Retrospectiva politica a lunii iulie - Tia Serbanescu

"Daca jurnalistii, acesti "caini de paza ai democratiei", nu sunt curati, cum putem avea incredere in onestitatea informatiilor pe care le dau?".

"Presa este instrumentul cu care ar trebui sa se mentina societatea curata"

- In ciuda caniculei si a verii toride, luna iulie n-a fost deloc lovita de insolatie. Dimpotriva. Resuscitarea problemei dosarelor securitatii, mutata in terenul presei, e abordata cu energie maxima. Ziaristii sunt formatori de opinie publica, iar perspectiva ca tocmai cei care ne invata ce e bine si ce e rau, sa fi fost colaboratori ai securitatii e sumbra. Pe ce pozitie va aflati? Trebuie deconspirati jurnalistii sau nu?

- Nu vad de ce jurnalistii nu s-ar supune acestui demers care vizeaza, pana la urma, adevarul si curatenia morala a societatii in ansamblu, cu atat mai mult cu cat jurnalistii au fost aceia care au cerut mereu aceasta curatenie. Aceia dintre jurnalisti care s-au opus acestei masuri, pretinzand ca ei sunt persoane private si nu persoane publice sau demnitari, se fac ca nu inteleg ca indeplinesc o functie publica foarte importanta: formatori de opinie. Presa, numita uneori "cainele de paza al democratiei" este tocmai aceea care semnaleaza anomaliile, or, daca jurnalistii, acesti caini de paza, nu sunt curati, atunci cum putem avea incredere in onestitatea informatiilor pe care le dau? Ar fi foarte primejdios daca printre jurnalistii importanti s-ar dovedi ca exista oameni care au colaborat cu fosta securitate ca politie politica, pentru ca, uneori, presa poate castiga alegeri, poate sustine sau distruge oameni politici, asa cum s-a si intamplat, si daca nu avem garantia ca ziaristii, acesti formatori de opinie, sunt oameni integri, atunci planeaza indoiala asupra intregului sistem. De altfel, mi se pare mult mai primejdios ca un asemenea jurnalist important sa fie patat, pentru ca oamenii politici vin si se duc din patru in patru ani, pot fi schimbati, dar un "caine de paza al democratiei" corupt sau santajabil ramane. De altfel, stiti bine ca au existat cazuri in care jurnalisti binecunoscuti s-au dovedit a nu fi fost tocmai straini de structurile securitatii, si ca institutiile lor de presa au fost amestecate in jocuri politice si de afaceri necurate. Asadar, cred nu numai ca este oportuna deconspirarea acelor jurnalisti care ar fi colaborat cu securitatea, ci chiar ca este necesara, tinand cont de rolul fundamental pe care-l joaca presa in jocul democratic. Presa este instrumentul cu care ar trebui sa se mentina societatea curata. E ca si cum ai vrea sa faci o operatie prin care sa inlaturi o infectie, iar instrumentele cu care operezi ar purta ele insele germenii infectiei.

"Se incearca acreditarea ideii ca toti cei care faceau presa inainte de `89 au avut mai mult sau mai putin de-a face cu securitatea, ca au fost mai mult sau mai putin colaboratori.
Nu este adevarat."

- Exista deja jurnalisti importanti care au recunoscut ca au colaborat. Principala scuza este aceea ca nu au avut incotro sau ca au facut-o pentru tara...

