Bradul

Cand pomul de Craciun ne aduce in dar sanatate. Inainte sa aduceti in casa un brad de Craciun taiat, duceti-va in padure si cautati unul viu. Veti intelege mult mai bine sarbatoarea ce se apropie.

Un brad taiat e un simbol. Un brad viu e un leac pentru suflet. Craciunul inseamna nastere, un inceput, un miracol ce are nevoie de semne vii. Si cat de viu este un brad in padure, stalp de sustinere al lumii, cu radacinile infipte adanc in pamant si cu ramurile incarcate de stele! Experimentati aceasta extraordinara inlesnire: sa-i folositi unui brad viata, energia, inainte de a-i pune in ramuri globuri si lumanari.
Calitatea dominanta a bradului este fluiditatea. El ne ajuta sa depasim blocajele de energie create de oboseala si stres. Procedeul pe care trebuie sa il urmati este simplu: asezati-va la picioarele unui brad (molid), rezemandu-va spatele de trunchiul sau. Prin haine ii veti simti neregularitatile scoartei. Curand, o caldura placuta vi se revarsa in trup, va invaluie si, incetul cu incetul, va linisteste. Oboseala parca vi s-ar scurge in pamant. Instinctiv, va indreptati spinarea, coloana se intinde, intreg corpul pare sa intre in extensie. Ocrotiti de crengile cele mai de jos ale molidului, priviti pamantul, acoperit de o sumedenie de ace cazute. Sub stratul lor, pamantul primitor, umed si cald, respira. Si respiratia noastra devine mai profunda si mai regulata. Plamanii se deschid, inspiram si expiram amplu. Ne simtim inundati de o forta innoitoare. Trupul nostru e strabatut de caldura si de lumina. Acum ridicati-va in picioare si imbratisati trunchiul cu bratele. Simtiti mirosul rasinei. Inchideti ochii si lasati mireasma sa va patrunda in trup. Lipiti-va obrazul de scoarta aspra a bradului. Este vie! Asteapta cu nerabdare Craciunul. Nasterea Domnului e celebrata si in padure, de animale si de copaci. Acum ridicati bratele. Sprijiniti-le de brad cat mai sus. Priviti in sus, spre locul unde varful lui se intalneste cu cerul. De acolo va cobori sarbatoarea, impodobindu-i cetinile cu stele. Ati devenit o antena ce receptioneaza fiinta molidului. Un tremur usor, o vibratie ne trezeste la o noua viata. Epuizarea fizica a disparut cu desavarsire. Simtim in noi puterea coborata din cer. Inviorati si incarcati de energie, ne putem desprinde bland din inlantuirea copacului. Fluiditatea lui ne curge acum si noua prin trup.

Ce e bine sa stim despre brad

Aspectul: Bradul este un conifer vesnic verde, cu frunze aciculare si o coroana de forma regulata, piramidala. El poate creste pana la inaltimea de 70 m. Crengile dinspre varf sunt scurte si departate de trunchi, numai cele de jos se apleaca spre pamant. La copacii tineri, scoarta e neteda, rosie-bruna. La molid, conurile atarna, spre deosebire de ale bradului argintiu (Albies alba), care sunt verticale.
Cultivarea: Deoarece bradul nu suporta umbra, amplasamentul lui natural trebuie sa fie intr-un loc larg, unde sa se poata bucura din plin de lumina. Dar silvicultura intensiva, practicata astazi, nu mai acorda atentie unor asemenea "amanunte". Din cauza monoculturilor, padurile de brad ne ofera deseori o imagine dezolanta, dezbracata de verdeata arbustilor. Printre sirurile de copaci, prea strans aliniate, nu patrunde destula lumina. Obsesia productivitatii nu cruta nici macar padurea. Chiar si copacului i se iau spatiul si timpul ce i se cuvin. El e instrainat de mediul sau firesc. Imaginea sterila, monotona si vaduvita de viata a padurilor unde, practic, nu mai exista decat molizi, constituie expresia unei lumi vaduvite de sentimente. Aceste paduri n-au nimic de-a face cu o vitalitate sanatoasa, normala. Sunt paduri bolnave, care nu s-au dezvoltat de la sine, ci au fost create artificial de omul contemporan.
Daca vom compara brazii cultivati cu cei crescuti spontan, in zonele muntoase, deosebirile sunt evidente. In padurile cultivate, ei stau aliniati ca soldatii. Dispusi intr-o ordine perfecta, usor de intretinut si aducatori de profit, se inalta repede, dupa cum le e firea, ca si cum s-ar grabi sa-si incheie scurta lor existenta. Dincolo, in salbaticie si libertate, ravasiti de viscole si biciuiti de ploi, dezordonati si prea putin de folos cuiva, isi ridica fruntea sfidatori, dand ascultare imboldului launtric si vadindu-si adevaratul lor caracter. Acestia sunt brazii pe care trebuie sa ii alegeti ca remedii de sanatate. Doi molizi, una si aceeasi planta, si totusi, doua fiinte complet diferite. Una aruncata in lanturi de nebunia omului, iar cealalta vietuind in natura nesupusa, ascultand doar de legile ce-i guverneaza devenirea, potrivit cu rostul ei in lume - aceleasi legi ce ne conduc si noua viata, fie ca vrem, fie ca nu.

