Amenintari sindicale si birocratice

1. PSD-ul si PNL-ul si-au tinut congresele si si-au ales lideri noi. Opozitia e gata de lupta. Sa ne asteptam din nou la o campanie agresiva ca aceea purtata la ultimele alegeri prezidentiale? Va scoate opozitia sindicatele in strada? Exista pericolul unei destabilizari politice asemanatoare cu aceea din Grecia?

- Sa observam mai intai ca atat PSD, cat si PNL au organizat congrese nu pentru a dezbate strategii sau programe politice benefice pentru tara, ci doar pentru a facilita reglarile de conturi dintre factiunile constituite la nivelul conducerii acestor partide: inlaturarea lui Mircea Geoana la PSD si scoaterea din joc a contestatarilor lui Crin Antonescu, Ludovic Orban si Calin Popescu Tariceanu, la PNL. Din discursurile rostite la congresul PNL am inteles ca singura strategie de viitor a partidului este de a elimina PD-L "ca partid-stat" si de a-l combate pe Traian Basescu, orice ar face acesta. Aceasta campanie agresiva, care nu reprezinta nimic nou, va continua probabil atata vreme cat PNL va accepta sa fie instrumentul lui Dinu Patriciu, asa cum a aratat la recentul congres.
In ceea ce-l priveste, PSD anunta motiuni simple impotriva ministrilor din guvernul Boc, dar avem motive sa credem ca psd-istii se vor mobiliza mai greu, pentru ca lupta dintre factiunile interne nu a incetat: nici Viorel Hrebenciuc, nici Marian Vanghelie nu au depus armele, iar Victor Ponta nu si-a consolidat puterea obtinuta la congres, avand chiar o problema de autoritate, caci este greu de imaginat ca liderii filialelor sau personalitati ca Miron Mitrea si Adrian Nastase il vor asculta fara sa cracneasca. In plus, evadarea" unor parlamentari din PSD in favoarea grupului independentilor a slabit partidul in Parlament. In concluzie, in plan politic, atacurile la adresa guvernului vor esua, probabil, in urma intaririi majoritatii guvernamentale in Parlament. Amintim insa ca agresivitatea din campanie a fost promovata, in primul rand, de televiziunile mogulilor, cele care ataca si acum guvernul Boc - nu intamplator, dupa ce ANAF a declansat un control la RealitateaTV! Atmosfera va continua, deci, sa fie toxica, iar imaginea guvernului se va eroda, nu numai din cauza ostilitatii televiziunilor, ci si a erorilor membrilor cabinetului.
Este de asteptat ca sindicatele, afiliate PSD si aliate cu Realitatea TV, sa incerce o campanie de proteste in aceasta primavara, dar este greu de crezut ca vor destabiliza tara. Educatia va avea probabil cel mai mult de suferit. Nu avem insa nici un motiv sa credem ca vom ajunge ca Grecia, care se afla intr-o situatie economica mult mai grava si unde masurile de austeritate sunt mult mai dure decat la noi. In plus, s-ar putea ca Marian Sarbu, plecat din PSD si bun cunoscator al miscarii sindicale, sa linisteasca spiritele intr-o oarecare masura. Lunile ce urmeaza vor fi insa oricum un test dificil pentru guvern, pentru ca economia nu-si revine, ceea ce inseamna ca veniturile bugetare scad si cheltuielile vor fi reduse. Mult mai grav va fi insa ca aceste cheltuieli sa nu fie reduse si, asa cum avertiza presedintele, sa fim nevoiti sa contractam un nou imprumut extern. Abia atunci ar trebui sa ne temem de o asemanare cu Grecia.

2. Politica Romaniei fata de Basarabia seamana cu jocul de-a alba-neagra. O initiativa legislativa pentru accesul mai facil in Romania al basarabenilor a fost respinsa in Parlament, si Bucurestiul a impus conditii draconice pentru obtinerea permisului de mic trafic la frontiera celor doua state romanesti. De ce apar astfel de fracturi intre declaratiile oficialilor de la Bucuresti si masurile concrete care se iau fata de cetatenii din Republica Moldova?

- Si in relatiile cu Republica Moldova s-a intamplat ca in decembrie 1989: dupa euforia initiala, am luat contact cu realitatea dura, iar reactia inevitabila este o dezamagire sora cu depresia si un exasperant sentiment de neputinta. Astfel, moldovenii de peste Prut au dat de hatisul birocratiei romanesti, care risca sa zadarniceasca bunele intentii ale premierului Boc si ale presedintelui Basescu. Intrat in vigoare la 26 februarie, acordul privind micul trafic de frontiera a generat cozi imense la consulatul Romaniei de la Chisinau si enervarea basarabenilor carora li se cer invitatii legalizate din partea unui cetatean roman, ca sa vanda rosii pe malul opus al Prutului. Incercand sa rezolve situatia si sa calmeze spiritele inflamate in presa de la Chisinau - unde Romania este acuzata chiar de stalinism rusesc" - Emil Boc a cerut ministerului de externe sa simplifice procedurile, ceea ce a dus la inlocuirea invitatiei legalizate la notar cu o declaratie pe proprie raspundere a solicitantului. Nu este clar deocamdata daca aceasta simplificare este valabila pentru toate cererile sau doar in cazuri exceptionale. Realitatea trista este ca mult mai mult nici nu se va putea face pentru fratii nostri de peste Prut, pentru simplul motiv ca noi suntem in UE, iar ei nu sunt. Aceasta inseamna ca acordarea unui permis de sedere sau de mic trafic trebuie sa respecte cerintele comunitare si sa asigure securitatea intregii Uniuni Europene. Daca ne amintim bine, si romanii aveau nevoie de invitatii cand doreau sa calatoreasca in statele UE, inainte de 2007. Mai mult, Romania face demersuri pentru a fi inclusa in spatiul Schengen si si-a asumat obligatia de a asigura frontiera de rasarit a UE, adica frontiera cu Moldova si cu Ucraina, ceea ce inseamna ca toate cererile solicitantilor de permis de mic trafic de frontiera trebuie verificate in baza de date a spatiului Schengen. Cu alte cuvinte, Romania nu este libera sa faca ce doreste cand este vorba de frontiera UE, oricat ar dori sa-i ajute pe romanii din Republica Moldova. Totodata, suntem nevoiti sa amintim, cu regret, ca de peste Prut nu ne vin numai studenti, medici si mici comercianti, ci si interlopi versati din retelele rusesti si ucrainene, care folosesc Republica Moldova si cetatenia romana ca trambulina pentru a patrunde in UE, situatie care justifica o prudenta sporita a autoritatilor de la Bruxelles - satule probabil de infractorii din Romania, care se remarca" din nou in Occident, cum aflam zilnic din presa. Astfel, daca adaugam rigorilor europene, logice in felul lor, rigiditatea si exagerarile birocratilor guvernamentali romani, ne dam seama de ce o situatie ingrata - statutul de tara non-UE a Republicii Moldova - devine de-a dreptul revoltatoare, mai ales pentru basarabenii care isi asteapta de atata vreme iesirea din comunism, atat politic, cat si geografic.