Prin cuvantarea sa de joi, 15 februarie a.c., in fata Parlamentului, presedintele Traian Basescu a demonstrat, inca o data, ca este presedinte-jucator. Dupa ce a acuzat, cu trimitere directa la fapte, clasa politica de coruptie si incompetenta, d-l Basescu a anuntat, uzand de prerogativele functiei, un referendum pe tema votului uninominal. Votul uninominal, a anuntat el, va sparge cercul vicios care, la saptesprezece ani de la rasturnarea totalitarismului comunist, a facut mereu posibila "victoria intereselor de partid asupra interesului public". Fara responsabilitate directa in fata celor ce i-au votat, parlamentarii romani si-au putut urmari interesele de grup sau particulare ascunzandu-se in "listele de partid", pe care erau plasati in functie de bunul plac al liderilor sau de consistenta "fondurilor pentru campanie". Parlamentul a devenit, in acest mod, o adevarata cupola mafiota in care legile se fac si se desfac dupa interesele politicienilor si ale clientilor lor, dincolo de deosebiri doctrinare, programe politice, asteptari ale alegatorilor. Presedintele a atacat intreaga clasa politica, demonstrand ca, prin actuala formula electorala, chiar si politicienii onesti sunt inevitabil pervertiti, dand socoteala doar "partidului", nu cetatenilor pe care ar trebui sa-i reprezinte. Absenta opozitiei, dar si a unor parlamentari ai puterii, de la declaratia prezidentiala, a indicat clar cine se opune responsabilizarii clasei politice, cine vrea ca in Romania sa existe in continuare o democratie de fatada, ce face din alternanta la guvernare o inutila "rotire de cadre".
Multi reprezentanti ai clasei politice, dar si medii subordonate intereselor acesteia au cautat sa demonstreze ca decizia prezidentiala este doar o stratagema menita sa blocheze procedurile de suspendare a d-lui Basescu, finalizate si ele printr-un referendum. Presedintele a sesizat ca Parlamentul, dominat de "baietii buni", va realiza, pana la urma, stoparea actiunilor sale (fie si temporar) si a raspuns demagogic printr-o propunere ce, pentru a fi legiferata, trebuie validata de electorat. Demagogia prezidentiala ar consta in faptul ca o asemenea propunere a fost facuta de altfel chiar de principalul partid al opozitiei, Psd-ul, fiind insa ignorata, pana acum, de legislatori. Ne putem, desigur, intreba ce i-a impiedicat, totusi, pe actualii opozanti sa sustina o asemenea initiativa legislativa, mai ales ca impreuna, Psd-ul, Prm-ul si Pc-ul pot realiza, cu ajutorul prietenilor din grupul parlamentarilor puterii, majoritatea necesara pentru adoptarea ei. Posibilitatea s-a si concretizat in Senat, unde motiunea impotriva ministrului Justitiei, d-na Monica Macovei, a reusit cu 81 de voturi "pentru", desi reprezentantii opozitiei erau doar 73. Motiunea era fundamentata pe "brambureala" din Justitie, dar, in fapt, a vizat blocarea unui ministru ce urmareste hotarat eradicarea coruptiei (prin Legea Agentiei Nationale de Integritate), respectul real al legii si egalitatea in fata ei. Votul din Senat, petrecut cu o zi inaintea declaratiei prezidentiale, a confirmat propunerea d-lui Basescu inainte ca ea sa fie facuta.
Adevarul este ca Traian Basescu este mai mult decat un presedinte-jucator. El este un presedinte-luptator, decis sa-si tina promisiunile facute electoratului care l-a ales prin vot direct. D-l Basescu nu va accepta niciodata sa fie "infrant de Securitate" si, daca va fi nevoie, va merge pana la limitele legalitatii, utilizand toate mijloacele pe care i le pune la indemana imperfecta noastra Constitutie. Este greu de inteles pentru cetateanul de rand de ce singura institutie pentru care este prevazut votul direct, uninominal, institutia prezidentiala, are puteri extrem de limitate, doar de mediere si reprezentare, fara a putea sa se implice in functionarea executivului. Care executiv, odata propus de presedinte, poate evolua in functie de varii interese, unele chiar impotriva celor ale alegatorilor care l-au facut posibil. "Cearta dintre palate", din actuala guvernare, este exemplificatoare pentru modul in care un executiv impus de presedinte se autonomizeaza de promisiunile electorale facute impreuna cu acesta la trecutele alegeri. D-l Basescu si Alianta Da au sustinut atunci ca vor merge pana la capat impotriva "sistemului ticalosit" care a parazitat totul in Romania, de la partidele politice, la institutiile administrative, de la Justitie la educatia sau sanatatea publica. Instalarea la guvernare a noii coalitii a aratat insa ca naravurile clasei politice, indiferent de partidele in care s-a regrupat, nu s-au schimbat. Ca si sub guvernarea Psd, ca si sub cea a defunctei Cdr, interesele de grup au continuat sa primeze, iar oligarhia clientelara a continuat sa-si impuna, transpartinic, obiectivele. Cu o majoritate precara, realizata inclusiv prin apelul la "solutia imorala", Ada s-a fisurat intern, lasandu-l pe presedinte si mai singur in fata celor ce l-au votat. Interesul de grup si fidelitatea - interesata - fata de lider au prevalat inca o data fata de interesul public atunci cand Pnl-ul, aflat la conducerea executivului, a refuzat alegerile anticipate, menite sa ofere puterii o majoritate sigura, incoruptibila la presiunile conjuncturale. Conducatorii Pnl-ului au fost chiar dispusi sa negocieze cu Psd-ul, dusmanul lor in vorbe, pentru a se mentine la guvernare.
D-l Basescu a realizat in timp ca acest sistem de interese intretesute nu va permite niciodata Romaniei sa scape de fosta nomenclatura comunista transformata in oligarhie. A raspuns de aceea cererilor societatii civile de condamnare a comunismului si de desecretizare a dosarelor Securitatii. A stimulat depolitizarea Justitiei si a sprijinit efortul acesteia de a lamuri tainele "revolutiei" si ale "mineriadelor", de a dezvalui caile prin care oligarhia a devalizat statul si cetateanul de rand, acumuland - in cativa ani - averi de o nerusinata si sfidatoare dimensiune. A urmarit sa stopeze "antanta cordiala" dintre politicieni si afaceristii imbogatiti prin "tunuri" trase statului si tarii, investitorilor si intreprinzatorilor romani ori straini. "Apelul intelectualilor catre clasa politica", produs de unii reprezentanti ai societatii civile, prin care se cere sprijin pentru actiunile prezidentiale, a fost o recunoastere a faptului ca d-l Basescu nu-si tradeaza promisiunile si principiile. Batalia va fi grea, dar "marinarul" - indiferent ca este placut sau nu ca om - o va duce pana la capat. Si, fata de o "monstruoasa coalitie", care se prefigureaza in ultimele manifestari parlamentare, tot ce nu este legal interzis este permis. Chiar si un referendum contra altuia, pe care - probabil - tot d-l Basescu l-ar fi castigat.