri mafiote, in dezvaluirea actorilor si regizorilor tragediei jucate in fata unei populatii care n-a cunoscut niciodata democratia in adevaratul sens. "Pe posturile televiziunii de stat" - scrie ea - "li se tot vara oamenilor in cap ca terorismul e o boala a democratiei liberale: daca vreti democratie, trebuie sa va asteptati la acte de terorism". Ca reporter de investigatii, ea va merge cu un extraordinar curaj pana la capat. Rusii, va spune ea, au uitat de posibilitatea de a gandi si actiona independent. In cei 70 de ani de comunism, au dobandit si transmis reflexul de a accepta tot ce vine de la Stat sau Partid, de a primi fara impotrivire tot ce le impune "tatucul-conducator". De aceea nu e de mirare ca, in ciuda dezastrelor sociale si economice aduse de regimul Putin, o opozitie reala, unita si puternica, nu s-a conturat pana acum in Rusia. Jurnalul Annei Politkovskaia acopera doar trei ani, 2003-2005, incepand cu alegerile parlamentare si prezidentiale (ce i-au acordat al doilea mandat lui Putin) si sfarsind cu tragicul asediu al scolii din Beslan-Caucaz, dupa atentatul cu sute de morti de la teatrul Nord-Ost din Moscova. Dar surprinde cu o exceptionala precizie cinismul si coruptia regimului, nemultumirea surda a milioanelor de cetateni dominati de un aparat birocratic urias, naparlit dupa caderea comunismului, dar cu aceleasi naravuri. (Daca Romania nu ar fi aderat, sub presiunea imprejurarilor, la NATO si UE, ne-ar fi asteptat, probabil, aceeasi soarta.) Politkovskaia era constienta ca batalia ei cu minciuna oficiala, cenzura si manipularea era, pe un asemenea fond, sortita esecului. Dar n-a abandonat. Ca intr-o "cronica a unei morti anuntate", cea care a dezvaluit fara ezitare asasinatele si ticalosia regimului Putin a fost ucisa de un criminal ramas neidentificat. Practicile denuntate de ea continua, violenta naste violenta - o dovedeste si recentul atentat de la Moscova. Pentru a intelege ce se intampla acolo, trebuie sa cititi cartea realistei, lucidei si neinfricatei jurnaliste.
Selectia "Formula AS"
Anna Politkovskaia, "Jurnal rusesc", cu o prefata de Jon Snow, traducere de Emanuela Jalba-Soimaru, Editura "Meteor Press" (tel. 021/222.33.12), 408 pag.
"La trei luni de la atacul terorist de langa Hotelul National, s-a produs o explozie in metroul moscovit. Treizeci de persoane au murit pe loc, iar alte noua mai tarziu, din cauza ranilor". Citatul, extras din cartea pe care v-o recomand azi cu mentiunea de citit neaparat, nu se refera la recentul atentat de la metroul din Moscova, ci la un atac al gherilelor cecene din februarie 2004. Extraordinara jurnalista Anna Politkovskaia, supranumita "constiinta morala pierduta a Rusiei", a fost ucisa in urma cu trei ani, dar ea ramane, cum spune prefatatorul englez, un etalon de integritate, curaj si forta a angajamentului personal in dezvaluirea adevarului. Articolele ei, limpezi si argumentate, publicate in "Novaia Gazeta", au conturat un tablou real al Rusiei lui Putin (dupa cum si-a intitulat o alta carte) - o tara care, dupa sapte decenii de totalitarism rosu, a incaput pe mana "mostenitorilor comunismului", fosti nomenclaturisti si ofiteri ai serviciilor secrete, setosi de putere si avere. Noii conducatori ai Rusiei (suna cunoscut pentru noi, nu?) au anuntat ca instaureaza o democratie originala, care inseamna - scrie Politkovskaia - din punctul lor de vedere "o democratie asa cum vrem noi si nu trebuie sa ne dea nimeni lectii pe tema asta". In numele acestei "democratii suverane", Putin si oamenii lui, proveniti in majoritate din F.S.B. (fostul K.G.B.) au impus in spatiul rusesc post-sovietic un anume