Farfuria cu salata

Un medicament care se administreaza cu furculita

Cuvantul "medicament" a capatat in ultimul secol valente aproape magice. Imaginea micii pilule care ia cu mana durerile, omoara microbii, revitalizeaza inima ori linisteste ca prin farmec psihicul s-a intiparit adanc in subconstientul colectiv. Tocmai de aceea re-descoperitorii medicinii naturale s-au folosit si se folosesc adesea de cuvantul-cheie ce deschide apetitul pentru sanatate, asociind "medicamentul" diferitelor plante, remedii sau chiar alimente. Apare in mod firesc intrebarea: poate fi, totusi, comparat, din punctul de vedere al eficientei, un remediu natural cu un medicament? Salata, de pilda, care este subiectul acestui articol, combate eficient, intre altele, excesul de colesterol si bolile cardiace. Se poate ea compara, din acest punct de vedere, cu medicamentele de sinteza care au acelasi efect? La o prima vedere raspunsul ar fi foarte simplu de dat: NU! Doua saptamani in care consumam cantitati impresionante de salata nu se pot compara ca efecte cu doua saptamani in care se iau hipocolesterolemiante si tonice cardiace de sinteza, acestea din urma fiind mult mai rapide si clare ca efect. Pe de alta parte, o boala cardiovasculara nu se trateaza in doar cateva saptamani sau luni, ci pe perioade de timp de ordinul anilor. Schimbam putin intrebarea: daca este sa ne tratam vreme de trei ani cu salata din belsug sau cu medicamente pentru colesterol si pentru inima, care dintre cele doua remedii va fi mai puternic? Raspunsul e simplu: salata! Acum zece ani, nu v-as fi putut raspunde argumentat, prin studii, la aceasta intrebare, insa intre timp, medicina a evoluat cu o viteza uimitoare pe directia cercetarii efectelor terapeutice ale produselor naturale. Iar studiile comparative pe pacienti dau castig de cauza, in multe situatii, banalei salate in comparatie cu medicamentele de sinteza, care, desi pe termen scurt sunt foarte eficiente, pe termene lungi ele sunt lasate in urma de subtila "farmacie" din frunzele salatei si din ingredientele cu care este asezonata. De fapt, un castron cu salata bine facuta, cu ridichi si ceapa verde, cu patrunjel si cu marar verde, acrita cu otet de mere si dreasa cu ulei presat la rece, vindeca mai multe boli decat orice medicament de sinteza cunoscut. Daca nu ne credeti, cititi randurile care urmeaza, in care vom vorbi sistematic despre fiecare ingredient in parte, al salatei de primavara.

