Noaptea muzeelor

Cultura face nopti albe in Bucuresti

Noapte magica in Bucuresti. Mii de oameni au iesit pe strazi in seara zilei de sambata, 16 mai, pentru a vizita cele mai importante muzee din capitala. Greu de crezut, dar adevarat: cultura face nopti albe in Romania. 11 muzee au fost deschise pana tarziu in noapte, unele pana in zori, iar intrarea a fost gratuita. Circuitul a inclus expozitii, spectacole de muzica, dans, teatru si film, proiectii in aer liber si evenimente speciale interactive si a fost sprijinit de o linie speciala RATB, care a facut legatura intre muzee, pana la ora patru dimineata.
Evenimentul a fost initiat de Ministerul Culturii si Comunicarii din Franta si s-a aflat sub patronajul lui Terry Davis, Secretarul General al Consiliului Europei. Noaptea alba a muzeelor s-a desfasurat in intreaga Europa, iar anul acesta a participat si UNESCO, in calitate de patron. Partener oficial al evenimentului la noi a fost Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania. Pe langa muzeele din Bucuresti, au mai participat la eveniment alte 18 localitati din intreaga tara, cu 24 de muzee, de la Muzeul Viticulturii si Pomiculturii din Golesti, la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, de la Bruckenthal, la Muzeul National al Petrolului din Ploiesti sau Complexul Muzeal Moldova din Iasi.

O fereastra spre trecut

La Muzeul National de Istorie e forfota mare. Sub titlul "O fereastraspre trecut", noaptea se anunta lunga si plina de lucruri interesante. Domnite in vesminte bogate si grele se strecoara printre vizitatori, cavaleri mici si mari pandesc pe dupa colt, garzile fac demonstratii. Intr-un colt, asezati direct pe podea, cei mici aplauda marionetele "Vasilache si Marioara". Alti copii invata sa caligrafieze litere intortocheate, precum cele din manuscrisele medievale. La o masuta, cativa prichindei invata sa modeleze si sa picteze vase de lut din vremurile de mult apuse ale Cucutenilor. Animatia in costume de epoca, realizata de "Medieval Art Production", este punctul de atractie pe tot parcursul noptii. La tot pasul cate un copilas exclama cu ochii cascati: "Uite, mami, o printesa!".
In lapidarium, doi baieti se lupta cu spada, dar o tanara luptatoare apare dintre metopele Columnei lui Traian si ii rapune pe amandoi, cu gratie si abilitate. Alaturi, formatia de muzica veche Anton Pann pregateste un concert. In holul central al muzeului, alte zeci de vizitatori admira fotografii de epoca si expozitia "Familia regala - o istorie in imagini". Nu stii unde sa te duci mai intai si cum sa faci sa nu pierzi nimic din ce se intampla. La Tezaur e imposibil sa intri, caci spatiul e ingust si intesat de lume. Captivanta este prezentarea proiectului "Bragadiru 2008. Reconstituirea unei asezari getice din Muntenia". Dar mai asteapta si alte muzee sa fie vizitate, asa ca o iau pe Calea Victoriei in sus...

Printre zeite si voievozi

La pas prin centrul capitalei, de la Muzeul de Istorie spre cel al Municipiului Bucuresti, plimbarea devine aproape o lupta pentru inaintare.Trotuarele sunt pline, oamenii merg si pe strada, masinile circula bara la bara in miez de noapte, taximetrele roiesc. O rumoare continua invaluie bulevardul. Ai impresia ca e manifestatie, miting. Credea cineva ca romanii sunt asa de insetati de cultura? Ca mai vor altceva decat telenovelele de la televizor? La Muzeul Municipiului Bucuresti se intra cu destula dificultate. Splendida cladire a palatului Sutu, cu scarile sale interioare reflectate intr-o imensa oglinda si luminate de lampi discrete, este ea insasi poate cel mai admirat "exponat". Dar si comorile adapostite in spatiile sale ample si generoase provoaca admiratia si emotia vizitatorilor. In salile de arheologie se gaseste impresionanta "Zeita de la Vidra", apartinand culturii Gumelnita (4000 ani vechime), ciudate obiecte de cult si vase miniaturale, adevarate bijuterii din epoca neolitica, tezaurul de argint de la Herastrau, cu falere, bratari, tetradrahme si alte obiecte din vremea dacilor, statuete romane si multe altele. Evul Mediu este reprezentat de documente nepretuite, precum hrisovul lui Vlad Tepes de la 1459, cand e amintit pentru prima oara numele Cetatii Bucurestilor, Hrisovul lui Radu cel Frumos de la 1465, cand Bucurestiul este amintit pentru prima data ca cetate de scaun, dar si obiecte de valoare, precum sabia lui Constantin Brancoveanu, sigilii voievodale, paftale, medalii.

