Saptamana trecuta, "Formula As" isi relua campania de salvare a padurilor romanesti. Jefuirea metodica a patrimoniului forestier de catre mafioti unsi cu alifiile tuturor puterilor politice care s-au succedat in Romania ultimilor 15 ani, risca sa ne conduca intr-un punct dincolo de care nu se mai poate face nimic. Romania ar putea ramane, pur si simplu, o tara fara paduri. Daca acum 15 ani, aveam motive sa fim mandri de bogatia noastra in "aur verde", fiind considerati o tara cu un potential natural exceptional, acum, cu o suprafata impadurita de doar 26%, Romania se afla sub media europeana de 29,3%. Acest lucru ne priveste pe toti, pentru ca distrugerile generate de pierderea padurii, adica inundatiile, alunecarile de teren, modificarile climatice, ne afecteaza in egala masura. Costurile colosale ale acestor cataclisme sunt acoperite din buzunarul nostru, al tuturor. Si pentru ca salvarea padurilor este, in primul rand, o problema de vointa politica, ne-am adresat unui reprezentant al puterii.
"Masurile de control exista si vor deveni din ce in ce mai dure"
- D-le secretar de stat, padurile tarii se taie in devalmasie. Va intereseaza subiectul?
- Daca ma intereseaza? Iubesc padurea! M-am facut inginer silvic din pasiune, nu pentru ca n-aveam ce face. Sunt aici din pasiune, nu din vreun interes marunt. Castigam mai mult cand nu eram secretar de stat. Asa ca subiectul "padure" ma intereseaza direct. Si nu numai pe mine! Eu asigur relatia ministerului cu parlamentul si pot sa va spun ca subiectul padurilor este unul fierbinte, care suscita mari discutii, pentru ca, din varii motive, multi parlamentari sunt interesati. Au existat senatori, chiar si din opozitie, care au sustinut initiativele noastre legislative referitoare la padure. Exista si acolo ecologisti convinsi, dar si unii pe care-i intereseaza problema, doar pentru ca au interese in zona. In orice caz, eu sunt dintre aceia care-si doresc sa nu ajungem sa le aratam copiilor nostri padurea doar in ilustrate vechi.
- Politicienii care acum sunt in opozitie n-au facut nimic pentru paduri cat au fost la putere. Ba dimpotriva. Dvs. ce-ati facut? Actiunea "Gaterul" n-a schimbat nimic in destinul padurilor.
- Din punctul meu de vedere, actiunea "Gaterul" a fost foarte eficienta, pentru ca am reusit cu adevarat sa stopam scurgerile ilegale de material lemnos din mai multe zone din tara. Daca actiuni de acest tip erau mai multe si facute din timp, alta ar fi fost situatia acum. Numai ca, va reamintesc, toate acestea au pornit doar de un an, de cand responsabilitatea este a noastra. Inainte, altii luau deciziile.
- Din nefericire, furturile de padure continua, scurgerile necontrolate, transporturile ilegale de lemn... De ce nu este blocat radical fenomenul?
- Vointa politica de a opri odata pentru totdeauna furtul de padure exista. Va garantez acest lucru cu mana pe inima. Actiunile de control nu s-au oprit deloc. Ba dimpotriva. Acum, astazi, in clipa in care vorbim, am in tara echipe fixe si mobile care actioneaza la nivelul fiecarui inspectorat si controleaza cu precadere exploatarile din domeniul privat. Acolo sunt problemele grave, la padurile private. Aceasta este realitatea. Controalele continua. Poate nu le mai vedeti la televizor - si nici nu trebuie -, dar sa nu credeti ca nu se fac. Cel mai bine o stiu chiar aceia care incearca sa exploateze ilegal. Eu nu spun ca masurile sunt perfecte, nu spun ca n-ar putea fi si mai eficiente, daca am avea mijloace mai mari si oameni mai multi, dar aceste masuri de control exista si vor deveni din ce in ce mai dure. Mie mi-ar trebui in cele noua Inspectorate Teritoriale, ca sa fac ordine, vreo 1400 de oameni, si am abia 330 cu care fac ceea ce fac. Am lucrat cu ei la limita posibilului, nu le-am dat concedii, nici zile libere, nimic. Nici eu nu mi-am luat in 2005 concediu. Am fost in teritoriu, am facut controale inopinate, pentru ca sunt constient de faptul ca suntem la portile Balcanilor si ca exista scurgeri de informatie, ca exista coruptie, ca exista oameni care sunt supusi intereselor locale. Important este insa ca suntem pe drumul cel bun, ca lucrurile se misca. Acum modificam legislatia, am introdus o ordonanta care priveste administrarea padurilor, am facut proiectul unui nou cod silvic care, daca totul merge bine, va restrictiona dramatic posibilitatile de a eluda legea si de a jefui padurile.
"Am confiscat 350 metri cubi de lemn intr-o singura zi. Din 16 masini, una singura avea forme legale"
- Unde ati fost personal in control si ce-ati gasit? Dati-mi, va rog, un exemplu.