Salata verde

Denumirea sa stiintifica este Lactuca sativa, iar locul sau de origine pare sa fie Egiptul Antic, unde a fost folosita ca aliment acum peste trei mii de ani. In prezent exista nenumarate varietati de salata verde, de la cea europeana banala (numita si romana), la cea cu frunze incretite, venita de la poalele Caucazului, sau la cea rosie, cu frunzele crestate si moi. La noi in tara, salata verde se cultiva de peste o mie de ani, fiind printre putinele alimente cu gust amarui din bucataria traditionala romaneasca. Daca in traditiile culinare occidentale sau extrem orientale intalnim si alte verdeturi, cum ar fi andivele sau anghinarea, care au acest gust, la noi, salata este singurul aliment-medicament amar, cu efecte detoxifiante, consumat pe scara larga. Iar substantele cu gust usor amarui din frunzele salatei au proprietati cu adevarat miraculoase, mai ales atunci cand sunt consumate in cantitati mari. Ele stimuleaza digestia si metabolismul, dreneaza si tonifica ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia ("lenea") organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine. Iata in continuare cele mai importante efecte terapeutice ale salatei verzi:
Diabet - salata verde contine substante care, pe de o parte, scad glicemia, iar pe de alta parte, amplifica efectele insulinei in corpul omenesc. Curele repetate cu salata (doza zilnica este de 150-200 grame pe zi) previn diabetul zaharat si sunt un extraordinar adjuvant odata ce boala s-a instalat. Aceasta pentru ca, pe de o parte, actioneaza direct prin reglarea glicemiei, iar pe de alta parte, previn aparitia complicatiilor grave ale diabetului, care vizeaza inima si vasele de sange.
Obezitate - nu exista un aliment mai util pentru tratarea obezitatii ca salata verde. Editia din anul 2005 a ghidului Societatii de Nutritie si Dieta a Statelor Unite, tara cel mai grav afectata de acest flagel al obezitatii, recomanda consumarea zilnica a cel putin doua portii (o portie are circa 120 de grame) de salata verde. De ce? Pentru ca, se subliniaza in acest ghid, o portie de salata are mai putin de 10 calorii (in timp ce trei felii de sunca au peste 120 de calorii), calmeaza eficient apetitul si, in plus, stimuleaza procesele de eliminare si de detoxifiere ale organismului.
Hiperexcitabilitate sexuala si ejaculare precoce - cercetatorul H.M. Evans, de la Universitatea California (Statele Unite), a demonstrat, printr-o serie de studii de medicina experimentala, ca efectul anafrodiziac al salatei nu este un simplu mit. Administrarea repetata a salatei verzi pur si simplu reduce apetitul sexual exacerbat si, de asemenea, diminueaza excitabilitatea psihica si sexuala. Mai mult, curele indelungate cu salata verde sunt printre putinele mijloace eficiente de tratare a ejacularii precoce.
Sterilitate masculina si feminina - cercetatorul american sus-numit a fost surprins sa descopere ca acest aliment cu proprietati anafrodiziace certe are un neobisnuit de puternic efect compensator, de marire a fertilitatii, constatabil mai ales la barbati. Administrarea indelungata de salata verde (150-300 grame la un adult) favorizeaza productia de spermatozoizi si imbunatateste motilitatea acestora, marind simtitor sansele de procreare. Pentru a avea eficienta in acest sens, cura cu salata verde trebuie sa dureze minimum 6 luni, timp in care se va renunta la alimentatia cu multe grasimi saturate, carne, bauturi alcoolice si fumat.
Constipatie - o suta de grame de salata, consumate de doua ori pe zi, eventual cu paine neagra, asigura necesarul de fibre alimentare al organismului, ajutand la combaterea constipatiei. Fibrele alimentare sunt substante nedigerabile, care actioneaza in interiorul intestinelor ca un piston, impingand materiile reziduale spre a fi eliminate. Ele mai sunt supranumite "matura intestinului", pentru ca au si un efect foarte important pentru sanatate, de curatare a peretilor tubului digestiv.
Hipertensiune arteriala, cardiopatii - frunzele de salata verde sunt un sprijin extraordinar in lupta impotriva acestor boli. Fara sa contina deloc colesterol, foarte saraca in sodiu si bogata in potasiu (oligoelement cunoscut ca reglator al activitatii cardiovasculare), continand substante usor sedative si care diminueaza reactivitatea la stres, salata este un adevarat medicament contra hipertensiunii si contra tensiunii arteriale oscilante. Cercetari recente au pus in evidenta ca anumite varietati de salata verde, pe care le vom mentiona in acest articol, au efecte de anihilare a radicalilor liberi ce determina aparitia bolilor cardiace cronice, dar si a multor forme de cancer.
l Graviditate - rezultatele preliminare ale unui studiu in curs de desfasurare in mai multe maternitati din Statele Unite au pus in evidenta faptul ca salata verde consumata de catre femeile gravide are efecte foarte bune asupra fetusului. Doua sute de grame de salata consumate zilnic in primul trimestru de sarcina previn anumite probleme ale sistemului nervos si ale celui endocrin, pe care viitorul nou-nascut le-ar putea avea. De asemenea, la femeile care consuma regulat cantitati insemnate de salata verde s-a constatat ca rata avorturilor este mai redusa.
Caderea parului - consumul de salata verde si de frunze crude de spanac ajuta la stoparea caderii parului. Se pare ca cele doua vegetale intervin blocand procesele enzimatice care duc la slabirea radacinii firului de par. O alta explicatie ar fi faptul ca salata verde reduce sensibilitatea la stres, in conditiile in care s-a demonstrat ca, in momentele de tensiune psihica, ritmul de cadere a parului creste de pana la 3-4 ori.

