Dictionarul scriitorilor romani coordonat de Mircea Zaciu inregistreaza trei generatii din aceeasi familie: poetul Ion Pillat (1891-1945), fiul lui, prozatorul si istoricul literar Dinu Pillat (1921-1975), si fiica acestuia, poeta si anglista Monica Pillat (n. 1947). Dar, la aceasta dinastie de intelectuali veritabili, cu mari inzestrari, trebuie sa adaugam, la generatia de mijloc, pe sora lui Dinu, Pia Pillat, si pe primul ei sot, Mihai Farcasanu, fiecare - autor sub pseudonim al cate unui roman, precum si pe Cornelia Pillat, mama Monicai, care a lasat in volumele ei de memorialistica marturii impresionante despre soarta membrilor familiei - cei ramasi in Romania si supusi persecutiilor si cei plecati in sfasierea exilului. Avem acum la dispozitie numeroase documente si marturii din care se pot reconstitui suferintele nemeritate ale familiei Pillat, a carei singura vina era ca apartinea deopotriva aristocratiei de sange si aristocratiei spiritului. Ceea ce-i facea de doua ori "dusmani" ce trebuiau distrusi de dictatura proletariatului. "Dusmani de clasa", dar si oameni de cultura rafinati, cu o scara de valori considerata atunci de activistii primitivi si cvasianalfabeti ca subversiva. Arta era admisa de ei doar ca instrument grosolan de indoctrinare marxist-leninista, tot ce nu era proletcultism, "realism socialist" sau critica a capitalismului fiind trimis pe banca acuzarii. Pentru cei dornici sa inteleaga ce s-a petrecut in viata intelectuala romaneasca in primul deceniu de ocupatie sovietica, semnalez foarte interesantul document pe care-l reprezinta stenograma Conferintei (secrete) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955, publicata zilele acestea tot la Editura "Vremea". Se pot vedea acolo activisti de partid si scriitori inregimentati dandu-si intreaga masura a prostiei, slugarniciei, cinismului si orbirii exaltate. Citind stenograma iti dai seama ca persoane de o calitate umana si intelectuala precum cele din familia Pillat nu puteau face compromisuri cu un asemenea regim, de teroare si ignoranta brutala. Erau sortiti sa fie victime. Inca din vara 1946, cuplul Pia si Mihai Farcasanu (el, fost lider al Tineretului Liberal) erau vanati de politia politica pentru a fi exterminati. Isi schimbau mereu ascunzatorile, intre doua perchezitii, cu vinovatia ca ii pun in pericol si pe cei care ii adaposteau. Dupa cateva luni de risc maxim, ei reusesc la limita, cu un curaj nebunesc, sa evadeze din inchisoarea bine pazita ce devenise tara, cu un avion. Aventura dramatica, in care au fost ajutati de noroc si de oameni devotati sau interesati, i-a dus spre o libertate scump platita, cu chiar pretul casniciei lor, caci tensiunea ruperii de tara si de vocatia lui politica l-a marcat pana la distrugere pe Mihai Farcasanu. In anii 60, recasatorita cu un doctor englez, Pia povesteste in scris unei prietene istoria senzationala a acelei evadari din Romania ocupata, iar aceasta isi da seama ca din alaturarea scrisorilor apare un roman de actiune. Pe cat de semnificativ pentru instaurarea comunismului in Est, pe atat de captivant. Editorul englez caruia ii e incredintat manuscrisul face o serie de simplificari, privilegiind desfasurarea alerta a faptelor, si il publica in 1972 cu un considerabil succes (e pacat ca nu s-a pastrat si tradus la noi prima versiune, despre care ingrijitoarea editiei spune ca era mai bogata in introspectii si descrieri ale Bucurestiului din 1946). Pentru a-si ocroti familia si prietenii ramasi acasa, Pia Pillat isi semneaza relatarea cu un pseudonim, schimba numele reale ale oamenilor si locurilor, dar romanul e incontestabil autobiografic, iar Monica Pillat ne dezvaluie in prefata "cheia" personajelor. Astfel putem vedea ca, pe langa rude, in salvarea sotilor Farcasanu au avut roluri importante si diplomatul britanic Ivor Porter (a carui proprie versiune o aflasem din volumul Operatiunea "Autonomous", tradus la noi inca din 1991), un alt englez, jurnalist, dar si Stefana Velisar, sotia lui Ionel Teodoreanu, a carei generozitate si caldura iradiaza din paginile cartii Zbor spre libertate, scrisa in stilul alb si ritmul viu al romanelor politiste, se citeste usor, dar cu sufletul tulburat, caci nu putem uita nici o clipa ca nu este o fictiune, ci o poveste adevarata.