Istoric

Bradul si molidul au furnizat dintotdeauna lemn de constructie. In Grecia antica, de pilda, catargele de corabii se faceau din molid. De aceea, copacul era inchinat zeului marilor, Poseidon. Stradivarius si alti lutieri celebri l-au folosit si ei la constructia viorilor. Considerat arborele vietii, bradul simbolizeaza forta matern-protectoare si regeneratoare. In sanctuarul distrus de Carol cel Mare in anul 772, odata cu ocuparea cetatii saxone Eresburg, se gasea coloana lui Irmin, care nu era altceva decat un trunchi de molid, simbol al pamantului, pe care s-ar sprijini bolta cereasca. Din coloana lui Irmin provine traditia armindenului: pomul sau crengile verzi, puse la portile, usile sau ferestrele caselor, la inceputul lunii mai. Armindenul si sarbatorile ce il insotesc anunta primavara, care aduce cu ea inceputul unei vieti noi.
Terebentina, obtinuta din diferitele varietati de molid, a fost cunoscuta inca de Hipocrat, Pedanios Dioscorides si alti medici vestiti ai Antichitatii. Unele aplicatii ale ei, recomandate atunci, isi pastreaza valabilitatea si astazi. La randul lor, calugarita Hildegard von Bingen, Paracelsus, Matthiolus si alti vindecatori au intrebuintat rasina, acele si mugurii molidului drept remedii pentru vindecarea celor mai felurite boli, de la raceli, la guta si reumatism. Hildegard von Bingen aprecia bradul in mod deosebit, privindu-l ca pe o intruchipare a vitejiei. Si in prezent, molidul se bucura de multa atentie, mai ales in medicina populara. Fitoterapia clasica nu face nici o deosebire intre brad si molid.

Utilizarea in fitoterapie

Partile folosite: Mugurii, scoarta.
Perioada de recoltare: Aprilie - mai.
Principalele substante active: Uleiuri volatile, rasina.
Efecte terapeutice: Actioneaza in primul rand ca un puternic calmant al tusei, expectorant, dezinflamator si bactericid. Totodata, are efect revulsiv, activeaza circulatia locala, combate spasmele si balonarile, este un bun tonic general, dar si un calmant al starilor nervoase.

Aplicatii in medicina populara

Administrare interna

Infuzie din muguri sau ace de brad: 2 linguri de plante se oparesc cu 200 ml apa clocotita. Se lasa 15 minute, apoi se strecoara. Se indulceste cu miere. Se beau 2-3 cani pe zi.
Ce boli vindeca: afectiuni pulmonare, raceli, gripe, boli nervoase, boli renale (ajuta in inflamatiile rinichilor si ale vezicii urinare), stari diareice, litiaze biliare si parazitoze. Are efect sudorific si antipiretic. Moasele il recomandau ca fiind capabil sa grabeasca nasterea.

