Stema de stat a Romaniei

90 de ani de la Marea Unire a Transilvaniei cu Tara Mama

Actuala Stema a tarii noastre este o improvizatie care omite adevaruri istorice importante

"Pentru toate popoarele, stema tarii - semnul heraldic suprem - are o importanta deosebita. Imaginile care o compun evoca istoria; prin intermediul ei, traditia ramane vesnic vie, iar semnificatia ei trezeste sentimentul national". Astfel suna introducerea la capitolul heraldica, de pe site-ul Cotrocenilor, inca de pe timpul presedintelui Iliescu! Dar cum arata cu adevarat stema Romaniei democratice, adoptata sub acelasi presedinte, in 1991? Ca o improvizatie care omite adevaruri istorice importante ale neamului romanesc. Desi au acceptat preluarea aproape integrala a Stemei mici din 1921, deputatii fesenisti, limitati de bagajul lor ideologic, nu puteau fi de acord cu o republica purtand pe frunte coroana regala, desi tarile vecine cu Romania sunt tot republici, dar pe stemele lor stralucesc orgolioase coroane regale. Sunt stemele istorice, asa cum aratau inainte de instaurarea regimurilor comuniste, care amintesc de un trecut adesea legendar, de vremuri de gratie, de suverani luminati. Si care pun un accent european pe imaginea actuala a respectivelor state.
Si Romania a avut, dupa cum se stie, monarhi providentiali, incepand cu Carol I - marele ziditor de tara si fauritorul independentei nationale. Din anul 1881, cand principatul de la gurile Dunarii, peste care domnea principele german, a fost recunoscut ca unul dintre tinerele regate ale continentului, coroana regala si-a intarit pozitia in stema statului. Era coroana de otel a barbatiei nationale, confectionata, la ordinul lui Carol I, dintr-un tun capturat de la turci la Plevna, in 1877. Specialistii in heraldica apreciaza ca stema Romaniei din 1881 era cotata drept una dintre cele mai frumoase din lume. Sub aceeasi coroana sfanta a neamului si sub mantia de purpura a monarhiei luminate a lui Ferdinand Intregitorul si a inegalabilei regine Maria, tara avea sa-si adune la piept, in anul de gratie 1918, toate provinciile risipite de vitregiile istoriei. Mandra coroana, careia i s-au adaugat, in 1921, modificarile dictate de noua realitate politica a Romaniei Mari, a ramas la locul ei pana in 1947, stand marturie unei perioade faste din istoria tarii. Chiar si in vremurile tulburi ale domniei lui Carol al II-lea, "regele playboy" sub care s-a pierdut o mare parte din teritoriul national, coroana a reprezentat speranta si stabilitatea a ceea ce a mai ramas din Romania. A urmat la domnie Mihai I, al carui dramatic destin este cunoscut. In 1945, desi Marile Puteri nu i-au recunoscut statutul de "co-beligerant", Statul Roman nu s-a risipit, asa cum ar fi dorit dusmanii sai de la Rasarit. Si nici n-a abandonat democratia. Regele Mihai era la carma, iar pe stema tarii trona inca superba coroana. Dar pentru cat timp?
Comunistii nu mai aveau rabdare. Au proclamat "republica" la 30 decembrie 1947 si au schimbat stema, punand in locul acvilei, al zimbrului si al celorlalte simboluri sfinte ale neamului romanesc kitsch-ul bolsevic al sondelor si al spicelor de grau. In locul coroanei care simboliza unitatea statului, au asezat eternul soare internationalist. Dar n-a fost sa fie chiar atat de etern... Caderea comunismului a adus normalitatea chiar si sub aspect heraldic, dar din pacate, numai pe trei sferturi, in cazul Romaniei. Dorind s-o rupa definitiv cu trecutul, parlamentele ungar, polonez, ceh, bulgar, rus, georgian, sarb etc., departe de a fi promonarhiste, au gasit firesc sa repuna la locul lor stemele traditionale, incoronate. Un act reparatoriu in fata propriei istorii nationale. Ne-am fi asteptat ca si parlamentul roman sa procedeze la fel. Desi pana la un punct asa a procedat, s-a impiedicat in coroana regala. Stema tarii de dinainte de 1947 trebuia repusa in drepturi in integralitatea ei, fara a se intelege prin aceasta ca puterea d-lui Iliescu et comp. ar fi trebuit transferata Regelui Mihai. Lasam la o parte disputa dintre promonarhisti si antimonarhisti. Nu stim daca monarhia ar fi salvat Romania. Stim doar ca Ion Iliescu si fesenistii s-au opus cu vehementa reintroducerii coroanei regale in stema statului. De aceea, se cuvine sa avem, macar in anul al 90-lea de la Marea Unire a tuturor romanilor, putina mandrie nationala si sa punem din nou, pe crestetul acvilei, coroana Romaniei Mari. Sa scoatem la lumina intregul blazon al Statului Roman modern si european. Sa fie aceasta una dintre prioritatile noului Parlament ales in aceste zile!