Tablourile vorbitoare

Si la Muzeul National de Arta cozile sunt imense. Curtea superbului palat fost regal este animata de "colturi interactive", unde vizitatorii sunt invitati sa creeze propriile lor "pictopoezii", suprapunand peste tablouri texte extrase la intamplare dintr-un joben, ca niste adevarati dadaisti. Daca vrei sa ajungi in muzeu trebuie sa ai multa rabdare, dar asteptarea merita, caci organizatorii au pregatit un eveniment impresionant: tablouri vorbitoare. Cateva lucrari din Galeria de Arta Romaneasca Moderna si din Galeria de Arta Europeana sunt puse in relatie cu cate o poezie sau fragment de text literar. Prin intermediul instalatiilor sonore din dreptul lucrarilor, se pot asculta micro-recitaluri de poezie. Insa eu n-am reusit sa intru. Am ramas sa privesc cum fatada palatului era transformata prin proiectii de lumina intr-o imensa pagina de carte, pe care se perindau textele din galeriile cu tablouri vorbitoare.

Noapte dobrogeana

Muzeul de Geologie a fost la inaltime, prin organizarea unei nopti "dobrogene", cu sprijinul comunitatilor de aromani, lipoveni, turci si turco-tatari. Expozitii de fotografii vechi, de costume si obiecte aromanesti si lipovenesti, expozitii culinare cu degustare si vanzare de produse lipovenesti si turcesti, degustare de vinuri dobrogene, muzica si dansuri traditionale ale celor trei comunitati, adica un adevarat regal cultural, oferit de etniile care confera Dobrogei pitorescul ei inconfundabil.
Dar si muzeul in sine are multe de aratat vizitatorilor, care s-au imbulzit in sala cu exponate spectaculoase de diverse minerale, apoi la etaj, unde au retrait istoria planetei, printre dinozauri si fosile. Chiar si o mireasa furata de la o nunta a ajuns in sala cu exponate, ratacita intre sutele de vizitatori. Evident, nu a lipsit traditionala expozitie cu vanzare de podoabe si pietre semipretioase.
Cei pe care i-au tinut mai mult picioarele au ajuns si la Muzeul National Cotroceni, la Muzeul Hartilor si Cartii Vechi, la Muzeul Literaturii, la Muzeul Militar si la "Dimitrie Leonida", muzeul tehnic. Antipa si Muzeul Taranului sunt in renovare, iar la Muzeul Satului, noaptea s-a terminat devreme, la ora 18. Tot in aceasta noapte au fost deschise si Arhivele Nationale, cu expozitia de documente "1939. Zile de pace, zile de razboi", Anuala de Arhitectura, cu proiectii de filme si expozitie de proiecte de arhitectura la sala Dalles, precum si galeriile de arta Anaid si ArtSociety, cu expozitii si evenimente interactive.
In cinci ore de "noapte alba", am reusit sa ajung doar la Muzeul de Istorie, la cel al Bucurestiului si la cel de Geologie. La "Enescu", am stat doar cateva minute, pentru a admira superbul palat Cantacuzino, care gazduieste muzeul, dar aglomeratia era prea mare in interior.Tragand o linie: un traseu cu adevarat regal, de la un palat la altul, pe parcursul caruia, limitele temporale au disparut, iar oamenii au devenit pe strazi si in muzee o mare familie.
E aproape ora doua dimineata si strazile sunt inca animate ca ziua in amiaza mare. Mii de tineri se misca alene, cu pliante colorate in maini, povestind despre ce au vazut. Desi n-am putut intra in multe dintre muzee, castigul a fost imens, caci spectacolul adevarat l-au oferit vizitatorii. Un spectacol fabulos, neasteptat, al puhoaielor nesfarsite de oameni dornici de viata culturala, pe care nu i-a scos din casa doar faptul ca intrarile in muzee au fost gratuite, ci, cu siguranta, si setea de valoare si de cultivare a spiritului. La concurenta cu Eurovisionul, la concurenta cu cluburile, mall-urile sau terasele cu bere si muzici galagioase, cultura a castigat detasat.

Fotografiile autoarei