Calitatile terapeutice ale diferitelor tipuri de salata verde

In ultimii ani au aparut in pietele si in magazinele noastre mai multe soiuri de salata, unele mai cunoscute, altele mai noi. Este bine de stiut ca fiecare in parte are un procent de substante active diferit de celelalte si, ca atare, difera destul de mult si prin calitatile terapeutice. Iata in continuare un foarte scurt ghid terapeutic in acest sens:
Salata normala - este foarte bogata in vitamina C si in potasiu, precum si in substante antioxidante (care anihileaza radicalii liberi), fiind recomandata in mod special persoanelor cu boli cardiace, precum si celor cu deficiente imunitare. De asemenea, este cea mai utila pentru femeile gravide, consumul sau ajutand la pastrarea sarcinii si la sanatatea fetusului. Mai este recomandata pentru compensarea deficitului de potasiu si de vitamine din complexul B (contine mai ales vitaminele B1 si B2).
Salata cu frunze crete - este cea mai bogata in fier dintre toate tipurile de salata, fiind recomandata ca adjuvant in anemie. De asemenea, este cea mai bogata (alaturi de salata aisberg) in fibre alimentare, fiind foarte utila in tratamentul obezitatii si al ingrasarii, al constipatiei, al intoxicatiilor cronice.
Salata cu frunze rosii - este foarte bogata in vitamina A, fiind recomandata in mod special persoanelor care sufera de boli oculare. Contine in cantitati mari si vitamina B6, fiind recomandata ca remediu echilibrant al sistemului nervos. Mai este utila si in tratarea unor boli de piele cum ar fi acneea, sclerodermia, psoriazisul.
Salata aisberg - este, de asemenea, bogata in fibre alimentare, la concurenta cu salata cu frunze crete, fiind recomandata pentru reglarea greutatii corporale si a tranzitului intestinal. Contine si mari cantitati de colina, substanta folosita cu succes contra diabetului, dar si a aterosclerozei, excesului de colesterol, tulburarilor digestive atone.