- Se incearca acreditarea ideii ca toti cei care faceau presa inainte de `89 au avut mai mult sau mai putin de-a face cu securitatea, ca au fost mai mult sau mai putin colaboratori. Nu este adevarat, si va spun asta in cunostinta de cauza. De altfel, acum ceva timp, un ziar central a cerut Cnsas o statistica si s-a dovedit ca la "Scanteia" de pilda, unde erau 200 de angajati, existau 20 de informatori, iar la "Romania Libera", la 100 de angajati, erau 12 informatori. Nu toata lumea a colaborat, ba dimpotriva, majoritatea nu a facut-o, iar cei care afirma acest lucru incearca sa se dezvinovateasca aruncand anatema asupra tuturor. Cnsas are acum intreaga arhiva si sper ca va lamuri definitiv aceasta problema. Nici scuza ca au facut-o pentru tara nu este una valabila, pentru ca, in orice caz, au slujit un stat totalitar. Intorcandu-ne la jurnalisti, este intr-adevar o chestiune de moralitate aceea ca, dupa ce ai facut un compromis, sa nu te erijezi in judecator si in campion al dreptatii. Presa este denumita "a patra putere in stat", pe buna dreptate, dar nu poti sa iei la puricat numai primele trei puteri, si pe aceasta, care este la fel de importanta, s-o lasi deoparte.

- Faceti parte dintre acei jurnalisti care nu au facut compromisul cu securitatea. Cartea dvs., "Femeia din fotografie", publicata de editura "Compania", este o dovada in acest sens. Ati trecut prin clipe grele din cauza securitatii, cand erati la "Romania Libera", si totusi...

- Nu vreau sa vorbesc despre mine. De altfel, mie nu mi-au propus vreodata sa colaborez. Ei se orientau. Stiau cui anume sa propuna, stiau unde se poate deschide usa. Mie nici macar ofiterul care m-a anchetat nu a indraznit sa-mi propuna colaborarea. Problemele mele cu ei proveneau de la un jurnal pe care mi-l gasisera in `88 in geanta, la aeroport, si in care imi spuneam parerile. Consecintele au fost ca nu am mai putut lucra in presa si ca am fost data afara din partid. Dar atat. Va spun aceste lucruri numai pentru a arata ca nu toti jurnalistii faceau compromisul, si ca nu i se propunea oricui sa colaboreze. Poate ca unii se propuneau singuri, poate ca altii au putut fi santajati cumva, presati, nu stiu, nu pot sa judec pe nimeni, fiecare isi duce soarta cum poate, dar trebuie sa ne asumam faptele si nu sa incercam sa aruncam o pata asupra tuturor. Ideea este ca nu toti au fost colaboratori si ca jurnalistii nu au de ce sa pretinda un statut special, cu atat mai mult cu cat presa se erijeaza de multe ori in judecator in numele interesului public. Nimeni nu poate pretinde acest lucru, nici jurnalistii, nici membrii Bisericii, nimeni, caci pana la judecata lui Dumnezeu, cata vreme traim pe pamant trebuie sa ne supunem judecatii semenilor nostri.

"Dosarul Hayssam ar trebui desecretizat, iar banuiala ca serviciile secrete ar fi implicate in fuga lui, inlaturata"

- Serviciile secrete, de data asta cele actuale, au intrat, si ele, in atentia opiniei publice printr-o intamplare incredibila: fuga lui Omar Hayssam si demisia in grup a sefilor responsabili. A fost vorba de un scenariu menit sa elimine ramasitele Psd-iste, asa cum se vorbeste in presa, sau - pur si simplu - ne confruntam cu o neglijenta a serviciilor secrete?

