Carnea - o otrava?

Conform unor statistici recente, peste un milion de romani prefera regimul lacto-vegetarian, renuntand complet la consumul de carne. Pe de alta parte, la nivel mondial, in anul 2005, existau nu mai putin de un miliard si jumatate de vegetarieni sau de lacto-vegetarieni, multi dintre ei provenind din tari unde consumul carnii era pana nu demult o traditie de neatins. Insasi Organizatia Mondiala a Sanatatii a recomandat recent reducerea consumului de carne, pentru protejarea sanatatii oamenilor, dar si a mediului inconjurator. De ce acest "razboi" impotriva carnii? Oare chiar atat de periculoasa sa fie aceasta pentru organism? Consumul ei are conotatii negative din punct de vedere moral, asa cum spun religiile? Iata doar cateva din intrebarile la care ne-am propus sa raspundem in acest articol ce apare in Postul Mare al Pastelui.


Este carnea toxica?

Intr-un posibil top al toxicitatii alimentelor care formeaza baza hranei omenesti, carnea ar conduce detasat, fiind hrana cu cele mai nefaste efecte pe termen lung asupra organismului, intrecand chiar si zaharul rafinat, margarina sau faina alba. Motivele pentru care carnea este considerata un aliment cu grad ridicat de risc sunt numeroase: proteinele pe care le contine solicita, atunci cand sunt metabolizate, un efort mult mai mare din partea ficatului si a intregului sistem digestiv. Grasimile saturate din carne afecteaza grav inima si vasele de sange, ducand la aparitia arteriosclerozei, tromboflebitei, insuficientei cardiace etc. Anumite substante toxice puse in circulatie de catre animal, in agonia din momentul sacrificarii sale, produc in organismul uman dezechilibre nervoase si endocrine. Consumul exagerat de carne duce, treptat, la o incetinire a proceselor de eliminare a substantelor toxice si reziduale, adica la o intoxicare lenta si foarte periculoasa a organismului.
Exista o clasificare a gradului de toxicitate a diferitelor tipuri de carne? Da, cea mai toxica este considerata asa-numita carne rosie, adica cea de porc, de vita, de oaie si de capra, precum si diferitele tipuri de vanat. Mai putin daunatoare este considerata carnea alba, adica cea de pasare. Iar carnea de peste, fie el oceanic sau de apa dulce, este unanim apreciata ca fiind cea mai putin toxica.

Carnea din crescatorii - o adevarata otrava

In momentul de fata, mai mult de 70% din carnea consumata la noi si in toata lumea "civilizata" este obtinuta in crescatorii intensive, avand, asadar, "nivelul de igiena si de calitate corespunzator". Aceasta doar in teorie, pentru ca in realitate, carnea obtinuta in aceste adevarate lagare ale mortii are o toxicitate mult mai mare. Intr-o asemenea crescatorie, un pui ajunge la maturitate in doar 12 saptamani, in timp ce unuia care creste liber, ii trebuie de cateva ori mai mult timp ca sa ajunga la aceleasi dimensiuni. Cum se face aceasta scamatorie a cresterii intr-o zi cat altii in zece? Tinand animalul intr-un spatiu in care are doar cativa centimetri patrati sa se miste, indopandu-l cu nutreturi concentrate pline de vitamine si de minerale sintetice, administrandu-i antibiotice cu nemiluita si, mai ales, dandu-i hormoni de crestere. Toate aceste substante se acumuleaza in carne, iar apoi ajung in stomacul nostru, facand adevarate ravagii. Aspectul pufos, excesul de greutate, efeminarea excesiva a barbatilor occidentali au ca sursa dezechilibrele glandulare si metabolice produse de carnea de crescatorie.

