De la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeana are in componenta sa patru tari ortodoxe: Bulgaria, Cipru, Grecia si Romania, cu un total de aproape 40 de milioane de credinciosi. In acest context, nu putem sa nu observam ca Biserica Ortodoxa este pur si simplu invitata sa aiba un cuvant greu de spus in contextul tot mai secularizat al Vestului european, unde spiritualitatea crestina a devenit doar un "compartiment religios" al societatii laice, lipsite de viata liturgica.Fiind cea mai mare dintre "surorile egale", Biserica Ortodoxa Romana a cuprins, practic, intreg continentul, "calcand" pe urmele celor trei milioane de romani care populeaza, astazi, principalele regiuni economice ale Ue. Au aparut zeci de noi parohii si s-au constituit nenumarate comunitati ai caror pastori spirituali s-au vazut nevoiti sa se organizeze in noi episcopate si chiar in doua mitropolii, una cu sediul la Paris, cealalta, la Nurnberg. Prin ele, raspunsul ortodox la "provocarile lumii si istoriei" este unul puternic, plin de sperante in viitorul european al neamului nostru. Cel putin asa ne asigura pastorul romanilor din Germania, Europa Centrala si de Nord, Inalt Preasfintitul mitropolit Serafim Joanta.
"In Occident, religia este impinsa in sfera privata.
Spiritul dominant este goana dupa bani si dupa placeri"
- Inalt Preasfintia voastra, conduceti o "arca" in care s-au urcat peste 500.000 de romani, traitori in Germania, Austria si tarile nordice. Cum reusiti sa pastrati carma dreptei credinte, intr-o lume laica, obsedata de consum si de valorile materialiste?
- Intr-adevar, Occidentul este o societate materialista si de consum. Religia este impinsa in sfera privata. Spiritul dominant este goana dupa bani si dupa placeri. Familia traditionala, adica tineri casatoriti la starea civila si religios, este pe cale de disparitie. Astazi, majoritatea copiilor se nasc din cupluri "accidentale" sau provin din familii divortate. Perversiunile sexuale sunt prezentate pana si in cartile pentru scolari, ca fiind conforme cu natura. Or, toate acestea ii deregleaza pe oameni si ii nefericesc. Tocmai de aceea, astazi, este mai multa suferinta in lume decat exista altadata. Bineinteles ca tinerii romani care traiesc aici cu greu pot rezista spiritului veacului. Foarte multi se pierd, ajungand la experiente extrem de dureroase. Dar exista intotdeauna calea pocaintei, a intoarcerii. Aici intervine Biserica Ortodoxa. Harul mantuitor, libertatea exista doar in Biserica. Iar romanii sunt, in general, legati de Biserica, cauta Biserica, mai ales cand se afla la stramtoare. Aceasta este o pedagogie divina: Dumnezeu ne intoarce pe calea cea buna, prin necazurile care vin asupra noastra, datorita pacatelor pe care le savarsim.
- Sunteti in prima linie, spre Inalt Preasfintia voastra se indreapta ochii romanilor, dar si ai multor occidentali ce mai sunt legati de Biserica si au nevoie de Dumnezeu. Cum raspundeti chemarii lor?
- Spiritualitatea ortodoxa este o sansa pentru viitorul Europei, poate singura pentru supravietuirea ei. Pentru ca o structura ca aceea a Uniunii Europene, bazata doar pe elementul economic si politic, nu poate avea sanse sa dainuiasca, fara un fundament spiritual, duhovnicesc. Crestinismul occidental a pierdut mult din filonul sau mistic. Dimpotriva, ortodoxia a pastrat toata bogatia mistica din perioada cand crestinatatea era una. Cine se apropie de traditia ortodoxa si incearca s-o traiasca in Biserica, sub indrumarea unui duhovnic, acela este salvat. Este rolul nostru, al ortodocsilor din Europa unita, de a trai cat mai autentic credinta noastra si de a o transmite mai departe, prin exemplul vietii. Caci numai exemplul convinge!
"Recunoasterea noastra ca Biserica oficiala s-a produs
cu sprijinul fratesc al Bisericilor Catolica si Evanghelica"
- Care a fost pozitia Bisericilor traditionale locale, fata de dezvoltarea comunitatilor ortodoxe romane, pe pamant german?