tip de tranzitie si un anume model de justitie. Privatizari frauduloase, afaceri ilicite, incalcari nerusinate ale propriei legislatii ingaduite apropiatilor puterii au stat la baza formarii unei oligarhii de o opulenta si insolenta, in raport cu omul de rand, strigatoare la cer. Oligarhii - ne explica limpede si argumentat ziarista - nu au decat o obligatie: sa finanteze partidul puterii si demnitarii acestuia. Cei care incalca regula sunt imediat pedepsiti (un singur exemplu din multe: patronul concernului Iukos, magnatul Hodorkovski, intemnitat sub pretextul evaziunii fiscale, fiindca sprijinise opozitia). Astfel, oligarhii rusi au invatat ca, pentru a-si vedea de afaceri, trebuie ori sa se supuna "tarului", ori sa se exileze. Ordinea aceasta, mentinuta in forta de un aparat represiv puternic si experimentat si de diverse "grupuri mineresti" este justificata oficial prin conflictul cecen, un razboi nesfarsit, dus de marea Rusie cu mica republica autonoma din Caucaz, musulmana si aspiranta la independenta. Politkovskaia dezvaluia ca, in realitate, conducatorii de la Moscova si uneltele lor locale intretin interesat razboiul cecen, pentru a abate atentia cetatenilor de la mizeria cotidiana, rapturile, abuzurile si incalcarile legalitatii, inclusiv ale drepturilor omului. Asasinatele, rapirile, violurile, santajele practicate de fortele de represiune rusesti si locale in republicile autonome din Caucaz incita la revolta si razbunare, transformate la randu-le in pretexte ale continuarii razboiului. Anna Politkovskaia nu a ezitat in denuntarea crimelor si manipularilor unei puteri mafiote, in dezvaluirea actorilor si regizorilor tragediei jucate in fata unei populatii care n-a cunoscut niciodata democratia in adevaratul sens. "Pe posturile televiziunii de stat" - scrie ea - "li se tot vara oamenilor in cap ca terorismul e o boala a democratiei liberale: daca vreti democratie, trebuie sa va asteptati la acte de terorism". Ca reporter de investigatii, ea va merge cu un extraordinar curaj pana la capat. Rusii, va spune ea, au uitat de posibilitatea de a gandi si actiona independent. In cei 70 de ani de comunism, au dobandit si transmis reflexul de a accepta tot ce vine de la Stat sau Partid, de a primi fara impotrivire tot ce le impune "tatucul-conducator". De aceea nu e de mirare ca, in ciuda dezastrelor sociale si economice aduse de regimul Putin, o opozitie reala, unita si puternica, nu s-a conturat pana acum in Rusia. Jurnalul Annei Politkovskaia acopera doar trei ani, 2003-2005, incepand cu alegerile parlamentare si prezidentiale (ce i-au acordat al doilea mandat lui Putin) si sfarsind cu tragicul asediu al scolii din Beslan-Caucaz, dupa atentatul cu sute de morti de la teatrul Nord-Ost din Moscova. Dar surprinde cu o exceptionala precizie cinismul si coruptia regimului, nemultumirea surda a milioanelor de cetateni dominati de un aparat birocratic urias, naparlit dupa caderea comunismului, dar cu aceleasi naravuri. (Daca Romania nu ar fi aderat, sub presiunea imprejurarilor, la NATO si UE, ne-ar fi asteptat, probabil, aceeasi soarta.) Politkovskaia era constienta ca batalia ei cu minciuna oficiala, cenzura si manipularea era, pe un asemenea fond, sortita esecului. Dar n-a abandonat. Ca intr-o "cronica a unei morti anuntate", cea care a dezvaluit fara ezitare asasinatele si ticalosia regimului Putin a fost ucisa de un criminal ramas neidentificat. Practicile denuntate de ea continua, violenta naste violenta - o dovedeste si recentul atentat de la Moscova. Pentru a intelege ce se intampla acolo, trebuie sa cititi cartea realistei, lucidei si neinfricatei jurnaliste.