- Nu stim exact care este adevarul, cert este ca o varianta nu o exclude pe cealalta. Incompetenta crasa a serviciilor a mai fost probata si cu alte ocazii, incepand cu momentul in care Hayssam a putut sa organizeze rapirea jurnalistilor, desi era monitorizat, si terminand cu momentul din timpul crizei gripei aviare, in care Sri-ul confunda gainile cu curcile si cand s-a dovedit ca, in incompetenta lor, nu faceau decat sa colporteze stiri culese din presa. Varianta in care serviciile secrete au fost complice la fuga lui Hayssam, producand astfel un epilog la criza jurnalistilor rapiti, nu este nici ea exclusa, si din acest motiv, termenul de 50 de ani, dat de presedintele Basescu, pana cand vom afla dedesubturile afacerii, ar trebui considerat expirat. Dosarul Hayssam ar trebui desecretizat, iar banuiala ca serviciile secrete ar fi implicate in fuga lui inlaturata. Nici presedintele Basescu nu este ferit de banuiala ca ar fi fost la curent cu aceste complicitati, in asa fel incat singura solutie ar fi lamurirea definitiva a acestei afaceri. In lipsa acestei lamuriri, suspiciunile vor persista, iar mult-discutata reforma a serviciilor secrete ramane doar o vorba goala. Complici sau incompetenti, sefii serviciilor secrete trebuia sa demisioneze. Cat despre presedintele Basescu, el plateste acum pretul laudelor pe care le-a adus acestor servicii si pretul pentru a nu-i fi schimbat mai demult pe sefii lor, asa cum ar fi trebuit s-o faca. Explicatiile pe care el le-a dat, cum ca era necesara o anumita continuitate la conducerea lor, nu stau in picioare. Oriunde in lume, la schimbarea puterii, sefii serviciilor secrete sunt inlocuiti. Cat despre demisia procurorului general, care a urmat celei a sefilor de servicii, si ea este tardiva. Parchetul general a avut destule infrangeri la activ, chiar si fara fuga lui Hayssam, pentru care poarta principala responsabilitate. Indiferent de certificatele medicale, false sau nu, Parchetul avea datoria de a cere judecatorului supravegherea in continuare a lui Hayssam. Din nefericire, a fost nevoie de un asemenea caz, ca sa vedem cat de prost functioneaza institutiile noastre si cata dreptate avea Monica Macovei cand spunea ca instantele si parchetele au toata independenta de care au nevoie, dar ca incompetenta, coruptia si lipsa de responsabilitate le face de multe ori inoperante.

"Structurile fostei securitati au contribuit, asa cum stiau ele sa faca, la imbogatirea noii clase de politicieni"

- Mai exista un aspect al problemei fostei securitati, scos la lumina de Cnsas, si care a socat opinia publica: faptul ca securitatea racola printre informatori, inclusiv copii de varsta scolara, iar ofiterii insarcinati cu aceasta operatiune hidoasa au ramas activi si dupa revolutie. Neglijenta sau strategie pe termen lung?

- Dincolo de aspectul oribil al recrutarii copiilor, pastrarea acestor oameni inseamna, in primul rand, perfecta conservare a structurilor vechiului regim, pe care revolutia din `89 nu le-a zdruncinat, ci le-a prelungit. Ideea anticomunista a strazii a fost abandonata de noua putere si a fost pastrata numai cea anticeausista. Asa a fost posibil ca nedeconspirand nimic din vechile structuri ale partidului si ale securitatii timp de atatia ani, noua putere sa se foloseasca de aceste structuri, de obedienta lor, in diverse scopuri. Daca tot adevarul ar fi fost spus, atunci noua putere ar fi avut de suferit, pentru ca multi dintre membrii sai participasera la mecanismele structurilor comuniste, si consecintele deconspirarii acestora ar fi putut conduce la pierderea puterii abia dobandite. A fost deci, pe de-o parte, o chestiune de putere. Pe de-alta parte, nu trebuie sa ignoram faptul ca structurile fostei securitati au contribuit, asa cum stiau ele sa faca, la imbogatirea noii clase de politicieni. Prin conservarea acestor structuri, se explica coruptia care in Romania a infectat toate straturile puterii si administratiei. Asa se explica averile colosale adunate de politicieni si de cercurile lor de interese. Acesti oameni sunt legati de vechile structuri ale partidului si ale securitatii. Interesele lor au fost politice si economice. Nu este asadar de mirare ca unele lucruri le aflam abia dupa 16 ani, si nici faptul ca ofiterii care au facut politie politica au ramas in sistem mult timp dupa revolutie, in ciuda asigurarilor puterii ca sistemul ar fi fost curatat. Inca mult timp de-aici inainte, vom mai afla adevaruri socante, iar primenirea clasei politice va fi foarte dificila, cu atat mai mult cu cat, se pare, colaborarea unora cu securitatea a inceput mult mai devreme decat ne asteptam.