- Initiativa ministrului de externe sustine la nivel european politica presedintelui Basescu de integrare a Republicii Moldova in Europa. Presedintele si ministrul de externe pleaca probabil de la premiza - corecta - ca decomunizarea Republicii Moldova va fi un proces complicat si de lunga durata, iar noua conducere de la Chisinau nu va putea rezista presiunilor si tensiunilor interne, provocate de comunistii lui Vladimir Voronin, fara sprijin, nu numai din partea Romaniei, ci si din partea altor state europene, interesate in asanarea morala, institutionala, juridica si economica a statului de peste Prut, situat in imediata vecinatate a UE si NATO. Faptul ca la lansarea grupului de sprijin a fost prezent secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE francez, Pierre Lellouche, este un semn incurajator si o dovada a faptului ca Teodor Baconschi a stiut sa-si faca o serie de contacte utile, cata vreme a fost ambasador la Paris. Cum Rusia nu va renunta niciodata la influenta pe care si-a castigat-o la Chisinau, sprijinul comunitatii internationale este esential pentru ca protejatii Kremlinului sa nu domine terenul si sa zadarniceasca toate incercarile de reforma ale guvernului condus de Vlad Filat.
Republica Moldova este nu numai o tara care sufera din cauza sechelelor comunismului de tip sovietic, ci si o tara saraca, in care alegatorii pot fi convinsi, mai ales la sate, cu pomeni electorale constand din produse alimentare, asa cum s-a si intamplat, de altfel, la alegerile de anul trecut. In plus, ea sufera de o dependenta masiva si cronica de gazul rusesc si de pietele rusesti, unde produsele sale sunt inca bine primite. Nu este, asadar, suficient ca Romania, care are o economie prea putin performanta, sa sprijine economic Moldova, ci este necesar ca sprijinul economic sa vina si din partea partenerilor din UE, pentru ca dependenta de Rusia sa se reduca in timp. Nu ne ramane decat sa speram ca statele europene vor intelege imensa miza strategica a europenizarii Moldovei si ca vor actiona in consecinta.
Merita totodata sa reflectam, pe scurt, asupra politicii duse de Traian Basescu fata de Republica Moldova. Criticata amplu si dur de adversarii sai politici, ea s-a dovedit in cele din urma un succes, iar faptul ca Traian Basescu a obtinut atat de multe voturi din partea basarabenilor, iar Mircea Geoana atat de putine, demonstreaza ca demersurile sale, inclusiv fermitatea in relatia cu Vladimir Voronin, au fost apreciate de romanii de peste Prut. In plus, prin demersul european al lui Teodor Baconschi, o premiera pentru tara noastra, Romania da dovada de creativitate in politica sa externa, ceea ce nu i s-a mai intamplat de mult - nici macar in timpul ministeriatelor atat de laudate ale lui Adrian Nastase, Mircea Geoana sau Cristian Diaconescu. Eliberata de "monstrii sacri" ai PSD, iata ca Romania isi regaseste curajul, inteligenta si spiritul de initiativa.
Cristian Diaconescu, unul dintre candidatii la conducerea PSD, este receptat de opinia publica drept mai curat politic si mai "european" decat "vechii" partidului, liber de miasmele comuniste care bantuie PSD-ul. Presupunand ca va castiga, ar putea "innobila", efectiv, partidul?
- Cristian Diaconescu este probabil fata frecventabila a PSD, dar este el altceva decat o fatada? Ca sa putem raspunde la aceasta intrebare ar trebui sa analizam demersurile, discursurile si proiectele sale politice. Nu vom avea prea mult de lucru, pentru ca sunt foarte putine si nici unul nu exceleaza prin substanta sau prin curaj. De fapt, nu vom gasi nici un proiect, nici macar privind reforma partidului. Este adevarat ca domnul Diaconescu este un om civilizat, fara stridentele agresive ale unor Victor Ponta sau Olguta Vasilescu, fara impertinenta gratuita a unui Dan Sova, de pilda. In confruntarile televizate nu insulta si nu ataca, dar nici nu are prea multe de spus. Poate ca timpul lui nu a sosit, poate ca se va remarca de acum inainte, dar toate acestea fac din el doar o promisiune, nu o certitudine.
Ce promite insa candidatul Cristian Diaconescu, dincolo de un ton civilizat al dezbaterii? A repudiat el comunismul? L-a dezavuat pe Ion Iliescu, a condamnat cumva mineriadele, a pornit o cruciada impotriva coruptiei? A sustinut el oare, impotriva majoritatii colegilor sai de partid, ca Adrian Nastase trebuie sa dea socoteala in fata justitiei, pentru toate acuzatiile formulate de procurori? Memoria colectiva nu a retinut nici o luare de pozitie iesita din comun. In plus, pacatul originar al PSD, acela de a fi succesorul PCR si de a fi perpetuat tarele vechiului regim in toata perioada tranzitiei, nu se vindeca doar cu politeturi. Aici este de fapt miezul problemei: PSD nu poate fi un partid social-democrat modern, de tipul Partidului Laburist britanic, pentru ca este grevat de o retea de complicitati si de un bilant prea putin onorabil al guvernarilor sale; pe scurt, pentru ca a tinut in loc transformarea Romaniei intr-un stat democratic autentic, cu o economie de piata functionala, si a intarziat nepermis de mult intrarea sa in UE. Datorita lui, statul de drept este inca o gluma, corpul magistratilor este atacat de cangrena, iar economia nu poate face fata unei crize. Toti cei responsabili de imperfectiunile de astazi ale Romaniei sunt stalpi de rezistenta in PSD, si nici unul din cei care candideaza acum la presedintia partidului, inclusiv domnul Diaconescu, nu a repudiat acest trecut. Dimpotriva, toti vorbesc de glorioasa guvernare a lui Adrian Nastase, uitand ca ea a speriat Europa, prin practicile sale corupte. De fapt, nici unul din fruntasii partidului nu-si poate permite sa dezavueze trecutul PSD si pe presedintele sau fondator, pentru ca nu ar mai ramane mare lucru din partid. PSD este nereformabil, cum recunostea de altfel si Vasile Dancu, iar daca domnul Diaconescu va ajunge vreodata presedintele sau, nu-i va schimba decat fatada, caci in spatele lui se vor afla aceiasi papusari care trag, de atatia ani, sforile in partid si in tara.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