Rasina proaspata: se sug 20-30 g pe zi, pentru tratarea faringo-amigdalitei.

Extern

Ceaiul din ace de molid se foloseste si la spalaturi contra scurgerilor vaginale (leucoree).

Cetina de brad (taiata) se recomanda in bai, pentru tratarea reumatismului, varicelor si tonifierea generala, indeosebi pentru intarirea sistemului nervos. Pernele umplute cu cetina tanara servesc ca un remediu calmant, ce asigura un somn profund si intareste sistemul nervos.

O reteta speciala: semintele de brad se fierb, utilizandu-se simultan ca ceai si cataplasma, in septicemie. Din ceai se bea cate o cana la 3-5 ore. Cataplasma se schimba la intervale de 3 ore si se tine toata noaptea.

Sirop din muguri de brad: 1 kg de muguri proaspeti de brad se pun la fiert in clocot vreme de 20 de minute in 2 litri de apa. Se lasa la racit. La un litru de lichid se adauga 900 g zahar. Se fierbe din nou pana da in clocot. Se trage in sticle mici, inchise la culoare. Se astupa cu dop si se tine la rece. Se iau 2-3 linguri pe zi, diluat eventual in apa sau ceai fierbinte, in caz de afectiuni ale cailor respiratorii.

Alifie de brad: se face din rasina de brad, ceara de albine si unt proaspat. Se incalzesc pe baie de aburi si se amesteca pana se obtine o pasta omogena. Se foloseste la bube si rani.

In aromaterapie

Aromaterapia intrebuinteaza exclusiv uleiul volatil extras din acele de molid si brad, din varfurile de crengi sau din conuri. Esenta astfel obtinuta actioneaza bland, usureaza respiratia, are proprietati calmante si tonifiante. Evaporarea uleiului eteric in incaperi ne da un sentiment de siguranta si confort, reactualizand legatura cu pamantul, ca un camin ospitalier, ce gazduieste faptura noastra fizica. Datorita actiunii lui linistitoare si reconfortante, uleiul de molid ne imblanzeste si in acelasi timp ne impulsioneaza sa fim mai prezenti si mai activi. Se gaseste in farmacii si magazinele naturiste.

Ca material pentru fumigatii

Acele, conurile si rasina molidului au o traditie indelungata ca material pentru fumigatii, intrebuintat alaturi de alte conifere, cu mult inainte ca tamaia, smirna si alte substante pretioase sa ajunga in Europa, aduse de pe diverse continente. Cel dintai rol al fumigatiilor consta in purificarea aerului in casa (se baga ramurele de brad in soba sau se ard ace de brad pe plita). In planul fizic, ele servesc la dezinfectare, atat in timpul unei boli, cat si in perioada de convalescenta. In plan energetic, contribuie la curatarea ambiantei, a locului in care traim, de sentimente apasatoare si sumbre.

Ezoterism

Arderea lemnului de molid si de brad, ca si fumigatiile facute cu el in spatii deschise, serveste la purificarea aerului si indepartarea fortelor si a elementelor dizarmonice. Acelasi lucru este valabil si pentru rasina celor doi arbori. La catolici, in zilele de advent, crengile de molid, aprinse de la flacara unei lumanari, umplu camerele cu o aroma placuta, curata, sugerand o atmosfera calda, in care oamenii se simt la adapost de toate relele.

Efecte psihice

Molidul si bradul transforma nelinistea launtrica, nervozitatea si incordarea in calm si echilibru. Ei au, intr-un anume sens, si o actiune de potolire a fierbintelii. In preajma molizilor si a brazilor, colericii se linistesc, temperamentul lor fierbinte isi gaseste echilibrul. Cei doi arbori curata si deschid caile respiratorii, fortifica plamanii si ne ajuta sa respiram mai profund. Petrecand oarecare timp in vecinatatea molizilor si a brazilor, vom constata o activare a circulatiei si o intarire a sistemului nervos.