- Voi spune mai intai ca televiziunea nationala, Zdf, a transmis in direct, pentru milioane de germani, doua liturghii ortodoxe oficiate la catedrala noastra. Un lucru fara precedent in Germania! Dezvoltarea si recunoasterea noastra ca Biserica oficiala a statului bavarez ("Korperschaft des offentlichen Rechtes") s-a produs cu sprijinul fratesc al Bisericilor Catolica si Evanghelica. Ele ne-au ajutat sa ne cumparam biserica mitropolitana din Nurnberg si ne-au fost de mare folos la primii nostri pasi pe pamant german. Un rol esential a jucat in acest sens marele teolog dr. Albert Rauch, prieten de peste 30 de ani al ortodoxiei romanesti. Ne-a fost alaturi de-a lungul celor zece ani cat a durat procesul anevoios de recunoastere. Pentru noi, este imbucurator ca bisericile romanest
- Care este reactia publicului occidental la urmarirea unei slujbe ortodoxe?
- Oamenii sunt impresionati de prioritatea acordata rugaciunii si anume, rugaciunii facute cu "mintea in inima" sau cu "mintea unita cu inima", pentru ca prin rugaciune sa ajungem la pacea inimii, la blandete, la bunatate, la dragoste - care este implinirea tuturor poruncilor. Sunt fascinati de mistica ortodoxa, de importanta pe care o acordam postului. Isi dau seama ca se poate ajunge incetul cu incetul la libertatea duhovniceasca, adica la momentul cand fac totul in modul cel mai natural. Constata ca rugaciunea, postul, biserica, oamenii devin o bucurie.
- S-a spus ca marele nostru atu european, dupa aderare, este cultura (arta, literatura, filosofia, arhitectura, muzica, traditiile), dar se pare ca Biserica Ortodoxa a luat-o inaintea tuturor.
- Dar nu exista nici o separare intre cultura si Biserica! Hristos nu este acultural, ci fundamentul culturii adevarate. Insusi cuvantul "cultura" vine de la cultul religios, expresia primordiala a oricarei culturi umane. Cultura trebuie sa-l cultive pe om, sa-l ajute in tinderea sa spre desavarsire, sadita de Dumnezeu in fiinta noastra. Or, nimic nu-l cultiva pe om mai mult decat cultul Bisericii. Christos Yannaras, un mare filosof grec contemporan, scrie ca "Liturghia ortodoxa si, in general, slujbele noastre sunt expresia cea mai inalta a culturii umane", a ceea ce omul a putut crea mai frumos pentru cultivarea sa. Cultul este deci centrul de foc al culturii, iar in centrul cultului este Hristos Dumnezeu si om. Astazi, in Occident, dar si la noi acasa, sunt atatea creatii care se cred culturale, dar care in fond sunt sub-culturale sau chiar anti-culturale, caci ele in loc sa-l cultive pe om, il distrug, cultivandu-i patimile.
- Ierarhii conservatori isi arata ingrijorarea fata de contactul ortodoxiei cu Occidentul, unde ar exista pericolul desacralizarii, al pierderii sufletului Bisericii noastre. Exista acest pericol?
- Nu cred ca ortodoxia a pierdut ceva din contactul sau cu Occidentul, cel putin in ce priveste invatatura ei de credinta, care este precisa si clara si fata de care nimeni nu poate face nici un rabat, decat cu riscul de a se plasa in afara ortodoxiei. Practic, insa, cred ca multi credinciosi ortodocsi, romani, greci sau bulgari au imprumutat stilul de viata occidental, adica nu mai postesc, nu mai tin legatura cu Biserica...
"Am inceput sa consemnam primele convertiri
la ortodoxie printre germani"
- Romanii cred ca rugaciunile calugarilor ii apara de cel rau. Care este situatia monahismului ortodox in Occident?