"La trei luni de la atacul terorist de langa Hotelul National, s-a produs o explozie in metroul moscovit. Treizeci de persoane au murit pe loc, iar alte noua mai tarziu, din cauza ranilor". Citatul, extras din cartea pe care v-o recomand azi cu mentiunea de citit neaparat, nu se refera la recentul atentat de la metroul din Moscova, ci la un atac al gherilelor cecene din februarie 2004. Extraordinara jurnalista Anna Politkovskaia, supranumita "constiinta morala pierduta a Rusiei", a fost ucisa in urma cu trei ani, dar ea ramane, cum spune prefatatorul englez, un etalon de integritate, curaj si forta a angajamentului personal in dezvaluirea adevarului. Articolele ei, limpezi si argumentate, publicate in "Novaia Gazeta", au conturat un tablou real al Rusiei lui Putin (dupa cum si-a intitulat o alta carte) - o tara care, dupa sapte decenii de totalitarism rosu, a incaput pe mana "mostenitorilor comunismului", fosti nomenclaturisti si ofiteri ai serviciilor secrete, setosi de putere si avere. Noii conducatori ai Rusiei (suna cunoscut pentru noi, nu?) au anuntat ca instaureaza o democratie originala, care inseamna - scrie Politkovskaia - din punctul lor de vedere "o democratie asa cum vrem noi si nu trebuie sa ne dea nimeni lectii pe tema asta". In numele acestei "democratii suverane", Putin si oamenii lui, proveniti in majoritate din F.S.B. (fostul K.G.B.) au impus in spatiul rusesc post-sovietic un anume tip de tranzitie si un anume model de justitie. Privatizari frauduloase, afaceri ilicite, incalcari nerusinate ale propriei legislatii ingaduite apropiatilor puterii au stat la baza formarii unei oligarhii de o opulenta si insolenta, in raport cu omul de rand, strigatoare la cer. Oligarhii - ne explica limpede si argumentat ziarista - nu au decat o obligatie: sa finanteze partidul puterii si demnitarii acestuia. Cei care incalca regula sunt imediat pedepsiti (un singur exemplu din multe: patronul concernului Iukos, magnatul Hodorkovski, intemnitat sub pretextul evaziunii fiscale, fiindca sprijinise opozitia). Astfel, oligarhii rusi au invatat ca, pentru a-si vedea de afaceri, trebuie ori sa se supuna "tarului", ori sa se exileze. Ordinea aceasta, mentinuta in forta de un aparat represiv puternic si experimentat si de diverse "grupuri mineresti" este justificata oficial prin conflictul cecen, un razboi nesfarsit, dus de marea Rusie cu mica republica autonoma din Caucaz, musulmana si aspiranta la independenta. Politkovskaia dezvaluia ca, in realitate, conducatorii de la Moscova si uneltele lor locale intretin interesat razboiul cecen, pentru a abate atentia cetatenilor de la mizeria cotidiana, rapturile, abuzurile si incalcarile legalitatii, inclusiv ale drepturilor omului. Asasinatele, rapirile, violurile, santajele practicate de fortele de represiune rusesti si locale in republicile autonome din Caucaz incita la revolta si razbunare, transformate la randu-le in pretexte ale continuarii razboiului. Anna Politkovskaia nu a ezitat in denuntarea crimelor si manipularilor unei puteri mafiote, in dezvaluirea actorilor si regizorilor tragediei jucate in fata unei populatii care n-a cunoscut niciodata democratia in adevaratul sens. "Pe posturile televiziunii de stat" - scrie ea - "li se tot vara oamenilor in cap ca terorismul e o boala a democratiei liberale: daca vreti democratie, trebuie sa va asteptati la acte de terorism". Ca reporter de investigatii, ea va merge cu un extraordinar curaj pana la capat. Rusii, va spune ea, au uitat de posibilitatea de a gandi si actiona independent. In cei 70 de ani de comunism, au dobandit si transmis reflexul de a accepta tot ce vine de la Stat sau Partid, de a primi fara impotrivire tot ce le impune "tatucul-conducator". De aceea nu e de mirare ca, in ciuda dezastrelor sociale si economice aduse de regimul Putin, o opozitie reala, unita si puternica, nu s-a conturat pana acum in Rusia. Jurnalul Annei Politkovskaia acopera doar trei ani, 2003-2005, incepand cu alegerile parlamentare si prezidentiale (ce i-au acordat al doilea mandat lui Putin) si sfarsind cu tragicul asediu al scolii din Beslan-Caucaz, dupa atentatul cu sute de morti de la teatrul Nord-Ost din Moscova. Dar surprinde cu o exceptionala precizie cinismul si coruptia regimului, nemultumirea surda a milioanelor de cetateni dominati de un aparat birocratic urias, naparlit dupa caderea comunismului, dar cu aceleasi naravuri. (Daca Romania nu ar fi aderat, sub presiunea imprejurarilor, la NATO si UE, ne-ar fi asteptat, probabil, aceeasi soarta.) Politkovskaia era constienta ca batalia ei cu minciuna oficiala, cenzura si manipularea era, pe un asemenea fond, sortita esecului. Dar n-a abandonat. Ca intr-o "cronica a unei morti anuntate", cea care a dezvaluit fara ezitare asasinatele si ticalosia regimului Putin a fost ucisa de un criminal ramas neidentificat. Practicile denuntate de ea continua, violenta naste violenta - o dovedeste si recentul atentat de la Moscova. Pentru a intelege ce se intampla acolo, trebuie sa cititi cartea realistei, lucidei si neinfricatei jurnaliste.
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