"Reincoronati acvila!"
Interviu cu acad. DAN BERINDEI

- Domnule profesor, care a fost filosofia heraldistilor romani cand au propus parlamentului, in 1991, stema tarii?

- In primul rand, revenirea la insemnele traditionale. Stema a fost o stema de restituire, exceptand insemnele care definisera in trecut forma monarhica de stat. A fost eliminat ecusonul central cu armele familiei Hohenzollern, restul insemnelor din 1921, reprezentand provinciile istorice, fiind pastrate. Stema traditionala a fost reasezata pe pieptul vulturului, care purta in gheare insemnele puterii suverane, respectiv spada si sceptrul de stat, si crucea in cioc.

- Din ce cauza si-a pierdut acvila coroana regala?

- Daca ne aducem aminte de vremurile acelea, vom intelege de ce acvilei nu i s-a mai pus coroana pe cap, desi atat subsemnatul, cat si regretata Maria Dogaru, precum si reprezentantii Comisiei de heraldica si genealogie a Academiei Romane, am cerut acest lucru, atat in dezbaterile de lucru ale comisiei Parlamentului, cat si in plenul sedintei acestuia. Prin vot, propunerea a fost respinsa de majoritate.

- Dar coroana regala simbolizeaza suveranitatea si independenta unui stat! Cine a spus asta la Bucuresti, cu aproape 150 de ani in urma?

- Dimitrie Ghica, presedintele Senatului, cand a inmanat, in 1881, coroana de otel domnitorului Carol, a spus: "Astazi, Romania se coroneaza pe sine, punand coroana regala pe fruntea Majestatilor Voastre". Intr-o Europa in acea vreme monarhica - cu exceptia Republicii Franceze si a Elvetiei confederale - ridicarea de la rangul de principat la cel de regat insemna o certa promovare a statului respectiv, si acesta a fost cazul Romaniei. N-a fost vorba doar de inaltarea regelui Carol I, de altfel deplin meritata, ci de ridicarea in rangul statelor europene a Romaniei, de incoronarea ei. Dupa cum atatea state - am putea aminti Rusia si Ungaria, Polonia si Cehia, Bulgaria si Serbia, chiar si Georgia, toate avand ca forma de stat republica - si-au pastrat coroanele definitorii ale rangului lor, asa s-ar cuveni sa faca si Romania. In schimb, nu pare potrivita solutia adoptata de Serbia, desi ornamentala, privind incadrarea stemei intr-un pavilion de hermina, avand in vedere forma ei de stat - ca si a noastra - republicana.

- Care ar fi sfatul pe care, cu autoritatea dvs. stiintifica, l-ati da noilor demnitari ai statului roman?

- Reincoronati acvila! Polonia, Cehia, Serbia, pentru a nu da decat cateva exemple, nu sunt regate, dar stemele lor sunt incoronate. Mai ales ca astazi nu mai este atmosfera din anii 90, iar modificarea Constitutiei este pe agenda presedintiei si a unor partide importante.

