Cand corpul nostru o ia razna

Tiuituri in urechi, intepaturi in picioare, ameteli, tulburari de vedere, lesinuri... Sa ne speriem si sa mergem la doctor, sau sa le tratam cu indiferenta? In pagina de fata veti afla raspunsul dorit

Tresaririle nervoase

Ce se intampla? Zvacnirile involuntare - la pleoapa, coltul gurii sau pe coapsa - nu constituie de regula un motiv de ingrijorare. Adesea, nervozitatea, lipsa de somn, incordarea sau deficitul de minerale declanseaza vibratii ale muschilor. Dar si tabletele pentru eliminarea apei din tesuturi ori hipertiroidia pot fi cauza aparitiei acestui fenomen.
Ce facem? Absolut nimic. Cel mai bine va fi sa ignoram zvacnetele. Retrageti-va pentru cateva momente intr-un loc linistit, respirati adanc si incercati sa va regasiti calmul.
Cand consultam medicul? Cand zvacnirile se repeta timp de mai multe saptamani sau cand intervine o contractie prelungita a pleoapei, incat ochiul nu mai poate fi deschis.
Cum prevenim? Evitati tot ce va intretine nervozitatea, respectiv luati-va mai multe pauze de odihna. Si o alimentatie bogata in substante minerale (produse din faina integrala, fructe si legume), ca si un consum sporit de lichide (apa, ceaiuri neindulcite) linistesc muschii. Tabletele de magneziu intaresc nervii. Potrivit unui studiu italian, cafeaua (doua cesti pe zi) ar putea preveni, in special, contractiile pleoapelor.

Lesinul

Denumire medicala: hipotonie ortostatica.
Ce se intampla? Cand vi se face negru inaintea ochilor, vina o poarta adeseori tensiunea arteriala prea mica. Ea poate scadea brusc, atunci cand sangele se scurge repede in venele dilatate ale picioarelor, iar circulatia cerebrala devine insuficienta. Asa ceva se intampla de pilda in conditiile unei temperaturi extrem de ridicate (cum ar fi la sauna), cand va ridicati cu o miscare rapida dupa ce ati stat multa vreme asezati sau cand sunteti siliti sa stati un interval de timp mai lung in picioare. De asemenea, un stomac gol si un consum prea mic de lichide reduc la randul lor tensiunea.
Ce facem? La primele semne de apropiere a unui lesin - ca de exemplu o ameteala usoara sau niste licariri in fata ochilor -, intindeti-va pe podea, cu picioarele sprijinite mai sus. Aceasta pozitie face ca sangele sa curga inapoi si tensiunea revine la valoarea normala.
Cand consultam medicul? O buimaceala de cateva secunde cand va ridicati, aparuta ocazional, se poate considera normala. Cand insa aveti regulat ameteli, medicul ar trebui sa verifice daca ele nu provin dintr-o problema cronica de circulatie.
Cum prevenim? Beti mult, mai ales daca va aflati intr-un spatiu cald. Plimbarile si dusurile alternative intaresc venele si sistemul circulator. Cine ameteste dimineata la sculare ar trebui sa se aseze cateva clipe pe marginea patului, inainte de a se ridica, sa-si propteasca varfurile degetelor de la picioare pe podea si sa-si contracte de mai multe ori gambele. Si sa bea un pahar de apa carbogazoasa.

Carceii

Ce se intampla? Cele mai fine ramificatii nervoase trimit spontan o rafala de impulsuri in musculatura gambelor, determinand-o sa se crispeze. Cauza a ramas neelucidata pana in prezent. S-au facut totusi unele constatari. Carceii se manifesta mai frecvent atunci cand exista o lipsa de minerale (in primul rand, de magneziu). Varstnicii sunt afectati mai des decat tinerii. Carceii sunt durerosi, ce-i drept, dar inofensivi.
Ce facem? Daca va trezeste din somn un carcel, strangeti picioarele la piept, apoi scuturati-le.
Cand consultam medicul? Cand carceii apar frecvent, dureaza foarte mult, ori cand durerea e violenta si gamba se umfla. Alte semnale de alarma sunt senzatiile de usturime la labele picioarelor, furnicaturile, insensibilitatea sau contractura mai multor grupe de muschi. Aceste simptome pot indica varice, tromboza, rupturi de muschi sau chiar tulburari ale ritmului cardiac.
Cum prevenim? Faceti de mai multe ori pe zi exercitii de stretching pentru gambe. Daca transpirati abundent, beti multa apa minerala, pentru a compensa pierderea mineralelor prin transpiratie. Cand vina o poarta carenta de magneziu, va puteti ajuta si cu preparate cu magneziu de la farmacie.

Zgomote in urechi

Denumire medicala: Tinitus.
Ce se intampla? Bazaitul, tiuitul sau zbarnaitul in ureche este inofensiv, cand dureaza putin (pana la cateva minute). Zgomotele din urechi pot fi o reactie nervoasa la efortul fizic ori solicitare psihica. Dar si intensitatea sonora exagerata, de exemplu in timpul unui concert, ca si medicamentele (anumite antibiotice sau preparate pentru eliminarea apei) le pot provoca.
Ce facem? Incercati sa ignorati zgomotele, respirati profund si pastrati-va calmul - de cele mai multe ori, ele dispar astfel de la sine.
Cand consultam medicul? Cand tiuitul nu inceteaza nici dupa cateva ore. Atunci adresati-va unui ORL-ist. Cu cat zgomotele permanente din urechi sunt tratate mai curand, cu atat mai buna este sansa de vindecare.
Cum prevenim? Straduiti-va sa evitati situatiile care va enerveaza. Daca nu e posibil, apelati la tehnicile de relaxare (de exemplu antrenamentul autogen, relaxarea musculara progresiva, yoga). Ele va vor ajuta sa reduceti stresul. La concerte si la discoteca purtati totdeauna dopuri in urechi. Si nu dati niciodata la maximum muzica ascultata la walkman sau iPod.

