Vreme de doua saptamani, intre 13 si 27 iulie, sapte plasticieni de elita ai Romaniei, cocotati pe-o cetate dintr-un varf de deal, au daruit lumii cotropite de griji si canicula, un adevarat spectacol de rafinament, puritate si frumusete. Cei sapte "samurai ai artei", toti profesori la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, sunt pictorii Vladimir Setran, Gheorghe Anghel, Florin Ciubotaru, Vasile Tolan si Marcel Bunea, designer-ul vestimentar Unda Popp si sculptorul Napoleon Tiron. Locul ales de ei pentru un sir de trei inefabile evenimente culturale a fost cu totul exceptional! La 10 kilometri de Sibiu, la poalele Cibinului, se afla satul Cisnadioara, pana mai ieri in intregime sasesc; si deasupra satului, pe-un deal urias ce stapaneste in intregime zona, sta inconjurata de ziduri tari, cea mai veche bazilica romanica din Transilvania. Parasita de preoti si sateni cu 500 de ani in urma, batrana biserica-cetate se infatiseaza azi cu splendoarea-i intacta, parca plutind peste deal, gratioasa si robusta ca o corabie. Si tocmai in acest loc mirific si insingurat, si-au ales cei sapte plasticieni sa-si expuna visele. Autorul de suflet al acestui proiect (inscris in calendarul "Sibiu, capitala culturala europeana 2007") este pictorul Marcel Bunea, cel care, nascut in oraselul Cisnadie, la cativa kilometri de cetate, a copilarit pe aceste locuri frumoase. Plasticienii si-au numit proiectul "Recolonizarea Sibiului prin arta": o nostalgie nobila de a inlocui, prin cultura, golul ireparabil lasat in urma de exodul sasilor. Iar in aceasta inchinare, in acest dar al lor facut locului si amintirilor sale, artistii nu s-au infatisat singuri. Au fost invitate formatii de muzica clasica (Ansamblul Baroc Transilvania, Octetul de suflatori al Filarmonicii din Targu-Mures), trei jazzmeni de clasa (faimosul Mircea Tiberian, neamtul Maurice de Martin, director artistic al Primariei din Berlin si saxofonistul Liviu Butoi, ex-Phoenix), dar si doi poeti, poate cei mai buni ai Romaniei de azi: Ioan Es. Pop si Ioan Muresan. Dar sa vedem cum s-au petrecut lucrurile acolo, in cetatea Cisnadioarei, mai aproape de cer...
***
Vineri 13 iulie, ora 20: "Evocare de Ev Mediu". Artistii Unda Popp, Gheorghe Anghel si Vladimir Setran isi incep recitalul. Unda Popp vine cu o rememorare debordanta si carnavalesca a veacurilor de demult. Stralucitoarele costume create de ea au fost purtate de tineri atrasi din public (intre ei si cativa elevi veniti tocmai din Nordul Angliei!) care au dansat prin bazilica, pe-o muzica veche, in hainele lor vaporoase, multicolore. Deasupra altarului plana un inger transparent si baroc, o "sculptura moale", facuta de Gheorghe Anghel, pe cand pictorul Vladimir Setran si-a adus in biserica uitata de timp - oitele! Pictate pe-un material spongios, prelucrat ca sa semene perfect cu zidurile de piatra, oile lui Setran au privit, cu bonomie si tandrete, carnavalul dezlantuit, de ev mediu, amintind de stravechea traditie a oieritului din zona Sibiului.
Miercuri 25 iulie, ora 19: Recitalul plasticienilor continua. Incepe triplul vernisaj Florin Ciubotaru, Napoleon Tiron si Vasile Tolan. Permanent migrator printre genurile si tehnicile artei plastice, Florin Ciubotaru pare sub scut divin, pe tot ce pune mana ii iese bine: de la tapiserie (cum e aceea celebra, de la Teatrul National bucurestean) si pana la pictura si arta murala. Iar acum a venit cu sculpturi! 12 siluete rarefiate de lemn. Se numesc "Duhurile pamantului". 12 duhuri bune, precrestine, cu sugerari de totemuri. Parca danseaza concentrate-ntr-un cerc, in jurul unui vas cu apa, ca sa cheme ploaia si belsugul. Sculptorul Napoleon Tiron a venit, si el, cu altceva decat ce l-a consacrat. A adus in biserica muntii, norii, oameni din satul de acasa - tronand, toti si toate, in fotografii uriase. In ce-l priveste pe Vasile Tolan, el a adus lucrari in majoritate in maniera Pop Art: obiecte abandonate ale civilizatiei industriale, vidate si expuse pe pereti, in contrast cu aerul medieval al Catedralei. Si-n tot acest timp, un numar din ce in ce mai mare de turisti urcau la cetate pentru a admira lucrarile artistilor. Erau acolo romani, italieni, francezi, englezi. Se uitau toti respectuosi, intrebau, admirau, ba, la sfarsit, cativa francezi l-au ajutat pe Tolan sa-si coboare lucrarile lui cele grele, din varful dealului! Dupa vernisaj, am stat putin de vorba cu Florin Ciubotaru. L-am intrebat cum i-a venit ideea sa organizeze o expozitie tocmai intr-o cetate aflata pe un varf de deal.
