Primavara aceasta au dat glas viselor si dorintelor lor, au lasat starea lor de spirit sa se aseze in pagina noastra de ziar. Ce-si doresc studentii de la primavara aceasta? Ce ar putea schimba ea in viata lor? O ancheta la pas, prin facultatile bucurestene.
Mihai Tanasescu
(20 de ani), Ase, Finante Banci
"As vrea sa stiu ce sanse am sa-mi practic
meseria pentru care ma pregatesc, aici, acasa, in "tarisoara" mea"
"N-am sa spun ca-mi doresc sa iau toate examenele. Ar fi banal. Si nici ca visez la cine stie ce masina, capcana pentru fete frumoase. Visul meu de primavara e ceva mai concret. As vrea sa aflu daca meseria pentru care ma pregatesc este ceea ce mi-am dorit, si daca da, ce sanse am sa o practic aici, acasa, in "tarisoara" mea mult iubita, sau va trebui sa-mi caut norocul in lumea larga? Si mai vreau ceva: sa pot evada din zonele gri ale existentei de zi cu zi, sa gasesc suficiente motive ca sa astept cu nerabdare ziua de maine, care sa-mi asigure un trai decent, fara compromisuri, fara abdicari de la propriile mele principii de viata. Si as mai vrea ca primavara sa-mi aduca confirmarea prieteniilor pe care deja le-am cimentat, pentru a fi sigur ca atunci cand am ales, am facut bine. Sa mai spun ca as vrea sa dispara haita de impostori care se autointituleaza "politicieni" ar fi, de asemenea, ceva comun, pentru ca aceasta este o dorinta de zi cu zi, in fiecare anotimp al existentei mele de student, caruia, astazi, nu-i prea vine sa creada ca lucrurile se vor schimba curand si notabil."
Diana Baschir
(22 de ani), Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Bucuresti
"Imi doresc un viitor implinit, intr-o Romanie
care sa le ofere tinerilor mai multe oportunitati profesionale"
"In ceea ce ma priveste, visul meu suprem din primavara aceasta este ca cea din urma sesiune de examene sa se incheie cu brio. Aveam doar 15 ani, cand mi-am dat seama ca vreau sa urmez cursurile unei facultati de jurnalism si am facut stagii de pregatire inca din perioada liceului. Devoram paginile cotidianelor, gandindu-ma ca intr-o buna zi, imi voi vedea numele asternut in subsolul cate unui articol important. Dar imi amintesc si de entuziasmul de la inceputul facultatii, care s-a estompat in timp... Pe atunci, nu imi imaginam ca ziaristii pot fi cumparati, ca ziarele pot fi conduse din umbra, de mari magnati, sau ca numarul de pagini de reclama face legea in presa. Dar m-am obisnuit cu toate, si acum, ori de cate ori ma impiedic, imi gasesc forta s-o iau de la capat. Cu atat mai mult primavara, care e un inceput firesc, generator al unui entuziasm fara limite. Asadar, ce-mi doresc? Imi doresc ca sfarsitul studiilor universitare sa fie un inceput pe care sa il imbratisez cu ardoare. Imi mai doresc sa am mai multa incredere in mine, si intr-un viitor implinit intr-o Romanie care sa le ofere tinerilor mai multe oportunitati profesionale, dublate de salarii conforme cu pregatirea lor. Si-mi mai doresc ca primavara sa aduca in fiecare dimineata un zambet pe buze, tuturor celor din jurul meu."
Radu Durdun
(24 de ani), masterand la Management si Comunicare in afaceri, Snspa
"Vreau ca primavara aceasta sa ma faca
sa am mai multa grija de mine si de cei pe care-i iubesc"
Alex Preda
(22 de ani), Stiinte Politice
"As vrea sa am sansa sa muncesc
si sa fiu mandru aici, in tara mea"
"Pentru mine, primavara a venit deja, cu pomi infloriti si sperante. Ma simt mai matur si mai cu picioarele pe pamant, dar si dezamagit, ca nu iese totul asa cum ar trebui. Imi plac concurenta si victoria, iar cand pierd, consider ca am invatat ceva. Cand iesi victorios, te simti bine cu tine, iar increderea te ajuta sa rezolvi multe. Ar putea oare primavara asta sa-mi aduca iarasi gustul victoriei? Victoria aceea adevarata fata de mine insumi, care ma face sa-mi spun ca toate eforturile pe care le-am facut nu sunt in zadar si ca drumul meu e cel bun! Sa-mi aduca linistea si siguranta de care viata mea are nevoie. Sunt unul dintre cazurile acelea de tineri care au lucrat inca din timpul liceului ca sa se intretina, iar acum lucrez iarasi, ca sa pot sa-mi platesc facultatea, fiindca n-am avut timp destul in liceu sa invat, ca sa intru la fara plata. Banii fac mereu legea. Ma simt intr-un cerc vicios, intr-o tara care nu face nimic sa-i sprijine pe tinerii muncitori. Asa ca intrebarea voastra este pentru mine dura. E ca si cand m-as intinde pe spate, in iarba, gandindu-ma ce as face daca as castiga la loterie. Chiar asa... ce as vrea sa-mi aduca primavara? Sa-mi aduca senzatia ca traim intr-o tara normala, care se preocupa de soarta tinerilor ei, ajutandu-i - nu sa-si gaseasca un loc de munca (asta e din ce in ce mai simplu), ci un loc de munca in domeniul in care s-au pregatit. Mai astept ca intrarea noastra in Ue sa faca diferenta, sa se schimbe ceva. Visez la mai multe oportunitati in tara. Pentru ca afara exista, dar ar fi pacat sa plecam cu totii. As vrea sa am sansa sa muncesc si sa fiu mandru aici, in tara mea. Vreau sa vad ca se "apropie malul" dupa atata inot. Sa vad rezultate. Sa fiu mai bucuros cand ma gandesc la urmatoarea saptamana."