Carnea si E-urile

Pentru a fi apreciata de consumatori, carnea trebuie conservata si prezentata intr-o forma cat mai atragatoare. La ceva timp dupa ce a fost procesata, ea capata insa in urma oxidarii un aspect brun-cenusiu, deloc apetisant, are adesea multa grasime in ea, iar mirosul aduce foarte bine cu cel al animalului de la care provine. Or, ea trebuie sa fie de un rosu tonic, sa fie aromata si sa para frageda. Cum se face aceasta cosmetizare? Cu ajutorul vestitelor E-uri, incepand cu faimosii nitriti (care dau carnii o minunata culoare rosie si produc numeroase tipuri de cancer) si terminand cu cei mai noi fragezitori si amelioratori de aroma folositi in industria mezelurilor. Toate aceste substante, cu foarte putine exceptii, sunt extrem de daunatoare organismului, afectand mai ales ficatul, intestinele, pancreasul, sistemul imunitar si cel nervos. Ceea ce afirm acum poate parea unui sceptic o exagerare. Oare carnea sa fie asa de otravitoare, fara ca noi sa stim? Voi raspunde la aceasta intrebare printr-un mic exemplu: printr-o conjunctura, am ajuns sa cunosc mai bine cateva persoane care vindeau aditivi alimentari industriei carnii si mezelurilor. Ei bine, cei care livrau saptamanal sute de kilograme de asemenea substante procesatorilor nu consumau niciodata, dar absolut niciodata, carne sau mezeluri din comert. De ce? Pentru ca erau printre putinii muritori care stiau cu adevarat ce otravuri se pun in mod obisnuit in ceea ce noi consumam ca delicatese din carne. Spargerea unui recipient cu aditivi pentru mezeluri a dus la scurgerea unui colorant atat de puternic, incat pata de pe podeaua masinii nu a putut fi scoasa complet, oricat a fost spalata, iar contactul cu pielea al substantelor respective a produs o alergie severa. Aceasta consumam noi, de fapt, atunci cand savuram o felie de salam, sau cine stie ce alta delicatesa din carne.

Ce boli produce si agraveaza consumul de carne

Lista acestor boli este atat de lunga, incat cu siguranta nu ne-ar ajunge zece asemenea articole pentru a le cuprinde pe toate. Enumerarea care urmeaza este doar o selectie din uriasul volum de informatie medicala care a fost folosit pentru scrierea acestui articol. Tot mai multe universitati si centre de cercetare medicala din lume si-au propus sa afle mai multe despre efectele nocive ale carnii. Iar studiile facute pe esantioane largi de persoane (adesea de ordinul sutelor de mii) au uimit lumea stiintifica. Aceasta, pentru ca s-a demonstrat, fara putinta de tagada, ca acest aliment este mult mai nociv decat s-a crezut initial.

Carnea si cancerul

Cancerul de colon - in cadrul unui studiu citat de catre prestigiosul Bbc News si reluat de principalele mijloace de comunicare din lume (mai putin cele romanesti), s-au observat obiceiurile culinare a nu mai putin de jumatate de milion de oameni din Europa, pentru o perioada de 10 ani. Concluzia este ca riscul de cancer de colon a fost cu peste o treime mai mare la cei ce consuma mai mult de 2 portii a cate 80 de grame de carne pe zi, decat la cei ce consuma cel mult o astfel de portie pe saptamana. Mai exact, cei care mananca echivalentul unui sandvici cu sunca si al unei bucati de friptura zilnic prezinta un risc de aparitie a cancerului de colon cu 35% mai mare decat cei ce consuma o singura portie de carne pe saptamana. Mai mult, studiul a aratat ca o dieta saraca in fibre vegetale creste riscul cancerului de colon cu inca 39%.

Cancerul de san - un studiu facut la celebra Facultate de Medicina britanica Harvard, pe 90.000 de femei, a aratat ca cele ce consuma mai mult de 1,5 portii de carne pe zi sunt aproape de 2 ori mai expuse cancerului de san, decat cele care consuma carne de maximum 3 ori pe saptamana.

Cancerul de pancreas - o cercetare facuta de un institut medical din statul american Hawaii, condusa de dr. Ute Nothlings si colegii sai si efectuata pe 190.545 barbati si femei, a aratat o legatura directa intre consumul de carne si cresterea ratei cancerului pancreatic. Studiul a durat 7 ani, iar agentia Reuters, care a difuzat informatia, subliniaza ca nu e vorba de continutul de grasimi sau colesterol din carne, ci mai ales de substantele chimice folosite la obtinerea si la prepararea ei, care sunt carcinogenice.