- E o poveste, un ideal vechi: omul vrea sa zboare. Vrea inaltime. Vrea sa vada si el de sus. Poate e un gest putin orgolios, ca stie ca Dumnezeu vede cel mai bine. Si-atunci, am vrea si noi. Din tot tipul de relief, inaltimea ne pasioneaza. De ce? Pentru ca e alta dimensiune. Tin minte cand eram inca student, am avut o stare care m-a marcat. Am fost la Zarnesti, am urcat pe deal si deodata au disparut din vederea mea oraselul, lumea, iar cand m-am uitat in sus, am vazut cel mai spectaculos munte din Romania: Piatra Craiului. Si am zis: aici vreau atelier! In fata acestei expresii maiestuoase o sa-mi fie rusine sa gresesc. Si atunci, vazand acest monument colosal, biserica romanica din 1200, cu puterea zidurilor si simplitatea proportiilor ei, m-am decis: aici as putea sa-mi rascolesc un gand vechi, care nu se implinea in nici un alt loc.
La randul sau, d-l Vasile Tolan, vicepresedintele Uniunii Artistilor Plastici, mi-a declarat: "Prin obiectele mele, am vrut sa atentionez asupra agresiunii prin neglijenta si poluare ce se petrece in vaile si muntii nostri". Si a mai tinut sa traga inca un semnal de alarma: "Sunt foarte bine venite finantari si proiecte de acest tip, care se desfasoara in spatii neconventionale. Dar ma gandesc ca, in exact acest moment, Sibiul nu are o galerie de arta. A existat o galerie a U.A.P., dar la aceasta ora ea nu mai exista! Si artistilor li s-a acordat doar un spatiu in holul Primariei!...".
Vineri 27 iulie 2007, ora 19: Ultimul act al recitalului de la Cisnadioara. Incepe actiunea multimedia "Exodus", a plasticianului Marcel Bunea, unul din liderii optzecisti ai picturii romanesti. Un ecran urias asteapta proiectia ce va urma. Alaturi de mine, Mircea Tiberian isi "ascute" orga, iar nu departe, Maurice de Martin, despre care aflu ca a venit special din Germania pentru aceasta actiune (vorbeste binisor romaneste!), isi pregateste un laptop, cu care numai el stie ce sunete va scorni. Poetii Ioan Es. Pop si Ioan Muresan isi aduna si ei gandurile, intr-un colt al bisericii. Este vineri seara, in Bucuresti e cod rosu de canicula, iar in acest colt pierdut de lume s-au strans deja vreo suta de oameni: flamanzi toti de curatie si de frumos. Gata! Pe ecran, cu lentoarea unei clepsidre, incep sa curga fotografii, mii de portrete de oameni, chipuri prelucrate dramatic si pictural de Marcel Bunea, chipuri marcate de trecerea timpului, a suferintelor, a bucuriilor - ca intr-un exod al vremii, fara sfarsit. In paralel, Mircea Tiberian se dezlantuie in contrapunct cu sax-ul lui Liviu Butoi si cu efectele lui Maurice de Martin. Cand si cand, poemele taie linistea bisericii si curgerea implacabila a chipurilor proiectate de Marcel Bunea. Totul a durat un ceas. La sfarsit, nimeni, parca, nu voia sa mai plece...
Tarziu in noapte, am reusit sa stau de vorba si cu Marcel Bunea. L-am intrebat si pe el cum s-a nascut ideea acestui proiect intr-un loc asa de aparte. "E un proiect mai vechi, din 2000", mi-a
raspuns. "Anul asta, am aplicat proiectul la Fondul Cultural Roman si l-am si realizat aici, impreuna cu colegii mei. Am fost toti incantati de locul asta frumos - este singura bazilica romanica pastrata fara nici un fel de adaos gotic. Locul l-am ales eu. Fiind cisnadean si copilarind pe acolo, imi si amintesc cum cetatea era parasita, ploua in ea, prin anii `70 au restaurat-o... E o biserica nu mare, dar foarte, foarte frumoasa. Si cu un spatiu care eu cred ca ar merita sa fie un centru cultural."
(Acest superb recital de arta din cetatea Cisnadioarei a fost condus si, intr-un fel, initiat de Societatea de Concerte Bistrita, a d-lui Gavril Tarmure. Le multumim organizatorilor si, in primul rand artistilor, pentru aceste zile de exceptie, care speram ca se vor mai repeta!...)