Laura Filimon
(21 de ani), Facultatea de psihologie
"Vreau sa fiu fericita. Punct"
"Vreau sa pot face mai usor diferenta intre ceea ce imi doresc, ceea ce vreau si ceea ce am nevoie. Sa nu las false nevoi sa ocupe locul unor lucruri care ma pot face cu adevarat fericita. Vreau lucruri simple. Sa ma bucur de soare, de aerul proaspat al diminetii, de faptul ca stelele sunt noapte de noapte pe cer. Vreau ca oamenii pe care ii vad pe strada sa zambeasca cu bucurie si sincer, cand ii intampina o noua zi. Sunt lucruri marunte, care ne pot ajuta sa trecem peste catastrofalele probleme de zi cu zi. Vreau sa imi pastrez prietenii pe care cu greu am reusit sa-i transform in prieteni adevarati, vreau sa am mintea limpede, pentru a ma putea ocupa de fiecare in parte, pentru ca nu e perioada mai favorabila in an ca sa comunici cu cei apropiati, decat primavara. Vreau mai putine scandaluri televizate, vreau mai putini oameni care se enerveaza in mijloacele de transport, vreau ca Ministerul Educatiei si Cercetarii sa priveasca cu mai multa seriozitate proiectele initiate de oameni competenti, care privesc interculturalitatea, egalitatea de sanse si asa mai departe. Este timpul planurilor, al deciziilor importante, care te vor urmari tot restul anului. Nu vreau sa pasesc in afara primaverii cu regrete pe care le voi pune sub semnul "la anul". Anul trecut, un prieten a reusit sa stranga 100 de oameni care sa petreaca frumos si sa se cunoasca timp de patru zile. A numit petrecerea "Bonus Fest". As vrea si eu, ca primavara sa aduca pentru fiecare cate un "Bonus Fest" in curtea casei. Si vreau sa fiu fericita. Punct."
Nicoleta Maria Engster
(24 de ani), Facultatea de Actorie, Universitatea "Spiru Haret"
"Studentii de azi nu mai sunt ca studentii
de altadata. Prea repede incepem sa fim oameni mari"
"Ce-mi doresc? In primul rand sa nu ma mai cuprinda astenia, sa fiu energica, cu pofta de viata si munca. As mai vrea ca ceata din gandurile mele sa se risipeasca si sa pot sa-mi dau seama care e drumul bun pentru mine. Nu numai in cariera, unde am de ales intre a urma pana la capat teatrul si a pleca din tara, ci si in sentimente, unde astept o clarificare. Stiu ca daca as putea sa iubesc asa cum as vrea eu, daca as avea linistea necesara in acest domeniu al vietii mele, toate celelalte s-ar misca mai usor. Si mai stiu ca sunt obosita, la limita cu nervii. Pe cine sa dau vina? Pe Romania? Pe sistemul politic? Pe cei 45 de ani de comunism, sau pe mine? Sau pe faptul ca in afara de teatru, muncesc de dimineata si pana noaptea ca sa ma intretin. Am un program de munca infernal, fara de care n-as putea sa supravietuiesc. Dar m-am saturat sa am toate week-end-urile pline de munca, ma frustreaza sa vad ca cei de-o varsta cu mine se distreaza, cand eu imi pierd zile si nopti la serviciu. Studentii de azi nu mai sunt ce erau studentii de altadata. Prea repede incepem sa fim oameni mari. Prea am crescut repede si simt ca ma apasa. As vrea sa mai fiu putin copil, macar cateva luni, cat o sa tina puful de plop."
Adriana Popa
(19 ani), Facultatea de Arhitectura, Bucuresti
"Mi-as dori ca primavara sa schimbe ceva in viata tuturor"
"Exista in noi un fior care reinvie de fiecare data cand soarele incepe sa infrumuseteze putin Bucurestiul, cand cenusiul capitalei este colorat si imblanzit de pomii infloriti si de razele caldute ale soarelui. Atunci, pasul nostru incepe sa fie ezitant... Da, parca ceva s-a schimbat, parca tot stresul iernii a disparut si am vrea, nu-i asa, sa ne intindem putin pe spate intr-un camp de iarba verde, ca sa vedem mai bine cerul albastru cu norisori albi.
Parca simt cum primavara imi da optimism. Mi-as dori ca ea sa schimbe ceva, nu doar in viata mea, ci a tuturor. As vrea, in primul rand, sa faca un Bucuresti mai frumos, sa schimbe acest Bucuresti, incepand prin a ne schimba pe noi. Si as vrea sa ajungem sa ne iubim orasul si sa ni-l ingrijim. Poate ca nu intamplator imi doresc asta, fiind studenta la arhitectura. Mi-as dori ca fiecare din noi sa poata, atunci cand iese de la munca sau de la scoala, sa-si odihneasca ochii pe o cladire veche, refacuta frumos, sa gaseasca un coltisor de bun gust care sa-i redea energia si buna dispozitie. Si mi-as mai dori sa ma pot bucura si eu de acest oras nou inchipuit, alaturi de noii mei colegi de facultate, care sper sa-mi devina si prieteni. Pentru ca, nu-i asa, primavara e anotimpul tuturor inceputurilor..."