- In zona Rucar, de pilda, o zona cu multa padure privata si deci cu multe probleme. Am ajuns acolo singur, apoi mi-am chemat omul de la Inspectorat si Politia - pentru ca am facut ceea ce nu s-a mai facut pana acum: niste protocoale de colaborare cu Politia, cu Jandarmeria, cu Garda de Mediu - si am confiscat 350 de metri cubi de lemn, furat intr-o singura zi! Din 16 masini cu lemn, una singura avea forme legale! Aceasta este proportia in care nu se respecta legea. Urmarea in plan legislativ a unor asemenea actiuni a fost modificarea legislatiei privind circulatia materialului lemnos pe drumurile publice. Vremurile bune pentru hoti, in care fiecare face ce vrea si cum vrea, apun pentru totdeauna. Hartiile de provenienta a lemnului erau prost intocmite, aranjate, ce sa mai vorbim, un haos. Cu asta s-a terminat. Este adevarat ca exista si o rezistenta a sistemului in fata schimbarii, mai ales a unor schimbari care nu convin unora. Noi modificam legislatia, dar pana la aplicarea ei integrala dureaza, rutina este comoda, interesele sunt mari, dar va garantez ca schimbarea fundamentala are loc. Spuneti ca nu se cunoaste deocamdata nimic, ca inca se actioneaza ilegal in paduri, da, dar va fi din ce in ce mai greu sa faci asa ceva. Schimbarea a inceput.
- O sa le vedeti, pentru ca ele exista. Cele mai mari probleme erau la sfarsitul de saptamana, vinerea, sambata, duminica, atunci cand personalul nostru era acasa. Ei bine, acum nu mai sunt acasa, ci lucreaza tocmai atunci cand stim ca hotii actioneaza mai cu spor. O sa-mi spuneti ca oamenii mei sunt coruptibili, ca pot fi manjiti, cumparati, dar si aici am facut ceva: echipe mixte. Alaturi de oamenii mei sunt politisti, garda financiara, de mediu, jandarmi, in ideea ca nu pot fi cumparati chiar toti. Dar as adauga si faptul ca atata vreme cat oamenii mei au niste salarii mizerabile, de 7-8 milioane, ei vor fi mereu tentati sa inchida ochii. Cel mai mare salariu pe care-l pot eu da unui functionar public, cu sporuri, este de 12-13 milioane, iar eu am fost informat de cazuri in care cei prinsi au oferit si 50 si 60 de milioane ca sa fie iertati, si n-au fost. Sunt sigur ca or fi si asemenea cazuri, dar pe masura ce sistemul in ansamblu se pune la punct, dispar. Nu e usor sa schimbi sistemul, pentru ca aici nu e vorba numai despre silvicultura. Avem probleme mari cu justitia! In 2005, am facut pe regim silvic aproape 8000 de controale, plus vreo 1500 de actiuni punctuale, in urma unor sesizari. Oamenii mei au stat numai pe teren, au dat amenzi de ordinul miliardelor, dar au fost si cazuri in care, fiind vorba de infractiuni grave dovedite, justitia a decis neinceperea urmaririi penale. Am avut un caz in Vrancea, unde un padurar a marcat ilegal arbori si a facut o paguba de 4 miliarde, si justitia l-a iertat. Ba a si obligat Directia Silvica sa-l reangajeze. E doar un caz, din 625 de dosare penale pe care le-am facut. La asta ma refer cand spun ca sistemul in ansamblu se schimba greu.
"Timp de 7 ani, fiecare a taiat cum a vrut"
- Ati pomenit de noul Cod Silvic, despre care spuneti ca va schimba ceva important in felul in care sunt administrate si exploatate padurile. Dati-mi un exemplu de schimbare importanta, care va da o lovitura hotilor de paduri.
- Pai sa va spun una chiar dura, menita sa descurajeze hotia. Am fost in Piatra Craiului, undeva in zona Grind, despre care ati scris si dvs. intr-un reportaj, si am vazut dezastrul... Ei bine, in mijlocul exploatarii ilegale, am gasit abandonate nu numai masini grele de transport cu cheile in contact, dar si alte utilaje si echipamente abandonate. Drept care, in noul Cod Silvic este prevazuta, nici mai mult, nici mai putin, decat confiscarea mijloacelor de transport, deci a camioanelor, dar si a tuturor sculelor folosite la exploatarea ilegala. Sa vedem acum daca proiectul acestui Cod Silvic va trece prin Parlament, in forma in care este, pentru ca nu este singura masura abrupta prevazuta acolo, iar interesele in acest domeniu sunt foarte mari si multi vor fi nemultumiti de ceea ce vrem sa facem. Si ca toata lumea sa inteleaga despre ce este vorba, acest Cod Silvic va reglementa felul in care se exploateaza padurile, atat cele de stat, dar mai ales cele private, despre care proprietarii lor cred ca pot face orice cu ele. Nu este asa. Vor trebui sa se supuna regulilor, pentru ca regimul sanctiunilor va fi mult mai aspru. Vechiul Cod Silvic, adoptat in 96, nu mai corespunde deloc cu forma de proprietate in care se afla acum majoritatea padurilor. O sumedenie de aspecte ale exploatarii padurii erau pur si simplu nereglementate, neprevazute in lege, drept care erau posibile abuzuri. Faptul ca nu au fost reglementate nu este intamplator, avem de-a face cu o omisiune deliberata a fostei puteri. Acolo, cu adevarat nu a fost vointa politica de a impune legea, din motive pe care le puteti banui usor.