Stema lui Cuza din 1861

Cea mai veche reprezentare heraldica romaneasca pastrata pana azi o regasim pe sigiliul pus de Mircea cel Batran pe tratatul cu Polonia, la 1390. Simbolurile prezente atunci se regasesc si in stema de azi a Romaniei: acvila, crucea, soarele si luna. Alte insemne heraldice ale vechimii romanesti, desi este sigur ca au existat, nu s-au pastrat, fiind sigilii domnesti usor de deteriorat. Specialistii vorbesc de stema lui Basarab I, "Rex Valachorum", care este superioara primelor steme unguresti arpadiene, dar care s-a pierdut sau a fost distrusa de-a lungul secolelor. Ea avea multe elemente in comun cu stemele Asanestilor de la sudul Dunarii.
Dupa Mica Unire a Moldovei cu Tara Romaneasca (1859), cand domnitor a fost ales Alexandru Ioan Cuza, steagul Principatelor Romane, inca nerecunoscute in Europa, avea sa fie tricolorul orizontal, rosu, galben si albastru, in proportie de circa o treime pentru fiecare culoare. Data la care tricolorul este adoptat ca steag national este 22 iunie 1861. Peste el au fost amplasate emblemele celor doua tari romane (bourul cu stea intre coarne si acvila cruciata, cu tricolorul in gheara dreapta si sceptrul domnesc in stanga, prezente inca de la 1700 in stema lui Mavrocordat), iar in centrul noii constructii heraldice avea sa fie asezata coroana domneasca a statului. Este momentul ca noul nume al tarii sa fie anuntat lumii. Luase nastere Romania. Din 1863, culorile drapelului sunt asezate vertical. Stema este modificata: o acvila poarta pe piept coroana si tine o sabie si un sceptru in gheare, insotite de cuvintele "Honor et Patria" inscrise pe o esarfa.

Stema Regatului Roman (1881-1921)

Dupa variante intermediare, stema Principatelor Romane (1859-1881) se va definitiva, odata cu incoronarea domnitorului Carol I de Hohenzolern Sigmaringen ca rege al Regatului Roman, la 10 Mai 1881. Potrivit regulilor heraldicii, stema este impartita in "cartiere" (careuri). Astfel, conform descrierii Comisiei Heraldice a Arhivelor Statului din Bucuresti, scutul, simbol al vitejiei, are, in primul cartier, pe fond azuriu, acvila incoronata si cruciata, purtand in gheare spada si sceptrul, totul de aur, flancata de un soare, tot de aur; in cartierul al doilea, pe rosu, un cap de zimbru cu stea intre coarne, flancat de o semiluna, totul din aur; un element heraldic nou, simbolul Olteniei, a fost introdus in cartierul al treilea: pe fond rosu, un leu incoronat iesea dintr-o coroana antica, flancat de o stea cu 6 raze, totul din aur; in cartierul al patrulea, pe azur, doi delfini din aur. Pe centru, scutul Casei domnitoare. Scutul, timbrat cu coroana regala, era sustinut de doi lei. Dupa proclamarea regatului, in 1881, se aduc unele modificari acestei steme. Printre altele, este inlocuita coroana din aur ce timbra mantoul de purpura si hermina cu coroana regala din otel, cu care a fost incoronat Carol I.