Selectia "Formula As"
Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate, roman; Fata cocorilor, povestiri, traducere de Mariana Net, prezentarea si ingrijirea editiei de Monica Pillat, Editura "Vremea" (tel. 021/335.81.31), 328 pag.
Dictionarul scriitorilor romani coordonat de Mircea Zaciu inregistreaza trei generatii din aceeasi familie: poetul Ion Pillat (1891-1945), fiul lui, prozatorul si istoricul literar Dinu Pillat (1921-1975), si fiica acestuia, poeta si anglista Monica Pillat (n. 1947). Dar, la aceasta dinastie de intelectuali veritabili, cu mari inzestrari, trebuie sa adaugam, la generatia de mijloc, pe sora lui Dinu, Pia Pillat, si pe primul ei sot, Mihai Farcasanu, fiecare - autor sub pseudonim al cate unui roman, precum si pe Cornelia Pillat, mama Monicai, care a lasat in volumele ei de memorialistica marturii impresionante despre soarta membrilor familiei - cei ramasi in Romania si supusi persecutiilor si cei plecati in sfasierea exilului. Avem acum la dispozitie numeroase documente si marturii din care se pot reconstitui suferintele nemeritate ale familiei Pillat, a carei singura vina era ca apartinea deopotriva aristocratiei de sange si aristocratiei spiritului. Ceea ce-i facea de doua ori "dusmani" ce trebuiau distrusi de dictatura proletariatului. "Dusmani de clasa", dar si oameni de cultura rafinati, cu o scara de valori considerata atunci de activistii primitivi si cvasianalfabeti ca subversiva. Arta era admisa de ei doar ca instrument grosolan de indoctrinare marxist-leninista, tot ce nu era proletcultism, "realism socialist" sau critica a capitalismului fiind trimis pe banca acuzarii. Pentru cei dornici sa inteleaga ce s-a petrecut in viata intelectuala romaneasca in primul deceniu de ocupatie sovietica, semnalez foarte interesantul document pe care-l reprezinta stenograma Conferintei (secrete) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955, publicata zilele acestea tot la Editura "Vremea". Se pot vedea acolo activisti de partid si scriitori inregimentati dandu-si intreaga masura a prostiei, slugarniciei, cinismului si orbirii exaltate. Citind stenograma iti dai seama ca persoane de o calitate umana si intelectuala precum cele din familia Pillat nu puteau face compromisuri cu un asemenea regim, de teroare si ignoranta brutala. Erau sortiti sa fie victime. Inca din vara 1946, cuplul Pia si Mihai Farcasanu (el, fost lider al Tineretului Liberal) erau vanati de politia politica pentru a fi exterminati. Isi schimbau mereu ascunzatorile, intre doua perchezitii, cu vinovatia ca ii pun in pericol si pe cei care ii adaposteau. Dupa cateva luni de risc maxim, ei reusesc la limita, cu un curaj nebunesc, sa evadeze din inchisoarea bine pazita ce devenise tara, cu un avion. Aventura dramatica, in care au fost ajutati de noroc si de oameni devotati sau interesati, i-a dus spre o libertate scump platita, cu chiar pretul casniciei lor, caci tensiunea ruperii de tara si de vocatia lui politica l-a marcat pana la distrugere pe Mihai Farcasanu. In anii 60, recasatorita cu un doctor englez, Pia povesteste in scris unei prietene istoria senzationala a acelei evadari din Romania ocupata, iar aceasta isi da seama ca din alaturarea scrisorilor apare un roman de actiune. Pe cat de semnificativ pentru instaurarea comunismului in Est, pe atat de captivant. Editorul englez caruia ii e incredintat manuscrisul face o serie de simplificari, privilegiind desfasurarea alerta a faptelor, si il publica in 1972 cu un considerabil succes (e pacat ca nu s-a pastrat si tradus la noi prima versiune, despre care ingrijitoarea editiei spune ca era mai bogata in introspectii si descrieri ale Bucurestiului din 1946). Pentru a-si ocroti familia si prietenii ramasi acasa, Pia Pillat isi semneaza relatarea cu un pseudonim, schimba numele reale ale oamenilor si locurilor, dar romanul e incontestabil autobiografic, iar Monica Pillat ne dezvaluie in prefata "cheia" personajelor. Astfel putem vedea ca, pe langa rude, in salvarea sotilor Farcasanu au avut roluri importante si diplomatul britanic Ivor Porter (a carui proprie versiune o aflasem din volumul Operatiunea "Autonomous", tradus la noi inca din 1991), un alt englez, jurnalist, dar si Stefana Velisar, sotia lui Ionel Teodoreanu, a carei generozitate si caldura iradiaza din paginile cartii Zbor spre libertate, scrisa in stilul alb si ritmul viu al romanelor politiste, se citeste usor, dar cu sufletul tulburat, caci nu putem uita nici o clipa ca nu este o fictiune, ci o poveste adevarata.