Ridichile

Sunt alte vedete ale primaverii, fiind primele vegetale, alaturi de salata, care apar in gradina dupa indelungata iarna. Denumirea lor stiintifica este Raphanus sativus, iar popular mai sunt cunoscute si ca ridichi de luna, ridichi rosii sau ridichi timpurii. Sunt un ingredient nelipsit al salatei de primavara, completand de minune actiunea terapeutica a salatei verzi. Daca aceasta din urma este un adevarat medicament pentru intestine si vasele de sange, ridichile de luna sunt "matura" care ne curata rinichii, ficatul si caile respiratorii. Dar sa vedem detaliate sistematic cele mai importante calitati vindecatoare ale ridichilor:
Litiaza urinara - se spune ca cinci ridichi mancate zilnic ne feresc de pietrele la rinichi. Aceasta, pentru ca ridichile de luna contin substante care, pe de o parte, reduc inflamatia epiteliilor renale (inflamatie care favorizeaza formarea calculilor), iar pe de alta parte, stimuleaza diureza si distrug, pur si simplu, anumite formatiuni, cum ar fi uratii, fosfatii si, in mai mica masura, oxalatii. Pentru persoanele care deja sufera de litiaza renala, ridichile din salata sunt un bun adjuvant, dar cele mai bune rezultate se obtin chiar consumand sucul de ridichi obtinut cu storcatorul electric. Se consuma zilnic 50-100 de grame din acest suc, administrat dimineata si dupa amiaza, diluat cu suc de mere sau cu suc de morcov.
Bronsita cronica, bronsita recidivanta - ridichile au principii active similare cu cele din hrean, cu un puternic efect antibiotic, expectorant (favorizeaza eliminarea secretiilor din arborele bronsic) si antitusiv. Consumul zilnic de ridichi (minimum 50 de grame) este un bun adjuvant pentru majoritatea bolilor respiratorii, accelerand procesul de vindecare si combatand complicatiile ulterioare.
Sinuzita, rinita (inclusiv alergica) - se face o cura de ridichi, in care se consuma 100 de grame pe zi, vreme de macar 28 de zile. Ridichile proaspete au efecte antiinflamatoare si antiinfectioase puternice la nivelul cailor respiratorii superioare, fluidizeaza secretiile, ajutand la eliminarea acestora. Anumite cercetari in curs de desfasurare arata ca este posibil ca anumite substante volatile emanate de ridichi (care le dau mirosul acela usor intepator) sa aiba efecte stimulante imunitare locale asupra cailor respiratorii.
Boala canceroasa - substantele care dau ridichilor culoarea rosie (antocianii) au efecte antitumorale certe, testele pe celule maligne facute in laborator aratand ca dezvoltarea acestora este oprita si uneori sunt chiar distruse de catre aceste principii active. Adaugati la aceasta informatie efectul detoxifiant puternic al ridichilor, continutul lor ridicat de vitamina C si de vitamine din complexul B, pentru a intelege de ce sunt considerate un excelent adjuvant pentru tratarea si prevenirea cancerului localizat la colon, rinichi, intestinul subtire, stomac sau in cavitatea bucala.
Febra - cresterea temperaturii corpului este, in anumite limite, o reactie normala de aparare a organismului in fata infectiilor, dar si a bolilor tumorale. La temperaturi apropiate de 38 de grade Celsius, celulele imunitare actioneaza optim, iar majoritatea microorganismelor invadatoare sunt slabite. Administrarea ridichilor nu inhiba aceasta reactie de aparare a organismului, cum fac medicamentele de sinteza, prin scaderea brusca a temperaturii. Ridichile sunt, in schimb, un excelent tonic pentru inima si sistemul circulator, ajutand organismul sa faca fata acceselor de febra, iar anumite substante active din componenta ridichilor ajuta la tinerea sub control a temperaturii corpului, asa incat sa nu atinga cote periculoase.

Ceapa verde

Este un aliment-medicament mult diferit de ceapa matura, despre care am discutat recent in paginile publicatiei noastre. Mai ales in primele sale faze de dezvoltare, ceapa verde este foarte bogata in hormoni de crestere, absenti in organismul ajuns la maturitate, in timp ce alte substante, cum ar fi compusii sulfului, sunt in proportie mult mai mica. Ca urmare, ceapa verde este mult mai usor tolerata de sistemul digestiv, are efecte detoxifiante si regenerative mai puternice, combate mai eficient radicalii liberi, chiar daca efectele sale antiinfectioase sau tonice nu sunt la fel de intense ca la ceapa matura. Ceapa verde este un ingredient care, pe cat posibil, nu ar trebui sa lipseasca din salata de primavara, adaugandu-i cateva virtuti terapeutice deloc de neglijat. Iata in continuare cateva din afectiunile in care acest remediu este cel mai eficient:
Dereglari menstruale - ciclul menstrual neregulat, dureros ori "anuntat" prin simptome neplacute, cum ar fi eruptiile de acnee, nervozitatea, umflarea dureroasa a sanilor, poate fi eficient tratat de o cura cu ceapa verde. Se consuma 4-8 fire tinere pe zi, pe o perioada de minim 60 de zile, simplu sau - si mai bine - in salata. Explicatia actiunii sale terapeutice este influenta reglatoare a fitohormonilor din bulbul sau asupra secretiei endocrine a ovarelor, care va fi normalizata.
Tuse, bronsita - o salata cu ceva mai multa ceapa si ridichi poate, pur si simplu, accelera vindecarea acestor probleme de sanatate, substantele active ale acestor doua vegetale fiind foarte puternic antiseptice, expectorante, fluidifiante ale secretiilor. Persoanele care sunt bolnave sau care au frecvent recidive ale acestor afectiuni ar trebui sa faca o cura de cel putin o luna de salata cu multa ceapa verde.
Tulburari ale glandelor cortico-suprarenale - studii israeliene pun in evidenta o actiune clara a cepei culese atunci cand se afla in primele faze de dezvoltare asupra activitatii glandelor suprarenale. Productia de cortizon, de pilda, s-a reglat de la sine la aproape 40% dintre animalele de experienta tratate cu acest remediu.
Boala canceroasa - este prevenita prin consumul zilnic de ceapa verde, doza recomandata fiind de minimum 35 de grame. Ceapa verde se recomanda in special contra cancerului ovarian, cancerului la san si a cancerului de piele (si salata verde are efecte salutare).