Stema Regatului Romaniei Intregite (1921-1947)

Potrivit Comisiei Heraldice a Arhivelor Statului din Bucuresti, Stema Romaniei, datand din 1921, atesta, in limbaj propriu stiintei blazonului, drumul poporului roman spre implinirea dezideratului sau national. Compozitia infatiseaza o acvila cruciata purtand insemnele puterii si avand pe piept un ecuson incarcat cu simboluri heraldice de veche traditie: "acvila cruciata si incoronata, soarele si luna (reprezentand Tara Romaneasca); capul de bour cu stea intre coarne, flancat de roza si semiluna (reprezentand Moldova); un leu trecand pe un pod peste valuri naturale (reprezentand Banatul); acvila insotita de soare, semiluna si sapte cetati (reprezentand Transilvania); doi delfini fata-n fata (desemnand regiunea maritima a tarii)". Toate aceste elemente sunt protejate de coroana regala si de un pavilion de purpura cu ciucuri si franjuri si captusit cu hermina. Eliminand eventual scutul scartelat (impartit) alb-negru din centru, reprezentand familia Hohenzolern (dar de ce ar trebui eliminat, familia regala nu face parte din istoria nationala?), stema din 1921 ar fi trebuit repusa fara probleme pe fruntea statului roman.

Acvila "cheala" de la Bucuresti, 1991

Acceptand totusi majoritatea dintre motivele stemei din 1921, parlamentarii FSN au impus heraldistilor romani ceea ce numim astazi stema Romaniei democratice. Aceasta stema se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic. Scutul mare, pe albastru, are o acvila de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul si ghearele rosii, cu aripile deschise, tinand in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara dreapta o sabie, iar in gheara stanga un buzdugan. Scutul mic, impartit in cinci cartiere, cuprinde stemele traditionale ale Tarii Romanesti, Moldovei, Banatului si Olteniei, Transilvaniei, cu Maramuresul si Crisana, si Tinuturilor Marii Negre. Lipsesc in principal coroana si mantia de purpura, ca si insemnele familiei regale - adica exact simbolurile intemeierii statului national roman modern.

Tarile vecine cu Romania si-au pastrat stemele istorice

Stema Serbiei,
adoptata in 2004

Stema Serbiei a fost votata de parlamentul de la Belgrad la 17 august 2004. Este una si aceeasi cu fosta stema a Dinastiei Obrenovic, adoptata pentru prima oara in 1882. Contine un vultur bicefal, pe fond rosu, cu corpul si aripile argintii, iar ciocul, limba si ghearele aurii, intre doua flori de crin de aur, preluat de la Dinastia Palaiologos din Bizant. Nu lipseste de pe fundal capa de hermina folosita odinioara de toti regii Europei. Designul de pe scut a fost folosit de statul sarb inca din Evul Mediu, de catre Casa Mrenjavcevic. In cele patru careuri formate de bratele crucii ortodoxe, este inscrisa litera chirilica C (s), de la sloganul "Samo Sloga Srbina Spasava" (Numai unitatea ii salveaza pe sarbi).

Stema Federatiei Ruse,
adoptata in 1993

Hotarat sa distruga comunismul rus, presedintele Boris Eltan a apelat la diverse mijloace, inclusiv la intarirea bisericii si la reinvierea unor traditii tariste. Printre acestea, adoptarea vechiului blazon al statului din timpul Romanovilor. Ca sa evite dezbaterile sterile din parlament, unde s-ar fi confruntat, precum Iuscenko la Kiev, cu opozitia de stanga, Eltan a emis un decret la 30 noiembrie 1993, Decretul nr. 2050. In principal, "armele" stemei cuprind un camp rosu, un vultur bicefal auriu cu sceptru, un glob cruciat si trei coroane tariste. In centru, un calaret seamana cu Sfantul Gheorghe, dar a fost numit simplu "calaret" pentru a proteja sensibilitatea milioanelor de necrestini din federatie. Principala diferenta dintre stema tarista si actuala stema consta in culoare: campul actual este rosu, iar vulturul auriu, in timp ce, pe stema veche, vulturul era negru si campul galben. De notat ca vulturul bicefal, la fel ca in cazul Serbiei, este imprumutat de la Bizant, de pe timpul lui Petru cel Mare. In anul 2000, decretul lui Boris Eltan a fost introdus in Constitutia federala.

