- O coalitie guvernamentala PD-L-PSD este, intr-adevar, greu de acceptat pentru electoratul ambelor partide, dar mai ales pentru cel al PD-L, care la 30 noiembrie a dat un vot impotriva PSD. Judecand dupa lipsa de entuziasm vizibila pe fata lui Emil Boc, conchidem ca este vorba de o solutie cu care si partidul se impaca greu. Daca s-a ajuns aici, trebuie sa le multumim, in primul rand, lui Calin Popescu Tariceanu si mentorului sau, Dinu Patriciu, care nu numai ca au blocat colaborarea celor doua partide de dreapta, ci au si negociat in secret cu Adrian Nastase si Viorel Hrebenciuc, strategii menite sa-l inlature pe Traian Basescu, fie la alegerile de anul viitor, fie incercand o noua suspendare. Aceste planuri au fost zadarnicite pana la urma de majoritatea pragmatica a liderilor PSD din teritoriu, care au preferat accesul imediat la banii publici, viselor de razbunare ale aripii dure Iliescu-Nastase-Hrebenciuc. Acum, cand se profileaza coalitia PSD-PD-L, nu ne mai ramane decat sa contabilizam concesiile facute de ambele partide si sa vedem cat de "rezonabil" va fi compromisul, ca sa-l citam pe domnul Boc. Din punct de vedere politic, avem un partid - PD-L - care are un program de dreapta, dar este obligat sa colaboreze cu un partid de stanga; un partid declarat de stanga, PSD, care este in fond o colectie eterogena de grupuri de interese pragmatice si fara prea multe scrupule ideologice ori de alt tip; si garda pretoriana a lui Dinu Patriciu, care pretinde a se numi partid liberal. Nici o combinatie nu poate fi asadar perfecta. Guvernul insa are sanse sa nu fie un esec, daca echipa va fi alcatuita din oameni capabili, nu din politruci. Probabil ca, intr-o perioada de criza economica, unele masuri de protectie sociala - adica de stanga - sunt inevitabile, deoarece numarul de someri va creste. In aceeasi masura vor fi necesare investitii publice pentru a asigura locuri de munca si a mentine cererea de produse, care la randul ei mentine in viata productia si comertul. La fel de importante sunt insa reducerea drastica a cheltuielilor bugetare si diminuarea poverii fiscale, masuri considerate indeobste de dreapta. Daca PD-L si PSD vor reusi sa elaboreze un program rational de salvare a economiei, atunci increderea cetatenilor in guvern ar putea creste. In mod logic, PSD ar trebui sa promoveze in executiv personaje mai putin compromise, cu o reputatie profesionala solida, ceea ce ar putea duce la marginalizarea politicienilor cu dosare grele la DNA, ca Adrian Nastase, si a celor resentimentari, de tipul lui Ion Iliescu. Marele punct nevralgic al combinatiei politice PD-L-PSD este atitudinea fata de justitie si fata de coruptie, caci va fi greu de gasit un ministeriabil cu reputatie buna, acceptabil ambelor partide si Uniunii Europene deopotriva. Putem anticipa totodata ca lupta impotriva coruptiei va deveni extrem de selectiva, menajandu-i pe membrii executivului. Din pacate pentru Romania, lupta impotriva "sistemului ticalosit" nu a dat roade, iar Traian Basescu a platit din greu pentru sprijinul acordat DNA. De aici a pornit ura neimpacata a lui Dinu Patriciu si a lui Adrian Nastase, a lui Radu Mazare, Nicusor Constantinescu, Dan Voiculescu si - cu voia Dumneavoastra - Ion Iliescu. "Sistemul ticalosit" s-a dovedit rezistent, si cu ajutorul trusturilor media ale mogulilor, aproape invincibil, iar presedintele nu a gasit metodele de comunicare adecvate contracararii propagandei orchestrate impotriva sa. Astazi este pus in situatia sa accepte un compromis rezonabil", daca nu vrea sa moara frumos. In concluzie, avem motive sa fim prudenti si rezervati fata de realizarea marii coalitii PD-L-PSD, iar cei care au sperat intr-o reformare si modernizare a Romaniei vor mai avea de asteptat.