Raguseala persistenta

Ce se intampla? Si mucoasa laringelui reactioneaza la stres. In conditii de solicitare psihica putem avea senzatia de mucus oprit in laringe, impreuna cu nevoia permanenta de a tusi, ca sa ne dregem glasul.
Ce facem? Umeziti-va faringele - beti ceva, mestecati guma ori sugeti o bomboana (stimuleaza secretia de saliva) si evitati stresul.
Cand consultam medicul? Cand exista motive corporale pentru dregerea glasului, respectiv cand pe langa vocea voalata se adauga febra si cresterea in volum a ganglionilor limfatici. Problemele cardiace si gastrice pot si ele constitui o cauza.
Cum prevenim? Cu prilejul unui studiu efectuat la clinica de ORL de la Queens Medical Center din Nottingham, s-a facut constarea ca, dintre pacientii care bausera din cand in cand apa carbogazoasa rece, doua treimi izbutisera sa scape de raguseala persistenta.

Epicondilita

Denumire medicala: Epicondylitis humeri radialis.
Ce se intampla? Durerea in zona cotului, cunoscuta nu numai jucatorilor de tenis, ci si meseriasilor si persoanelor care lucreaza mult la calculator, e provocata de suprasolicitarea muschilor extensori ai antebratului. Acesti muschi se intalnesc la protuberanta osoasa superioara a cotului, care este centrul durerii.
Ce facem? Menajati-va bratul, intindeti muschii. Va pot ajuta si compresele reci, unguentele pentru sportivi si dezinflamatoarele de la farmacie. Naturistii va recomanda sa masati locul dureros cu un cub de gheata de trei ori pe zi, sa-l ungeti cu ulei de alizarina (colorant rosu, extras din rizomii unor plante), cu ulei de ienupar sau de rozmarin si/ sau sa folositi cataplasme cu branza de vaci ori varza alba.
Cand consultam medicul? Cand durerile mai persista la cinci zile de cand tinem antebratul in repaos.
Cum prevenim? Evitati solicitarea repetata a unui singur brat. Aveti grija ca, atunci cand ridicati obiecte grele, palmele sa fie indreptate spre corp. Antrenamentul cu gantere usoare poate intari muschii.

Amorteala bratului

Ce se intampla? Bratele, picioarele si labele lor amortesc, daca stau un timp mai indelungat indoite incomod ori sprijinite pe o muchie dura - ceea ce se petrece adesea in somn. Astfel, un nerv important sau vasele care il aprovizioneaza cu sange sunt presate atat de tare, incat impulsurile nervoase nu pot fi transmise mai departe, exact ca apa intr-un furtun indoit.
Ce facem? Eliberati bratul din pozitia lui si scuturati-l energic. Dupa cel mult cateva minute, amorteala dispare.
Cand consultam medicul? Cand destinderea nu face sa dispara amorteala, iar bratul nu se poate ridica singur, nici macar dupa o ora. De asemenea, atunci cand simptomele se manifesta indiferent de pozitia membrului si/sau se instaleaza insidios. In acest caz, ar putea fi vorba de o problema a coloanei cervicale.
Cum prevenim? Aproape cu neputinta, deoarece n-avem cum controla miscarile pe care le facem noaptea, in somn.

Cand devine uitarea o problema?

Exista multi factori ce pot prejudicia memoria. De fapt, uitarea, stergerea amintirilor, are si functii utile - de pilda, la filtrarea informatiilor sau la depasirea unor experiente de viata neplacute. Ar trebui facuta deosebirea intre incapacitatea de a inmagazina informatii si incapacitatea de a le accesa. Cea dintai este determinata deseori de o diminuare a puterii de concentrare, indeosebi la persoanele mai tinere. Cauze secundare frecvente sunt stresul prelungit si lipsa de somn, starile depresive, dar si abuzul de alcool, respectiv de droguri.
O dementa senila incipienta poate fi luata in considerare, in mod serios, abia de la varsta de 55-60 de ani, atunci cand simptomele persista luni de zile si se agraveaza. Acestea se manifesta in felul urmator: mutam obiectele din loc, nu mai stim unde le-am pus si nu le regasim. Nu ne amintim nume ce ne sunt familiare. Ne gasim cu dificultate cuvintele. Nu putem reda succesiuni logice mai complexe, cum ar fi continutul unui film sau al unei carti. Avem probleme de orientare, mai ales intr-un mediu cu care nu suntem obisnuiti. Scade interesul pentru hobby-uri si activitati de agrement complicate. Cand se observa acest lucru, deci cand sunt afectate activitatile care fac parte din existenta cotidiana, este deja prezenta o forma usoara a dementei senile. Hotaratoare sunt durata de manifestare si eventuala tendinta de inrautatire. Daca aceste simptome tipice apar si dureaza, e cazul sa consultati un specialist. Medicamentele vandute fara reteta in farmacii si suplimentele alimentare ar trebui administrate doar cu avizul medicului.