Stema Republicii Cehe,
adoptata in 1993

Stema Republicii Cehe, adoptata de parlament in anul 1993, infatiseaza trei regiuni distincte din punctul de vedere al traditiilor si istoriei, dar unite prin coroanele regilor acestor regiuni. Stema Boemiei ne arata un leu cu coada dubla, argintiu, pe fond rosu, incoronat. Desenul este repetat in cartierul din dreapta jos. In Stema Moraviei, vulturul incoronat, in careuri argintii si rosii, este infatisat pe un fundal albastru. In stema Sileziei, se poate vedea vulturul negru incoronat, cu un fir de trifoi pe piept, totul pe un fond auriu.

Stema Bulgariei,
adoptata in 1998

Stema Bulgariei, adoptata in 1998, consista intr-un leu incoronat, auriu, in miscare, peste un camp rosu inchis. Deasupra campului rosu, se afla coroana istorica bulgara. Campul este sustinut de doi lei incoronati, aurii, de asemenea in miscare, calcand pe crengi de stejar, iar pe o esarfa cu tricolorul bulgaresc sunt inscrise cuvintele: "Unitatea da putere". Este stema usor redesenata a monarhiei bulgare interbelice (1927-1946), bazata insa pe stema tarului Ferdinand I (1887-1918). De precizat ca leul in miscare si incoronat este prezent in stemele Bulgariei inca din timpul tarului Smilet (1292-1298).

Stema Georgiei,
adoptata in 2004

Stema Georgiei, adoptata in 2004, este marturia a trei secole de istorie. Pe partea stanga, este prezentat sfantul Gheorghe calare si inarmat, argintiu, cu o cruce alba pe piept, strapungand dragonul cu lancea. Sustinatori ai campului central sunt doi lei aurii in miscare. Campul, de culoare rosie, este ornat cu coroana dinastiei Georgiei, in parte reprezentata de Casa Regala Bagrationi din Evul Mediu. Pe esarfa de culoarea steagului national, stau inscrise, in alfabetul georgian, cuvintele "Dzala Ertobashia" (Taria este in unitate).

Stema Poloniei,
reintrodusa in 1990

Stema Poloniei consta intr-un vultur alb, pe un camp rosu. Vulturul are coroana regala de aur pe cap si are ghearele si ciocul de aur. Desi in heraldica albul este denumit argintiu, dupa cum galbenul este numit aur, vulturul polonez este singurul din lume cu adevarat alb. Originea utilizarii acestui blazon se afla in stemele caselor regale poloneze, Boleslaus si Premysl al II-lea, din Evul Mediu, dar forma actuala a fost adoptata in 1927 si reintrodusa, cu minore cosmetizari, in 1990. De observat ca regimul comunist polonez a pastrat aproape toate elementele traditionale ale stemei, eliminand doar coroana regala.



Stema Ungariei,
adoptata in 1990

Stema mare a Ungariei, o expresie nostalgica a Ungariei Mari, a fost adoptata in 1990. Ea exprima nostalgia vremurilor "de aur" ale Sfintei Coroane Ungare, dar vorbeste indirect si de umilinta si suferintele indurate de romanii majoritari in Transilvania, ignorati cu desavarsire in blazonul statului (in care sunt reprezentati numai maghiarii, secuii si sasii). Aceasta stema a fost folosita pentru prima data de regale Leopold al II-lea, intre anii 1790-1792. Dubla cruce este simbolul crestinatorului maghiarilor, Sfantul Stefan I, a carui coroana este asezata in partea superioara.




Dupa cum observam, majoritatea republicilor foste comuniste au astazi in stema statului coroana regala, desi nu exista nici o sansa pentru revenirea monarhiilor respective. Un motiv in plus, speram, ca presedintele Romaniei, noul guvern si noul parlament, daca tot doresc sa schimbe Constitutia, sa abordeze cu intelepciune acest "detaliu" heraldic care ne-ar pune in randul lumii si la acest capitol, al simbolisticii nationale.