Credeti ca desemnarea lui Theodor Stolojan pentru functia de premier va usura sau va ingreuna relatia dintre PSD si PD-L?
- Principalul motiv pentru care Traian Basescu l-a desemnat pe Theodor Stolojan ca premier este loialitatea de care a dat dovada fata de el. Aceasta loialitate este si sursa suspiciunilor din partea PSD si chiar a unei parti din PD-L, vechiul PD, care l-ar fi preferat pe Vasile Blaga sau pe Adriean Videanu. Dar, dupa trei ani si jumatate de convietuire mai mult decat dificila cu premierul Tariceanu, presedintele a preferat o persoana sigura, care sa nu-i creeze absolut nici o problema.
Avand in vedere atat prioritatile si dificultatile economice ale noii guvernari, cat si competentele profesionale ale domnului Stolojan si popularitatea sa in sondaje, PSD nu va putea obiecta, desi nu este entuziasmat. Premierul desemnat nu este foarte iubit in PSD, unde aripa pro-liberala Iliescu-Nastase-Hrebenciuc probabil ca nu-l suporta, iar ceilalti sunt deranjati de faptul ca este un aliat fidel al presedintelui. Totodata, domnul Stolojan este o personalitate puternica si cu multa experienta, deci este greu de manipulat de PSD. Planurile domnilor Geoana&Co. vor fi deci mai greu de pus in aplicare.
La fel de adevarat este insa si faptul ca domnul Stolojan nu este dogmatic si a mai colaborat cu PSD pe vremea cand se numea FDSN, apoi PDSR, si Ion Iliescu era presedinte. Desi a afisat o fatada liberala, inclinatiile sale sunt de stanga, ceea ce va usura negocierile concrete cu PSD. Atata vreme cat guvernul se va concentra asupra chestiunilor economice, probabil ca echilibrul politic din interiorul sau va putea fi mentinut, desi cu greutate. Mai greu va fi cand social-democratii vor incerca sa impuna solutii politice nedorite de Traian Basescu. Atunci se va vedea cat de puternic este tandemul Basescu-Stolojan, iar presedintele isi va putea etala nu numai calitatile de jucator politic, ci si abilitatile de premier virtual.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
30.12.2008, 14:09Anti-Virus Anti-Virus
De nouasprezece ani zapada iernii nu mai reuseste sa acopere sangele celor care si-au luat ratia de libertate in Decembrie 1989. Au incercat mai marii tarii sa curate sangele, sa-l acopere insa nu au reusit decat sa-l raspandeasca pretutindeni. Coroanele de flori, cocardele lor tricolore s-au patat de sange an de an, la fiecare miting de comemorare. Marmura, pe care uzurpatorii libertatii insangerate, au pus-o fatarnic la capataiul celor ucisi, in fiecare Decembrie se face sangerie.
De nouasprezece ani sufletele lor nu-si gasesc linistea: an de an ne privesc tot mai acuzator, tot mai scarbite. “-Pentru ce am murit?� par a intreba intr-un cor toti acesti “fara voie eroi�. “-Ce-ati facut voi aceia pentru care-am murit noi?�
In fiecare an in Decembrie imi pare ca-i vad pe Calea Lipovei sau in Piata Operei strigand: “Jos comunismul!� Ii vad la Intercontinental, la Televiziune…
Nu stiu ce s-a intamplat cu unii dintre noi, cei care am supravietuit acelor vremuri. Cum de am uitat toate prin cate am trecut? Stiu insa ca emanatii esalonului doi al defunctului PCR ne-au confiscat libertatea! Si an de an de nouasprezece ani scuipa zeflemitori printe dinti promisiuni, cuvinte mari, insulte la adapostul imunitatii pe care banii si pozitia le-o ofera.