Dictionarul scriitorilor romani coordonat de Mircea Zaciu inregistreaza trei generatii din aceeasi familie: poetul Ion Pillat (1891-1945), fiul lui, prozatorul si istoricul literar Dinu Pillat (1921-1975), si fiica acestuia, poeta si anglista Monica Pillat (n. 1947). Dar, la aceasta dinastie de intelectuali veritabili, cu mari inzestrari, trebuie sa adaugam, la generatia de mijloc, pe sora lui Dinu, Pia Pillat, si pe primul ei sot, Mihai Farcasanu, fiecare - autor sub pseudonim al cate unui roman, precum si pe Cornelia Pillat, mama Monicai, care a lasat in volumele ei de memorialistica marturii impresionante despre soarta membrilor familiei - cei ramasi in Romania si supusi persecutiilor si cei plecati in sfasierea exilului. Avem acum la dispozitie numeroase documente si marturii din care se pot reconstitui suferintele nemeritate ale familiei Pillat, a carei singura vina era ca apartinea deopotriva aristocratiei de sange si aristocratiei spiritului. Ceea ce-i facea de doua ori "dusmani" ce trebuiau distrusi de dictatura proletariatului. "Dusmani de clasa", dar si oameni de cultura rafinati, cu o scara de valori considerata atunci de activistii primitivi si cvasianalfabeti ca subversiva. Arta era admisa de ei doar ca instrument grosolan de indoctrinare marxist-leninista, tot ce nu era proletcultism, "realism socialist" sau critica a capitalismului fiind trimis pe banca acuzarii. Pentru cei dornici sa inteleaga ce s-a petrecut in viata intelectuala romaneasca in primul deceniu de ocupatie sovietica, semnalez foarte interesantul document pe care-l reprezinta stenograma Conferintei (secrete) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955, publicata zilele acestea tot la Editura "Vremea". Se pot vedea acolo activisti de partid si scriitori inregimentati dandu-si intreaga masura a prostiei, slugarniciei, cinismului si orbirii exaltate. Citind stenograma iti dai seama ca persoane de o calitate umana si intelectuala precum cele din familia Pillat nu puteau face compromisuri cu un asemenea regim, de teroare si ignoranta brutala. Erau sortiti sa fie victime. Inca din vara 1946, cuplul Pia si Mihai Farcasanu (el, fost lider al Tineretului Liberal) erau vanati de politia politica pentru a fi exterminati. Isi schimbau mereu ascunzatorile, intre doua perchezitii, cu vinovatia ca ii pun in pericol si pe cei care ii adaposteau. Dupa cateva luni de risc maxim, ei reusesc la limita, cu un curaj nebunesc, sa evadeze din inchisoarea bine pazita ce devenise tara, cu un avion. Aventura dramatica, in care au fost ajutati de noroc si de oameni devotati sau interesati, i-a dus spre o libertate scump platita, cu chiar pretul casniciei lor, caci tensiunea ruperii de tara si de vocatia lui politica l-a marcat pana la distrugere pe Mihai Farcasanu. In anii 60, recasatorita cu un doctor englez, Pia povesteste in scris unei prietene istoria senzationala a acelei evadari din Romania ocupata, iar aceasta isi da seama ca din alaturarea scrisorilor apare un roman de actiune. Pe cat de semnificativ pentru instaurarea comunismului in Est, pe atat de captivant. Editorul englez caruia ii e incredintat manuscrisul face o serie de simplificari, privilegiind desfasurarea alerta a faptelor, si il publica in 1972 cu un considerabil succes (e pacat ca nu s-a pastrat si tradus la noi prima versiune, despre care ingrijitoarea editiei spune ca era mai bogata in introspectii si descrieri ale Bucurestiului din 1946). Pentru a-si ocroti familia si prietenii ramasi acasa, Pia Pillat isi semneaza relatarea cu un pseudonim, schimba numele reale ale oamenilor si locurilor, dar romanul e incontestabil autobiografic, iar Monica Pillat ne dezvaluie in prefata "cheia" personajelor. Astfel putem vedea ca, pe langa rude, in salvarea sotilor Farcasanu au avut roluri importante si diplomatul britanic Ivor Porter (a carui proprie versiune o aflasem din volumul Operatiunea "Autonomous", tradus la noi inca din 1991), un alt englez, jurnalist, dar si Stefana Velisar, sotia lui Ionel Teodoreanu, a carei generozitate si caldura iradiaza din paginile cartii Zbor spre libertate, scrisa in stilul alb si ritmul viu al romanelor politiste, se citeste usor, dar cu sufletul tulburat, caci nu putem uita nici o clipa ca nu este o fictiune, ci o poveste adevarata.
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