Limfomul non-Hodgkin - o stire a Cnn din 30 aprilie 1996 citeaza un studiu facut pe 35.000 de femei in varsta si arata ca dieta cu multe grasimi animale si carne, mai ales hamburgeri, dubleaza riscul aparitiei limfomului non-Hodgkin. Exista in momentul de fata zeci de asemenea studii care arata fara dubiu ca la consumatorii de carne creste exponential si riscul de a face cancer la stomac, cancer hepatic, cancer ovarian, cancer la prostata etc. De altfel, predispozitia spre cancer, indiferent de forma si de localizare, este o caracteristica a tuturor consumatorilor de carne.

Carnea, impotenta si sterilitatea masculina

Un articol publicat de catre o fundatie a medicilor din Statele Unite arata ca exista o legatura directa intre consumul de carne si grasimi, in cantitati medii, si disfunctiile erectile la barbati. Marea problema este ca dupa 40 de ani, vasele de sange sunt obturate si sclerozate mult mai rapid la consumatorii de carne, favorizand aparitia impotentei vasculare, care este cea mai raspandita forma de impotenta. Apoi, hormonii de crestere, folositi in crescatoriile de animale in mod curent si ajunsi in alimentatia noastra prin intermediul carnii, duc la scaderea concentratiei de testosteron (hormonul masculinitatii) la barbati. Rezultatul: numarul de spermatozoizi din sperma scade dramatic, la fel ca si motilitatea acestora, ceea ce are drept consecinta aparitia sterilitatii masculine in diferite grade.

Carnea si sterilitatea feminina

Conform studiilor recente, consumul de carne rosie, cum este carnea de vaca sau de porc, creste riscul aparitiei endometriozei cu 80 pana la 100%. Aceasta poate avea ca efecte infertilitatea, menstruatia dureroasa, crampe severe, sau se poate corela cu diferite forme de cancer. Solutia pentru scaderea numarului de endometrioze la femeile tinere este reducerea consumului de carne si cresterea consumului de legume si vegetale proaspete. O alta legatura ce a fost facuta de cercetatori se refera la consumul de mezeluri, strans corelat cu aparitia afectiunilor ovariene si ale anexelor. Aproape toate tipurile de mezeluri sunt tratate cu nitrit de sodiu, un aditiv alimentar cu toxicitate crescuta, care odata ingerat, determina in sistemul digestiv aparitia nitrozaminelor, cunoscute ca factori cauzatori de cancer, si care interfereaza totodata cu activitatea normala a organelor reproducatoare.

Carnea si bolile transmise
pe cale digestiva

Principala incriminata nu mai este de aceasta data carnea din crescatoriile de tip industrial, ci chiar cea de la producatorii particulari. Boli extrem de agresive, cum ar fi trichineloza, tenia, infectiile bacteriene diverse, se datoreaza in proportie de 90% consumului acestei carni.

Carnea si obezitatea

Un articol publicat in 2006, in "International Journal of Obesity", se refera la un studiu pe 5 ani facut la Oxford si arata ca persoanele mari consumatoare de carne sunt cu mult mai predispuse la obezitate decat cele cu diete vegetariene. Cea mai mica crestere in greutate (scadere de fapt) o prezinta cei care pe perioada studiului au facut trecerea de la alimentatia cu carne, la diete fara carne.

Carnea si bolile cardiovasculare

Un studiu publicat de "British Medical Journal" (una din cele mai prestigioase reviste medicale din lume), editia din 25 iunie 1994, cu privire la rata mortalitatii la consumatorii de carne si la vegetarieni, a adus cateva elemente uluitoare. Pe perioada de 12 ani a studiului, s-a observat ca la consumatorii de carne, rata mortalitatii a fost de 51%, iar la vegetarieni, de 28%. Acestia din urma au fost mult sub statisticile generale, cu privire la ratele mortalitatii din cauza cancerului, dar si a afectiunilor cardiace. S-a constatat, astfel, ca persoanele care consuma foarte rar carne au inima si vasele de sange sanatoase, pana la varste inaintate. Mai mult, un regim vegetarian scade foarte mult riscul infarctului, al accidentului vascular cerebral, precum si al trombozelor.
In final, o ultima intrebare: putem renunta definitiv la carne? Nu exista nici un risc in aceasta decizie? Raspunsul e clar: sanatatea nu pierde, ci dimpotriva, castiga prin renuntarea definitiva la carne. Mai precis: prin adoptarea unui regim vegetarian. Dar despre problema aceasta vom vorbi, pe larg, intr-un articol viitor.