De obicei, citatele pline de superlative de pe coperta (o carte magnifica, superba, extraordinara etc.) sunt o practica publicitara. N-am pic de incredere in ele. In cazul acestui scotian de 45 de ani, mie pana acum necunoscut, ele sunt adevarate.
Despre James Meek, editura ne spune ca a fost timp de doua decenii corespondent pentru presa engleza din zone fierbinti ale globului si ca a primit pentru reportajele lui din Cecenia, Irak si Guantanamo distinctii importante. Ca s-a specializat pe zona fostului imperiu sovietic, unde a stat intre 1991 si 1999. Reporterii de razboi traiesc periculos, sunt curajosi si eficienti, mereu in starea de urgenta a primejdiilor, a tragediilor in mijlocul carora se afla. De aceea scrisul lor e concis si limpede, jurnalismul de acest tip excluzand "literaturizarea". James Meek nu-si amesteca cele doua profesii - cea de mare reporter si cea de romancier. Poate doar minutia documentara (a adunat material din carti, arhive si de la fata locului timp de zece ani!) sa tina de formatia lui prima, altfel scrie ca marii rusi - Dostoievski, in primul rand, dar si Tolstoi, Bulgakov, Babel, Pasternak, Soljenitan - captand acel suflu de nebunie idealista, de cruzime si patima, de fervoare mistica si sacrificiu, propriu sufletului slav. Cu o forta de povestitor care te poarta ca un suvoi de la prima la ultima pagina si cu o capacitate de a trezi emotii puternice si meditatii grave - rara in proza contemporana. Un gest de iubire ne transporta in Siberia anului 1919, in mica localitate Iazik, ocupata de Legiunea Ceha si dominata de secta scopitilor, o comunitate religioasa de tip falanster. Aici ajunge un barbat enigmatic, Somarin, ce pretinde ca a evadat dintr-un lagar polar, impreuna cu un alt detinut, Mohicanul, care-l luase cu el ca... hrana pe intinderile inghetate (va previn ca romanul nu e indicat persoanelor slabe de inger, ca sunt destule scene tari, dar rascumparate din plin de profunzimea si densitatea sensurilor; Meek nu vrea nici o clipa sa socheze gratuit: scenele de canibalism, tragediile sunt verosimile si puse in slujba unor idei dominante). In Iazik se intersecteaza, timp de doua zile, destinele unor personaje neobisnuite: Balasov, conducatorul sectei castratilor, sotia lui, Anna Petrovna, comandantul Matula si locotenentul Mutz, ce ocupasera localitatea cu cei o suta de soldati din Legiunea Ceha si diabolicul Samarin. Fiindca dupa sosirea acestuia din urma este asasinat un saman tungus cu trei ochi, despre care se credea ca are acces in lumile nevazute, nou-venitul e judecat de un tribunal condus de Mutz si salvat gratie Annei Petrovna, iubita de locotenent. De fapt, in jurul acestei femei fascinante, pasionata de fotografie, in care isi descopera mijlocul cel mai adecvat de a se exprima, se impletesc febrele devastatoare ale celor patru barbati. James Meek pune in scena prabusirea unei lumi prin intermediul unor personaje exaltate care vor sa creada ca traiesc pentru un ideal. Fie ca se mutileaza pentru a se apropia de Dumnezeu, precum castratii, fie ca se bat in numele unei virtuale justitii sociale - revolutia bolsevica sau pentru mentinerea imperiului tarist, toti mint si se mint atunci cand pretind ca isi stapanesc patimile. Frumusetea e ca in faptele lor fiecare isi dezvaluie si disimuleaza pe rand diferite fatete ale personalitatii. Demoni si ingeri in acelasi timp, captivi in oaza din imensitatea inghetata, oamenii acestia isi cauta salvarea si rostul in religie, in anarhism, in forta stapanitorului, dar mai ales in iubire. In nenumaratele feluri de iubire care le disputa sufletele. Balasov iubeste mai mult caii si conditia mistica de inger la care crede ca are acces prin castrare decat pe Anna, Anna e o fire patimasa, pentru care relatia fizica e importanta, dar isi iubeste mai mult copilul si fotografia, Samarin, anarhistul cel crud, isi dezvaluie esenta umana in dragostea pentru Katia si fiecare e absolvit la modul dostoievskian prin sacrificiu. Tragedie dintr-o Rusie ravasita de razboi civil, cu vieti sfasiate, foarte ruseste, intre idealuri si slabiciuni omenesti, Un gest de iubire contine multe scene si replici de o frumusete cutremuratoare. Daca va mai spun ca a fost tradus in 26 de tari si ca Johnny Depp se pregateste sa-l ecranizeze, poate veti incerca sa cititi acest roman (magnific, superb, extraordinar etc.) despre puterea de distrugere a omului, despre nebunia sangeroasa, dar si despre cautarea paradisului.