Patrunjelul

Alaturi de mararul verde, da aroma si gustul proaspat al salatei de primavara, fiind o componenta care nu trebuie sa lipseasca. Frunzele sale sunt cunoscute ca medicament inca din Evul Mediu, cand celebrul medic arab Avicenna le mentiona efectele terapeutice in scrierile sale. Se pare ca studiul acestei vegetale cu efecte vindecatoare a ramas, in continuare, un fel de... monopol arab, cercetarile cele mai noi si complete despre actiunea patrunjelului in diferite boli fiind facute in spitale si laboratoare universitare din tari cum ar fi Iranul, Turcia sau Libanul.Iata, in continuare, cateva dintre bolile in care patrunjelul verde s-a dovedit a fi un medicament de exceptie:
Diabet - un studiu efectuat in Turcia in 1999 a avut drept subiect diabeticii care au consumat zilnic cincizeci de grame de patrunjel, verificandu-se evolutia glicemiei lor pe o perioada de un an. La peste 80% dintre subiectii testati s-a constatat o reducere a zaharului din sange, ca urmare a consumului de patrunjel, la 21% dintre ei fiind necesara reducerea sau chiar eliminarea medicatiei ca urmare a acestor rezultate.
Boli hepatice - tot in Turcia mai multe animale de experienta care prezentau probleme hepatice au fost tratate cu patrunjel verde. La sfarsitul experimentului, la grupul tratat cu patrunjel s-a constatat o reducere a modificarilor degenerative cu peste 60%, fiind astfel pus in evidenta un puternic efect hepatoprotector al frunzelor de patrunjel verde.
Infectii recidivante, imunitate slabita - in medicina araba patrunjelul verde taiat fin, amestecat cu suc de lamaie si putina ceapa, este folosit ca salata care se administreaza celor care au boli infectioase recidivante. Studii recente au pus in evidenta ca acest remediu culinar facut din patrunjel activeaza puternic sistemul imunitar si, in plus, combate direct foarte multe specii de bacterii si ciuperci parazite.
Boala canceroasa - salatele cu mult patrunjel si sucul de frunze si radacina de patrunjel sunt un excelent adjuvant in tratamentul cancerului. Acest zarzavat proaspat mentine pofta de mancare, activeaza sistemul imunitar, sustinand organismul sa lupte cu boala, ajuta la restabilirea echilibrului hormonal. In plus, patrunjelul verde combate multe dintre reactiile adverse ale citostaticelor si ale radioterapiei.