Anul 1990 ne-a adus in loc de libertatea dorita un PCR “cu fata umana� numit FSN. Am plans si am continuat sa protestez in strada in timp ce emanatii pozau tamp in fotografii de grup la televiziune si ne asurzeau cu promisiuni sforaitoare. Au venit mai apoi minerii, oamenii muncii mobilizati de “tovarasi emanati�, sa ne tempereze “huliganismul�. Si au reusit sa ucida din nou, sa mutileze, sa tempereze spiritele…
Mai apoi au venit votari si referendumuri naucitoare. Cei alaturi de care am visat ca vom fi liberi s-au tot imputinat: unii au murit de boala, de inima rea, de batranete nenorocita, altii au emigrat cat mai departe de galben-maroniul urat mirositor al “democratiei� originale.
Am rezistat tentatiei exilului autoimpus multa vreme pana intr-o zi cand am ajuns sa nu mai recunosc aproape pe nimeni mergand pe strada. Ajunsesem singur, aproape singur. Am realizat ca cei multi alaturi de care am inghetat in acel Decembrie nenorocit nu mai erau pe aproape.
Intre timp FSN-ul devenise PDSR si PD, partidele istorice de la nivelul “persecutiilor de dupa 1947� ajunsesera sa se compromita lamentabil in guvernarea CDR-ista (de la care am sperat atatea!!!), nationalismul devenise gaunos in gura unor flasnete peceriste. Mdaaa…nationalismul devenise o crima, mai exact iubirea de tara si neam dovada de rasism, sovinism. Din nou se propavaduia… “internationalismul� in numele… “libertatilor apusene� de data asta. Eminescu devenise “scheletul din dulap� de care trebuia sa scapam. Ma rog: chestii de astea!
“- Ce e de facut?� mi-am spus. Tata murise cu zile rapus de amaraciune, ucis de diletantismul unor “doctori atotstiutori�, mama inca mai spera in recorelarea pensiei dupa 40 de ani de munca “la saiba�in fabrica visand la vremurile bune pe care “carmacii� le promiteau iar eu nu reuseam din salariu de inginer decat sa supravietuiesc (nici sa mor nici sa traiesc!).
Asa am decis sa plec… Era tot in Decembrie: mai exact 1 Decembrie. Am stat pe valiza cu fata ascunsa in palme si iarasi am plans. La televizor si la radio rasunau cantece voioase care proslaveau ziua nationala, Marea Unire.
Am ajuns departe. O duc foarte bine si totusi cand vine luna Decembrie, dorul de tara – “boala asta moldoveneasca� de care niciodata nu m-am vindecat cu adevarat, ma face sa plang.
Anul asta am plans din nou vazand harta Romaniei colorata in rosu-portocaliul FSN-ului. Prea putin albastru… mult prea putin. Hahaiala tovarasului securist e tot acolo, comunistii si mafiotii formeaza Guvernul si majoritatea parlamentara.
Nulitati rasarite de-aiurea pretind ca totu-i spre binele neamului, ca guvernul de uniune nationala va scoate tara din criza.
Ce sa fac daca am trait sa vad multe: nu pot sa-i cred. Nu mai pot…Mirosul de latrina FSN imi taie orice credinta in mai bine: hahaiala de neam prost urmata de urarea “Sa traiti bine!�, curvasaria, incompetenta, hotia, nepotismul, clientelismul ma fac sa vars…
Si mai e ceva de care se pare ca nu se mai sinchiseste nimeni: sangele ala din Decembrie 1989, de la mineriade e pe mainile acestui FSN de “uniune nationala�!
De nouasprezece ani zapada iernii nu mai reuseste sa acopere sangele celor care si-au luat ratia de libertate in Decembrie 1989…
Desteapta-te romane… Ma aude cineva? Nuuu?!… Atunci stingeti lumina si arborati in berna tricolorul. Pastrati un moment de reculegere in amintirea celor care v-au lasat mostenire o tara ca sa o ruinati!
La Multi Ani!
05.01.2009, 16:18Gabriela-Cristina Iancu
Eu am votat pdl dar acum sunt foarte dezamagita , cred ca nu o sa ma m-ai duc la alegeri,deoarece politicienii nu tin cont de optiunile noaste.