- Sfantul Cassian, originar din Dobrogea, a intemeiat primele doua manastiri in Occident, in anul 415 d. Hr., la Marsilia. In prezent, in Ue exista mai multe manastiri ortodoxe, cu deosebire in Franta, unde ortodoxia este foarte vie, prin Institutul Sf. Serghie si prin Fraternitatea Ortodoxa din Europa Occidentala. Nicaieri in Europa de Vest ortodoxia nu este atat de inradacinata local ca in Franta. Existenta manastirilor este o marturie in acest sens. Cele mai multe manastiri din Franta tin de Patriarhia de Constantinopol si sunt francofone. Mitropolia noastra are si ea vreo 5-6 manastiri si schituri, dar cu foarte putini vietuitori. Cea mai vestita manastire ortodoxa din Occident este cea de la Essex (Anglia), fondata de Parintele Sofronie. In Germania, exista doar 5 manastiri ortodoxe, intre care se numara si manastirea "Sfintii Martiri Brancoveni", din Centrul nostru eparhial de la Nurnberg. Din pacate, nu avem nici un tanar roman care sa se fi nascut in Occident si care sa fi devenit calugar in vreo manastire de aici.
- Numarul tot mai mare de romani a impus construirea de noi biserici. Ce impact are acest lucru asupra "vizibilitatii" romanesti in spatiul germanic si nordic?
- Speram sa aiba un impact pozitiv. Acum e un fel de cernere si printre romani. Din aceasta cernere, se aleg cei care iau credinta in serios, o descopera in dimensiunea ei personala si o traiesc intens in mod constient, ajungand exemple pentru ceilalti, romani sau autohtoni. Intr-un fel, retraim vremea crestinismului timpuriu, cand credinta s-a transmis mai mult prin exemplul personal si prin exemplul unor comunitati mici ca numar poate, dar foarte active si foarte fervente, unde domnesc dragostea si deschiderea pentru semeni. Avem multe astfel de comunitati romanesti, de aceea nu este intamplator ca am inceput sa consemnam primele convertiri la ortodoxie printre localnici. Acestia, cei mai multi germani, au luat foarte in serios noua credinta, fiind mai bisericosi decat ai nostri. Astfel de situatii se pot ivi la Viena, la Stuttgart, la Offenbach, la Salzgitter, Tubingen, Landshut si Malmo, unde s-au construit sau s-au cumparat biserici noi si unde comunitatile romanesti sunt respectate pentru credinta lor, demna de admiratie. In anii ce vin, sfera de influenta a ortodoxiei romanesti se va extinde la Koln, Berlin, Munchen si Mannheim, unde am pus sau vom pune pietre de temelie pentru noi biserici.
- Pregatiti o adevarata expansiune ortodoxa!
- Aceasta nu inseamna nici pe departe expansiune ortodoxa, caci spiritul prozelitist este cu totul strain ortodoxiei, ci marturia smerita a credintei care ne mantuieste, nu numai in viata viitoare, ci si acum, in viata de toate zilele, cu problemele si dificultatile ei, pe care numai prin credinta le putem rezolva si birui. Biserica este chemata sa fie prezenta acolo unde o striga fiii neamului, unde i-au dus nevoile si greutatile vietii. Doar credinta ii inspira, ii elibereaza, le da curaj si putere sa invinga orice greutate. "Toate le pot in Hristos care ma intareste", trebuie sa zicem mereu impreuna, cu Sf. Apostol Pavel.
"Pentru noi, nu este o saracire a identitatii noastre, ci o imbogatire, sa fim in acelasi timp romani si europeni"
- Euroscepticii spun ca aderarea la Ue va avea influente nefaste asupra identitatii romanesti in concertul european, daca Biserica Ortodoxa nu-si va indeplini cu grija menirea. Cum comentati?
- In buna masura, am raspuns mai sus la aceasta intrebare. Este de adaugat urmatoarea precizare: chiar daca facem cu totii parte din Ue, noi, romanii ortodocsi, ca de altfel toti ortodocsii din Occident, dorim sa ne organizam viata spirituala si etnica in tarile in care traim, in conformitate cu regulile si cerintele acestor tari, dar fara a ne abandona traditiile. Pentru noi nu este o saracire a identitatii noastre, ci dimpotriva, o imbogatire, sa fim in acelasi timp romani si europeni. Noi speram si ne rugam ca Europa unita sa devina o tara a pacii si prosperitatii, pentru toate popoarele care o compun. Desigur, din punctul nostru de vedere, lucrul acesta nu-i posibil decat prin revigorarea credintei crestine proprii fiecarui popor.
Inalt Preasfintitului Serafim ii puteti scrie la e-mail: mitropolia@mitropolia-ro.de
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