- Vreti sa spuneti ca a fost un jaf cu acordul statului?
- Eu va spun fapte si consecinte, nu pot sa fac interpretari. Din 1991 pana in 1997, cand a inceput sa se aplice Codul Silvic si alte acte normative, padurile retrocedate conform Legii 18 au fost in afara oricarei legislatii. Timp de 7 ani, fiecare a taiat cum a vrut. Consecintele: din 300 si ceva de mii de hectare, la 31 decembrie 2004, peste 30 de mii erau defrisate ilegal! Iar 95 de mii de hectare au fost bracuite, adica, pe intelesul tuturor, rarite excesiv. Pe aceste suprafete consistenta padurii a scazut dramatic. Ele apar ca impadurite, dar in realitate acolo mai sunt cativa copaci. Au luat arborii cu valoare mare, ce era mai bun, si n-au lasat mai nimic. In timpul guvernarii Psd, nu s-a facut nici macar un singur raport despre starea padurii, desi acestea erau obligatorii, pentru ca cifrele ar fi vorbit de la sine. Primul raport, dupa 4 ani, l-am facut eu. Atunci am vazut, de fapt, ce se petrecuse. Iar ceea ce se petrece acum este cu totul altceva. Lucrurile se vor schimba definitiv. La nivelul ministerului exista aceasta determinare si, mai mult, primul ministru este de acord cu tot ceea ce am propus noi.
"Mafia lemnului va ramane fara materie prima"
- Exista o mafie a lemnului. Cum o veti opri?
- In primul rand, prin lege. Mafia lemnului este de fapt un lant de interese care pleaca de la nivel local. Un exemplu: fac un control inopinat la Topoloveni Arges, unde eram informat ca o comunitate de tigani rudari traiesc numai din furtul de padure, de ani de zile. Ajung acolo, dar la prima vedere nimic. Cand sa plec, remarc pe drum doua tiruri frigorifice, pentru carne, extrem de grele. Am banuit ca e lemn. A trebuit sa sun la Bucuresti pentru ca politistul local sa opreasca tirurile. Ulterior, am aflat ca oamenii mei mai prinsesera aceleasi masini de cinci ori, incarcate cu stejar furat. Tiganii fura, dar lemnul este preluat de altcineva, mai mare, ajunge la gatere, este prelucrat primar, dar altii si mai mari il preiau apoi. Aceste gatere, pana acum, erau autorizate doar de primarii, direct interesate. La Butucoasa, langa Bacau, din 1200 de familii, 400 au gatere in curte, care toaca lemn furat. Noua lege va rupe acest lant, in mai multe locuri. Gaterele vor fi inchise, confiscate, la prima abatere. Ceea ce numiti mafia lemnului va ramane fara materie prima.
- In afara de controlul exploatarilor ilegale, ministerul ar trebui sa si refaca ceea ce s-a pierdut. Una dintre acuzatiile care vi se aduc este aceea ca nu s-a replantat nimic. Cum veti repara ceea ce s-a stricat?
- Lucrari de impadurire s-au facut tot timpul, dar foarte putin si numai in padurile administrate de stat. Abia in 2005 s-au impadurit terenuri degradate - si asta e foarte important, pentru ca aceste terenuri ies de la agricultura si se transforma in paduri - 3500 de hectare. E putin fata de ce fac altii in Europa, dar a fost primul an, fara bugete, fara documentatii. In 2006 insa se va petrece ceva fara precedent, desi impaduririle sunt scumpe. In Romania se vor impaduri 15 mii de ha pe an si se vor pune perdele de protectie forestiera. In 2006 se vor pune 4500 de ha de perdele forestiere si se vor impaduri peste 11 mii de ha de terenuri degradate. E foarte mult, dar avem banii, si aici se vede sustinerea, pentru ca investitiile in paduri vor fi in 2006 de 5 ori mai mari decat in 2005. E un salt urias fata de ceea ce s-a facut pana acum. In plus, cei care exploateaza padurea vor fi obligati sa replanteze. Daca nu o vor face, o va face statul, iar acoperirea cheltuielilor se va face prin punerea sub sechestru a suprafetelor impadurite.
- Pana cand toate acestea se vor schimba, va mai ramane ceva din padurile romanesti?
- Cu siguranta. Aveti incredere. Padurile romanesti vor ramane in picioare!