Otetul de mere

Este un ingredient care nu poate lipsi dintr-o salata de primavara adevarata. Alaturi de uleiul presat la rece, este un fel de liant intre toate componentele salatei, uniformizand gustul, facand toata combinatia foarte digesta. Vom enumera, in continuare, doar cateva din efectele terapeutice ale otetului de mere:
Digestie dificila - consumati inainte de masa cu un sfert de ora si, eventual, si in timpul mesei, salata verde acrita cu cat de mult otet puteti suporta. Otetul stimuleaza salivatia, secretia de sucuri gastrice si mareste peristaltismul tubului digestiv. De asemenea, imbunatateste metabolismul lipidelor, substante din alimente care sunt cel mai dificil de digerat si asimilat.
Intoxicatia alimentara - dupa evacuarea alimentelor toxice prin voma si scaun, o recuperare rapida se face prin administrarea de salata verde cu mult otet de mere. Vegetalele bogate in fibre alimentare din salata vor curata tubul digestiv de toxine, in timp ce otetul de mere va elimina starea de greata, va diminua febra si va inviora sistemul nervos.
Durerile de cap - mai ales cele care apar ca o consecinta a unor probleme hepato-biliare, a oboselii sau a sedentarismului se trateaza foarte bine cu o salata de primavara cu ulei presat la rece, in care s-au pus 2 lingurite de otet de mere. Combinatia: salata, ulei si otet deblocheaza bila, stimuleaza digestia si eliminarea, combatand eficient durerea de cap, contractura tubului digestiv si greata.
Astenia de primavara - se trateaza simplu si eficient cu salata de primavara acrita cu otet de mere din belsug. Pe langa efectele sale de stimulare a apetitului si a digestiei, otetul de mere este si un excelent tonic psihic, inducand o stare de vioiciune, de tonus mental si emotional.

Uleiul presat la rece

Fie el de masline, de floarea soarelui, de porumb sau de samburi de struguri, are aproape aceleasi efecte vindecatoare remarcabile. Este nu doar gustos in salate, ci si foarte util pentru sanatate, completand perfect efectele terapeutice ale salatei, ridichilor, cepei verzi si patrunjelului verde. Principala "tinta" a uleiurilor presate la rece sunt bolile cardiace si vasculare, asa cum vom vedea in continuare:
Ateroscleroza - trei-patru lingurite de ulei presat la rece consumate zilnic in salate ne pun la adapost de aceasta afectiune, care apare mai ales la amatorii de carne, prajeli, dulciuri sau produse de patiserie. De asemenea, o data afectiunea instalata, administrarea zilnica de ulei presat la rece ajuta la diminuarea placilor de aterom de pe vase, reda elasticitatea si permeabilitatea acestora.
Ischemie cardiaca - mai ales cea care apare la persoanele cu valori crescute ale colesterolului, este combatuta incet, dar sigur, de administrarea uleiului presat la rece in salata. Doza zilnica recomandata este de 30-50 de grame, care vor fi singura sursa de grasimi din alimentatie, o cura de acest fel cu salata si ulei presat la rece durand minimum un an.
Tulburari de menopauza, menopauza prematura - mai ales uleiul presat la rece de masline consumat in salata este un excelent medicament in aceasta categorie de afectiuni. Prin efectul sau estrogen, intarzie aparitia menopauzei, diminueaza simptomele neplacute ale acesteia (bufeurile, transpiratia), combate afectiuni care apar dupa instalarea menopauzei cum ar fi: osteoporoza, hirsutismul, cheratoza senila etc. (Alte informatii despre uleiurile din plante in pagina urmatoare.)

O precizare foarte importanta

Un sceptic care ar parcurge acest articol, citind zecile de indicatii terapeutice ale unor alimente pe care le vede zilnic pe tarabe, s-ar putea gandi ca efectele vindecatoare descrise sunt exagerate, sunt umflate de celebra goana dupa senzational a jurnalistului. Pentru a intelege justa valoare a acestor alimente-medicament, trebuie sa luam in considerare faptul ca ele trebuie "administrate" aproape zi de zi, pe perioade de luni sau chiar ani. Ei bine, pentru cei care folosesc zilnic aceste vegetale, efectele terapeutice sunt garantate. Acesta este unul din secretele medicinii naturale, greu de inteles de graba medicilor moderni: timpul curge in favoarea pacientului care foloseste consecvent aceste remedii. O salata mancata o data la trei zile, intre doua fripturi sau doua pungi cu snacksuri, nu inseamna mare lucru. Insa consumul zilnic, in cantitati medii sau mari, al acestui elixir de sanatate, inseamna enorm, pentru ca substantele active ale ingredientelor salatei actioneaza lent si sigur. La fel ca medicina naturala corect aplicata.